Pr. Dr Dorin Octavian Picioruş Istoria începe de oriunde o priveşti Voi. 2 Teologie pentru azi Bucureşti 2013 Părintele Profesor Vasile Oltean trece în revistă 92 de cărţi vechi în catalogul său 1 . E vorba de fondul de carte, din sec. 11-17, existent în Biserica din Scheii Braşovului . Şi autorul începe cu Omiliarul slav din sec. 11-12, care conţinea omilii ale Sfanţului Ioan Gură de Aur . Şi din p. 35 observăm că autorul cunoaşte limba slavă. A doua carte: Mineiul pe septembrie, în manuscris, din sec. al 14-lea. Tot în slavă 4 . A 3-a carte: Mineiul pe iulie şi august. Tot de sec 14, „legat în lemn şi piele" 5 . In n. 1, p. 39, aflăm titlul unui articol al autorului din MA: Vasile Oltean, Semnificaţia unui manuscris slavo -român din secolul al XlV-lea în rev Mitropolia Ardealului, nr. 7-9/ 1977. Din n. 3, p. 40, aflăm că Preotul Iane (1575- 1591) a fost unul dintre colaboratorii diaconului Coresi, alături de protoiereul Mihai. Mineiul pe septembrie, de sec. 15, în formă manuscriptică, e a 4-a carte prezentată 6 . Conţine „motive florale stilizate, titluri si iniţiale cu roşu, iniţiale înflorite, în roşu" 7 . 1 Ne referim la: Vasile Oltean, Catalog de carte veche din Scheii Braşovului, Ed. Edict, Iaşi, 2004, 268 p. Am cumpărat-o de la autor, la Târgovişte, în data de 23 noiembrie 2012. A fost unul dintre participanţii la Conferinţa Cartea şi tiparul românesc în Evul Mediu, organizată de Prof Dr. Gheorghe F. Anghelescu, unde am participat împreună cu doamna preoteasă, care a prezentat studiul: Sfântul Antim Ivireanul: imnul în proză. Cărţile autorului: http://www.primascoalaromaneasca.ro/cat_carti_publicate_Vasile_01tea n.html. 2 Idem, p. 33. 3 Idem, p. 34. 4 Idem, p. 37. 5 Idem, p. 38. 6 Idem, p. 43. 7 Ibidem. Acesta e cel mai frumos frontispiciu de pagină de până acum... şi se regăseşte în a 5-a carte, Mineiul pe decembrie, un manuscris slavon o de sec 15 . E scris cu cerneală neagră şi are titluri şi iniţiale în roşu 9 . A 6-a: Mineiul pe iunie (sec. 15) . A 7-a: Minei de sărbători (sec. 15), în pagina paradigmatică apărând culorile roşu şi verde în frontispiciu 11 . 1 9 A 8-a: Slujebnic slavon de sec 1 5 . A 9-a: Mineiul pe octombrie, sec. 15 . A doua carte patristică: Scara Sfântului Ioan Scărarul. Manuscris slavon de sec. 15. Catalogată ca a 10-a carte prezentată aici 14 . Manuscrisul a fost „dăruit bisericii din Şchei de protopopul Vasile în 1660. Legat în lemn şi piele cu ornamentări" 15 . A 11-a: Cuvântările Sfântului Efrem Şirul, manuscris slavon de sec. 15 16 . A 12-a: Ioan Cantacuzin[o], împotriva dogmei mahomedanilor, manuscris slavon de sec. i ~j 15 . Provine din biblioteca protoiereului Mihai, 1 8 fiind dăruit Bisericii, la 1631, de fiica lui, Stanca . Are 281 file 19 şi, după cum ne spunea autorul, e o piesă de forţă a colecţiei şcheiene. Din n. 1, p. 61, aflăm că autorul tratatului 90 anti-coranic e Ioan al Vl-lea Cantacuzin[o] , împărat romeic (1341-1354) şi care va deveni monah cu numele de Ioasaf. Tratatul apologetic vorbeşte despre reala întrupare a Domnului, despre moartea şi învierea Lui, ridicarea Sa la cer şi a doua Sa venire pentru 8 Idem, p. 44-45. 9 Idem, p. 45. 10 Idem, p. 46. 11 Idem, p. 48-49 12 Idem, p. 50. 13 Idem, p. 52. 14 Idem, p. 53. 15 Ibidem. 16 Idem, p. 57. 17 Idem, p. 61. 18 Ibidem. Ibidem. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_al_VI-lea_Cantacuzino. 1 1 ca să judece lumea . Despre Născătoarea de Dumnezeu si minciunile Coranului . Dar conţine, IO paradoxal, şi 9 cuvinte împotriva iudeilor . A 13-a: un Prologarl Vieţile Sfinţilor pe septembrie-noiembrie, manuscris slavon de sec. 15 24 . A 14-a: un Prologar pentru decembrie- aprilie, tot de sec. 15 . A 15-a: un Molitvelnic de sec. 15 . îmi place scrisul lui apăsat, energic. . . A 1 6-a: Octoih slavon de sec. 1 5 . A 17-a: Triod Penticostar apărut la Cracovia, în 1491 ; a 18-a: Parimiar românesc de sec. 16 ; a 19-a: Psaltire slavonă de sec. 16 ; Tetraevanghel o i slavon de sec. 16 ; a 21-a: Minei pe noiembrie din 1517 . Mineiul a fost „scris din porunca lui Neagoe Basarab, domnul Ţării Româneşti şi cu binecuvântarea mitropolitului Macarie cel Nou la Târgovişte" 33 . A 22-a: Octoihul de la 1530, scris în Păulis (jud. Arad), de diaconul Nicola, din porunca preotului Mircea şi care provine de la Mănăstirea Ostrov (Călimăneşti) 34 . A 23-a: Sbornicul de la Veneţia, din 1538, tipărit de Boidar Vukovici în slavonă . A 24-a: Liturghier slavon din 1558 , în f. 101 apărând numele Nedelcu, Trohan, Vitco, Vasile Oltean, Catalog de carte veche din Şcheii Braşovului, op. cit., p. 61-62. 22 Idem, p. 63. 23 Ibidem. 24 Idem, p. 64. 25 Idem, p. 66. 26 Idem, p. 68-69. 27 Idem, p. 71. 28 Idem, p. 72. 29 Idem, p. 79. 30 Idem, p. 86. 31 Idem, p. 91. 32 Ibidem. 33 Ibidem. 34 Idem, p. 93. 35 Idem, p. 97. 36 Idem, p. 102. Dafina, Stoian, Proica, Arma, Proioca, Vitamira, Dragana, Petra, Noica, Iovan, Vela, Todora, Stana, Gherghio, Todor, Petre, preotul Aldea . A 25-a: Tetraevanghel slavon din 1560, „copiat de Mateiaş logofătul, provenit de la mănăstirea Malu din Moldova" . Are un frontispiciu foarte frumos şi bogat: Iar din f. 1 89 v. aflăm că Mateiaş „1-a dat să fie întru rugăciune", pentru sine, soţie, copiii şi părinţii lui 39 . 40. A 26-a: Tripesnic mic, Veneţia, 1561 ; a 27 41 - a: Minei de sărbători, 1572 , în care apare preotul Voicu ; a 28-a: Tâlc de Evanghelie, Vilnius, 1575 43 ; a 29-a: Biblia de la Ostrog, din 1581 44 , pe care apare numele Staicu 45 ; a 30-a: Mineiul pe decembrie, sec. 16 46 . Apar următoarele nume în Minei: preotul Stoica, preoteasa Cristina, Bogdan, Visa, Ignat 47 37 Idem, p. 38 Idem, p. 39 Idem, p. 40 Idem, p. 41 Idem, p. 42 Ibidem. 43 Idem, p. 44 Idem, p. 45 Idem, p. 46 Idem, p. 47 Ibidem. 105. 106. 110. 112. 115. 116. 118. 119. 121. A 31-a carte catalogată: Mineiul pe mai, sec. 48. 16, cumpărat de Pavel din Podgaicy ; a 32-a: Minei de sărbători de sec. 16 49 ; a 33-a: Slujebnic- Minei de sec. 16 50 ; a 34-a: Minei pentru lunile martie-aprilie, sec. 16 51 ; a 35-a Molitfelnic de sec. 1 6 52 , care începe cu Rugăciunea colivei, Rânduiala la Bobotează, Slujba sfinţirii apei şi tocmai de aici încolo încep Rânduielile pentru Botez, ca în Molitfelnicul de azi . In acest Molitfelnic găsim următoarele nume: Dumitru, Mihăil, Stanca, Abnuşca, Tatul, Măria, ieromonahul Timotei, preotul Petru, preotul Aldea, Dobre, preotul Pavel 54 , preotul Ipolit, Neaga, diaconul Iosim Iefremi 55 . A 36-a carte catalogată e al doilea volum al Sbornicului slavon, editat de diaconul Coresi între 12 iulie - 6 decembrie 1569. La Braşov 56 . A 37-a: Octoih slav I sau Octoihul mare, tipărit la Braşov de Coresi şi 8 ucenici ai săi, între 12 mai - 20 octombrie 1574 57 . A 38-a: Octoih slav II, editat între 25 ianuarie -23 august 1575 5 . A 39-a: Psaltirea slavă din 1577 59 ; a 40-a: Octoihul mic slav din 1578 60 ; a 41-a: Sbornicul slav editat între 20 mai - 11 noiembrie 1580 : a 42-a: Vieţile Sfinţilor pe martie-august, apărând aici numele Jivco şi Iovana din 63. 1580 62 , a 43-a: 48 Idem, p. 123. în n. 1, p. 123, autorul spune că e vorba de o localitate Ucraina, districtul Tarnopol. dem. d. 124. din 49 Idem, p. 50 Idem, p. 51 Idem, p. 52 Idem, p 53 Ibidem. 54 Idem, p. 55 Idem, p. 56 Ibidem. 57 Idem, p. 58 Idem, p 59 Idem, p 60 Idem, p 61 Idem, 62 Idem, 63 Idem, >P- 24. 26. 28. 31. 34. 36. 37. 40. 43. 45. 47. 54. 56. 7 Cazania a Ii-a, editată între 14 decembrie 1580 si 28 iunie 1581 64 si a 45-a: 66 A 44-a: Ceaslov slavon de sec. 16 65 Codice miscelaneu slavo-grecesc, de sec. 16 Aici, în miscelaneu, găsim şi un cuvânt al Sfântului Simeon Noul Teolog despre rugăciune: între f. 40 v. - f. 42 r. 67 . Un altul, tot al lui, în f. 51 r. - f. 59 v. 68 ...dar şi „despre săvârşire", de la Sfântul Dionisie Areopagitul, în slavonă, între f. 63 v - f. 78 r. 69 . 70 A 46-a: Mineiul pe februarie, sec. al 16-lea ; a 47-a: Ioan Stroveum & alii, Comentarii la sentinţele sacre şi profane din autorii greci şi alţii, Francfurt, 1581, în latină şi greacă 71 , care are 10 f. + 962 p. + 3 f. ; a 48-a: Liturghier slavon din 1590 ; a 49-a: Johann Lassenberger, Cronica Transilvaniei, Nurenberg, 1603, în germană 74 ; a 50- ir a: voi. 9 din Istoria lui Herodot, Francfurt, 1608 ; a 51-a: Tipic slavon, din 1610 ; a 52-a: Minei pe ianuarie şi Pateric slavon, de sec. 17, provenit de 77 la Mănăstirea Putna . In a 52-a carte catalogată sunt amintiţi Vasii, fiul lui Hoban, diaconul Petru, preotul Iane, preotul 78 70 Gheorghe şi Matei, fiul preotului Oprea . 80. A 53-a: Mineiul pe mai-iunie, de sec. 17 ; a Q 1 54-a: Mineiul pe mai, din 1612 ; a 55-a: Omilii ale 64 Idem, p. 65 Idem, p. 66 Idem, p. 67 Idem, p. 68 Ibidem. 69 Idem, p. 70 Idem, p. 71 Idem, p. 72 Idem, p. 73 Ibidem. 74 Idem, p. 75 Idem, p. 76 Idem, p. 77 Idem, p. 78 Ibidem. 79 Idem, p. 80 Ibidem. 81 Idem, p. 156. 164. 167. 168. 169. 173. 176. 177. 180. 181. 182. 185. 186. 189. Sfântului Ioan Gură de Aur, publicate la Lavra Pecerska, în Kiev, în 1 623 . In ultima sunt amintiţi arhiepiscopul Ghenadie, Pavel, Voica, preotul Vasilachi, protoiereul Teodor . QA A 56-a: Acatistier, Pecerska, 1625 ; a 57-a: Sfântul Petru Movilă, Istoria lui Varlaam şi Ioasaf, Pecerska ; a 58-a: Tâlc de Evanghelie, Moscova, 1636 . E vorba despre comentariile Sfântului Teofilact al Bulgariei. A 59-a: Evanghelia învăţătoare, Govora, O "7 1642 , apărută „cu voia şi cheltuiala creştinului domn Mateiu Basarabă voevood, iar cu usteneala si oo izvodirea lui Silvestru eromonah" ; a 60-a: Cazania Sfântului Varlaam, Iaşi, 1643, în care apar numele preotului Ioan Farcaş şi al lui Gheorghe Stoica ; a 61-a: Comentariul la Psalmi al lui Balthasar Corderio, în latină şi greacă, editat la Veneţia, în 1646, aici fiind catalogat doar voi. al 2- lea 90 ; a 62-a: Noul Testament de la Bălgrad, din 1648 91 ; a 63-a: D. Johanne Latermanno, Censurae Theologorum Orthodoxorum, 1648, în latină 92 . A 64-a: îndreptarea legii, Târgovişte, 1652, în limba română cu grafie chirilică 93 ; a 65-a: Mineiul pe august, în slavonă, 1664-1665 94 ; a 66-a: Tipic slavon de sec. 17 95 ; a 67-a: Joan Jacobum Weckerum, De secretis, 1662 96 , a 68-a: Pomelnic, slavon, 1665; a 69-a: Disputa creştinilor cu Jidovii 82 Idem, p. 190. 83 Ibidem. 84 Idem, p. 192. 85 Idem, p. 193. 86 Idem, p. 194. 87 Idem, p. 196. 88 Ibidem. 89 Idem, p. 200. 90 Idem, p. 203. 91 Idem, p. 205. Din cauza unei erori grafice... în textul autorului apare anul 1848 în loc de 1648. 92 Idem, p. 206. 93 Idem, p. 207. 94 Idem, p. 210. 95 Ibidem. 96 Idem, p. 213. Q7 despre Mesia, Kiev, 1673, în slavonă ; a 70-a: Alexander Kossen, Credinţa în Dumnezeu în toată lumea, Heidelberg, 1674 ; a 71-a: Liturghierul de la Bucureşti, din 1680 99 ; a 72-a: Sfântul Epifanie al Salaminei, Opere complete, Colon, 1682, în greacă si latină 100 ; a 73-a: Apostolul de la Bucureşti, din 1683 101 . A 74-a carte catalogată: Molitfelnic şi Ceaslov, românesc-slavon, sec. 17 102 . în ea apar însemnaţi Necula, Duca, Nica, Patru, Oprea, i r\o Costea, Ladislau, Tudor, Gheorghe . A 75-a: Triodion slavon, Moscova, 1684 104 ; a 76-a: Tipic grecesc, Veneţia, 1685 105 , unde apar numele de familie Lebu si Cătană 106 ; a 77-a: Francois Turrettin, Predici din texte biblice, Geneva, 1687, în limba franceză 107 ; a 78-a: Biblia 1 f\Q de la Bucureşti, din 1688 ; a 79-a: Noul Testament de la Frankfurt pe Main, 1 692, editat de Rodolphus Leusdenus 109 , a 80-a: Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie, Bucureşti, 1693, în greacă şi română chirilică 110 , unde sunt pomeniţi preotul Nicolae Aron Florea, Ioan Seceleanu, Gheorghe Arieşanu, Ioan Bogdan, monahul Ştefan Colţ, preotul Vlad Popoici 111 ; a 81-a: Biblia, ediţia lui Martin Luther, editată la Wittenberg, în 1696, în limba germană şi 119 cu grafie gotică , a 82-a: Omiliile Sfântului 1 1 o Macarie cel Mare, Leipzig, 1696, în germană . 97 Idem, p. 217. 98 Idem, p. 218. 99 Idem, p. 220. 100 Idem, p. 221. 101 Idem, p. 223. 102 Idem, p. 225. 103 Idem, p. 229. 104 Idem, p. 230. 105 Idem, p. 232. 106 Idem, p. 233. 107 Ibidem. 108 Idem, p. 234. 109 Idem, p. 236. 110 Idem, p. 237. 111 Ibidem. 112 Idem, p. 239. n Idem, p. 240. 113 10 A 83-a: Evanghelia de la Snagov, din 1697 ; a 84-a: Mineiul pe martie-aprilie, de la Buzău, din 1698 115 ; a 85-a: Mineiul pe septembrie- octombrie, Buzău, 1698 116 ; a 86-a: Mineiul pe 11-7 ianuarie, Buzău, 1698 ; a 87-a: Mineiul pe I IO februarie, Buzău, 1698 ; a 88-a: Mineiul pe noiembrie-decembrie, Buzău, 1698 119 ; a 89-a: Mineiul pe mai-iunie, Buzău, 1698 , în ultimul întâlnind numele protoiereului Radu Tempia 121 . A 90-a carte catalogată de autor: Chiriacodromionul de la Alba Iulia, din 1699 . Ea a fost cumpărată de „popa Moisi din Calbor. . .cu 10 1 0% zloţi, [în] anul 1 805 februarie la Calboru" . A 91-a: Carte sau lumină, Snagov, 1699 şi a aparţinut lui Tudor Hagi Radu . Şi ultima catalogată, a 92-a, este Triodionul de la Buzău, din 1700, legat în lemn şi piele. El a fost dăruit Bisericii din Scheii Braşovului de Sfântul Constantin Brâncoveanu pentru ca „să fie 1 9S pomenit în veac" . Insă, după cum ne-a spus autorul în mod personal, în custodia sa sunt sute de cărţi vechi neumblate şi încă neinventariate, pentru că nu are nici personal şi nici bani ca să plătească oameni calificaţi. In întoarcerea autorului , academicianul Eugen Simion îşi exprima dorinţa de a scrie viaţa 114 Idem, p. 241. Idem, p. 243. 115 116 Idem, p. 244. 117 Idem, p. 246. 118 Idem, p. 247. 119 Idem, p. 249. 121 120 Idem, p. 251. Ibidem. 122 Idem, p. 253. 123 Idem, p. 255. 124 Idem, p. 258. 125 Idem, p. 260. Cităm: Eugen Simion, întoarcerea autorului. Eseuri despre relaţia creator - operă, cu o cronologie şi o postfaţă de Andrei Terian, Ed. Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2005, 519 p. Eseul pe care îl discutăm aici se numeşte: Marin Preda. Omul moral şi blestematele chestiuni insolubile, p. 249-275. 11 lui Marin Preda. Pentru că „omul [Marin Preda] era tot atât de interesant ca şi opera" lui. Preda era o personalitate cu multe contraste 128 , „un spirit care tindea spre contemplaţie" . „Ştia să aştepte", dar şi să tacă, fiind tranşant în opinii 130 . 1 Q 1 Râdea cu mare poftă şi „nu-i plăceau deloc ifosele omului de litere" . „Nu accepta... ţinuta nefirească, înţepată, a creatorului în relaţiile obişnuite. Detesta pe snobi şi, în cercurile în care aceştia se învârteau, Preda nu era un musafir comod. Folosea dinadins, în astfel de circumstanţe, un limbaj slobod, voit insultător, „scârbos", cum i o "5 am auzit spunând pe cineva" . însă când nu trebuia să dea lecţii y nesimţiţilor, „era un om civilizat si, în relaţiile cu oamenii simpli, punea o cordialitate şi o stimă care pe mine m-a uimit. Era curios să cunoască un individ si, din discuţia cu el, afla uneori lucruri interesante: o atitudine, un cuvânt, o mişcare a feţei, o coborâre a glasului. . ." 134 . Tot în p. 252: despre cum s-a despărţit Preda de George Călinescu. Autorul a fost insolent cu Preda, 1-a apărat pe Călinescu, dar Preda nu i-a 1 ^S reproşat niciodată „tinereasca" sa atitudine . „Preda avea răbdare, imensă răbdare cu colegii lui mai tineri" 136 . Când i-a apărut primul volum din Moromeţii, în 1967, în campania împotriva lui, i s-a negat până şi „priceperea de a scrie" . Şi asta pentru că 127 Idem, p. 249. 128 Ibidem. 129 Idem, p. 250. 130 Ibidem. 131 Idem, p. 251. 132 Ibidem. 133 Ibidem. 134 Idem, p. 252. 135 Idem, p. 253. 136 Ibidem. 137 Ibidem. 12 „avea un talent care provoca, [chiar] exaspera pe unii dintre colegii lui" . Atitudinea lui: dispreţuieşte-l pe cel care este 1 ^Q rău intenţionat la adresa ta si nu-l urî ! Căci Preda, „spiritual vorbind, [era] ţăran, rămăsese ţăran, [şi] voia să rămână, moralmente, ţăran" 140 . Fapt pentru care „îi dispreţuia la culme" 141 pe ţăranii deveniţi intelectuali si care se transformau 5 5 5 imediat în „demagogi poporanişti, [în] spirite lucrative, întreprinzătoare, dornice să încheie relaţii profitabile''' . Preda a avut „o sănătate fragilă, suferă de friguri, e miop... şi... cade periodic într-o stare de 1 A O blegie" . Mama lui chiar îi pregătise „cămaşa de înmormântare" 144 . . . Merge la 8 ani la şcoală 145 . Şi datorită stării lui de bolnăviciune, ţăranii din Silistea-Gumesti ™ 5 5 5 (jud. Teleorman), satul său natal, credeau, chiar şi când el devenise celebru, că nu e în stare de scris si ™ 5 are faimă datorită politicii 14 . Despre prezenţa lui Dumnezeu în viaţa lui în 1 ATI p. 263. Folosea adesea pe „bezmetic" , cu nuanţă morală, pentru că „Marin Preda credea în 1 A Q frumuseţea morală a omului" . Scriitorii lui erau Dostoievski, Balzac, Tolstoi 149 , recitea Sfânta Scriptură şi modul cum comenta lucrurile „era neobişnuit" 150 . Pentru că el se baza „pe respectul faţă de adevăr" . 138 Ibidem. 139 Ibidem. 140 Ibidem. 141 Idem, p. 254. 142 Ibidem. 143 Idem, p. 256. 144 Idem, p. 257. 145 Ibidem. 146 Idem, p. 258. 147 Idem, p. 264. 148 Idem, p. 266. 149 Idem, p. 268. 150 Idem, p. 269. 151 Ibidem. 13 Verbul a păţi e o marcă a lui, spune autorul. Dar „nu-i plăcea să scormone în coşul de gunoi al istoriei. Voia să înţeleagă mecanismele istoriei şi să observe omul dintr-un punct de vedere favorabil" . De aceea nu se grăbea când descria ceva în cărţile sale, pentru că Preda făcea întotdeauna „ocoluri necesare" 154 . Iar în finalul eseului, autorul îl găseşte pe Preda drept „un mare scriitor" 155 . Un scriitor a cărui prezenţă „dădea un sentiment de siguranţă muncii literare. Erai bucuros că există, aveai certitudinea că, existând el, vei putea ajunge si tu la -.,,156 capăt în două articole din cartea sa, Religia în fapt , Mirel Bănică a spus acelaşi flagrant neadevăr, că Biserica Ortodoxă a apărut odată cu schisma din 1054. Adică ea nu vine de la Hristos şi nu are amprentă apostolică. In p. 148: ,f)e la „naşterea" la Constantinopol în 1054, când cardinalul Humbert, emisarul special al Papei Leon al IX-lea, a depus pe altarul Sfintei Sofii faimoasa sentinţă de excomunicare a grecilor, Biserica Ortodoxă a conceput Tradiţia drept coloană vertebrală a identităţii sale religioase". In p. 188: „Putem afirma că Ortodoxia întreagă (ca expresie a creştinismului răsăritean definit în urma Schismei de la 1054) este „fundamentalistă" prin încrâncenarea istorică cu care şi-a apărat identitatea în condiţii foarte dificile". Iar dacă Biserica Ortodoxă „începe" la 1054 si nu la Cincizecime .. .Biserica Romano-Catolică e „adevărata" Biserică a lui Hristos sau „niciuna" dintre ele? 152 Ibidem. 153 Idem, p. 271. 154 Idem, p. 272. 155 Idem, p. 274. 156 Ibidem. Mirel Bănică, Religia în fapt. Studii, schiţe şi momente, cu pref. de Nicu Gavriluţă, Ed. Eikon, Cluj -Napoca, 2011, 307 p. 14 Insă Mirel Bănică se ocupă cu sociologia 1 rn religiilor , cu adevărurile tranzitorii şi nu cu teologia dogmatică .. .care nu-şi permite 6â/&e şi nici mistificări. In Tratatul său de iconologie , PS Melchisedec Ştefanescu 160 spune adevăruri durabile despre discuţiile teologice cu anglicanii şi romano-catolicii. „Anglicanii aceştia arătau mare dorinţă şi zel pentru unirea Bisericilor, dar din cele ce s-au vorbit acolo 161 m-am convins că anglicanii voiesc o unire numai de formă, iar nu de fond, aşa că fiecare Biserică să-şi păstreze doctrinele lor obişnuite, să nu [le] condamne pe cele ale altor confesiuni, ba chiar să le aprobe şi să le privească, ca şi pe ale lor. Cât despre cinstirea şi închinarea sfinţilor şi a icoanelor, ei chiar de la prima conferinţă s-au exprimat în treacăt, că vor fi contra Sinodului al VH-lea Ecumenic si a închinării sfintelor icoane. 1 Cf\ De aceea Dollinger , care conducea conferinţele a înlăturat cu prudenţă orice discuţie despre dogma închinării icoanelor. De atunci, eu mi-am făcut convingerea că niciodată nu poate să fie unire adevărată între ortodoxie şi protestantism, mai cu seamă din cauza cinstirii icoanelor si a sfinţilor; de asemenea, nu 158 Idem, p. 21. 159 Episcopul Melchisedec Ştefanescu, Tratat despre cinstirea şi închinarea Icoanelor în Biserica Ortodoxă şi despre Icoanele făcătoare de minuni din România ortodoxă, ed. îngrijită şi note de Pr. Eugen Drăgoi, cu prefaţă de Pr. Prof. Univ. Dr. Ştefan Buchiu (p. 5-10), ed. a Ii-a revăzută, Ed. Partener, Galaţi, 2010, 84 p. Se editează aici ediţia: Tratat despre cinstirea şi închinarea icoanelor în Biserica Orthodoxă şi despre icoanele făcătoare de minuni din România Orthodoxă de Prea Sfinţitul Melchisedec, episcop de Roman, Bucureşti, 1890, cf. paginii de descriere. 160 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Melchisedec_%C8%98tef%C4%83nescu. 161 La Conferinţa vechilor catolici de la Bonn, din 12-16 august 1875, cf. Episcopul Melchisedec Ştefanescu, Tratat despre cinstirea şi închinarea Icoanelor în Biserica Ortodoxă şi despre Icoanele făcătoare de minuni din România ortodoxă, ed. cit., p. 38, n. 18. Autorul a participat împreună cu PS Ghenadie Ţeposu al Argeşului, cf. Ibidem. 162 Johann Joseph Ignaz von Dollinger (1799-1890): http://en.wikipedia.org/wiki/Ignaz_von_D%C3%B611inger. 15 poate să fie unire dreaptă şi frăţească între Biserica Ortodoxă şi cea papistă 1 , din cauza „dogmei" 164 despre primatul papei asupra a toată Biserica creştină, „dogmă" la care romano-catolicii ţin ca la fundamentul credinţei şi al Bisericii lor, lucru pe care Biserica Ortodoxă nu-1 poate admite. Despre puţina sinceritate a dorinţei anglicanilor de unire a Bisericilor este destul a aminti că, în timp ce în scrieri şi în adunări savante vorbesc de unirea Bisericilor ca de o mare chestiune a zilei, în practică trimit misionarii lor în ţările ortodoxe, spre a răspândi „dogmele" lor!" 165 . Lucrurile nu s-au schimbat în ultima sută de ani... Mircea Platon 1 , în Ortodoxia pe litere 1 7 , şi- a inclus articolele publicate între 1999-2005 şi doar p. 107-114 sunt reflecţii nepublicate, datate: „Iaşi, 1998" 168 . Articolele au fost publicate în LA&I, Convorbiri literare, Monitorul, Rost, Cuvântul, Idei în dialog, România literară, Ziua. Cele mai multe în Convorbiri literare. . . In articolul dedicat Ninei Cassian încep adresele online 1 9 . Februarie 2004, Convorbiri literare. Care vor deveni o marcă a articolelor sale online. „Xilofonul lingvistic" al lui Nicolae 171 Manolescu îi aduce aminte „de adunările UTC" 172 . UTC = Uniunea Tineretului Comunist 113 . 163 Biserica Romano-Catolică. Punerea între paranteze a lui dogmă, şi aici şi la următoarele două apariţii textuale, e redactarea noastră pentru că nici autorul nostru nu le-a socotit dogme reale. 165 Episcopul Melchisedec Ştefânescu, Tratat despre cinstirea şi închinarea Icoanelor în Biserica Ortodoxă şi despre Icoanele făcătoare de minuni din România ortodoxă, ed. cit., p. 39. 166 £y_ u j s g u: http://mirceaplaton.com/html/cv.htm. Mircea Platon, Ortodoxia pe litere. îndreptar de fundamentalism literar, Ed. Christiana, Bucureşti, 2006, 341 p. 168 Idem, p. 114. 169 Idem, p. 287-288. 170 Idem, p. 295. 171 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Manolescu. Mircea Platon, Ortodoxia pe litere. îndreptar de fundamentalism literar, op. cit, p. 295. 16 Dan Ciachir 174 practică „literatura de cameră" . Sorin Dumitrescu are fraze „ploioase" şi un creştinism „<gustos>, 1 '70 1 '7Q crocant" . Constantin Rădulescu-Motru moare la vârsta de 89 de ani, pe 6 martie 1957, „în Spitalul de Geriatrie, ca un biet pensionar al unui azil de bătrâni" 180 . 1 Q 1 „O noapte de insomnie" . „Când scrii un 1 o^ articol eşti lunetist" . Ţinteşti adevăruri. Criticul e „un ascultător profesionist al spovedaniei scriitorului, fie el naiv sau cabotin" . Pentru că „a profesa critica literară înseamnă în ultimă instanţă a fi încă interesat de ceilalţi" 184 . 5 Se observă la Mircea Platon grija scrupuloasă pentru a surprinde la nivel lingvistic dar nu ajunge la barbariile neologice ale lui Mihail 1 oc Neamţu din ultimele cărţi. E pasional când scrie, uneori mai mult decât îi trebuie. Apologiile sale teologice cad adesea în lamentaţii lipsite de nerv, pe când apologiile sale literare devin ironii prea îndrăzneţe. Şi modul în care se bate pe umăr cu cei despre care scrie e uneori stânjenitor, pentru mine, ca cititor. . . Insă îi înţeleg foarte bine enervările teologice cât şi pe cele identitare. 173 A se vedea: 174 175 http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Tineretului_Comunist. Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Ciachir. Mircea Platon, Ortodoxia pe litere. îndreptar de fundamentalism literar, op. cit., p. 184. 17 Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Dumitrescu. Mircea Platon, Ortodoxia pe litere. îndreptar de fundamentalism literar, op. cit., p. 174. 178 Ibidem. 179 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_R%C4%83dulescu-Motru. Mircea Platon, Ortodoxia pe litere. îndreptar de fundamentalism literar, op. cit., p. 133. 181 Idem, p. 107. 182 Idem, p. 91. 183 Idem, p. 77. 184 Ibidem. 185 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Neam%C8%9Bu. 17 „Cred că Biserica nu are voie să se retragă în catacomba speculativă, ci trebuie să acţioneze în 1 os: istorie, ca instituţie divino-umană" . Nici nu ar putea să o facă pentru că are de-a face cu probleme extrem de palpabile: ca sărăcia, indiferentismul religios, asaltul prozelitist continuu. . . In Bizanţ contra Bizanţ, Daniel Barbu scrie Divinitate cu minusculă dar Ibidem cu majuscule 1 ** . Antim Ivireanul a fost un mitropolit „vigilent" ...şi de la un capăt la altul al cărţii, autorul, fiind romano-catolic 190 , e enervat de faptul că „se declină identitatea românilor la modul ortodox" 191 . De aceea autorul instaurează permanent o stare de neîncredere în datele pe care ni le oferă atâta timp cât la noi, în Ţările române, aproape totul e „prost" în comparaţie cu „normalitatea europeană" 192 . i qo Referindu-se la melcul Sfântului Antim , autorul ajunge la concluzia că el reprezintă „o figură a episcopului" 194 . Şi a ajuns aici ţinând cont de acest lucru 195 : Există însă o altă epigramă contemporană dedicată „mel- ciului". Compuse de Mitrofan Gregoras, versurile au fost culese de Constantin Dapontcs în al său catalog istoric 2 . Iată -le în tradu- cerea lui Demosthene Russo: „Fiind odraslă a rouei şi a soarelui locuiesc într-o casă dăruită mie de natură, scuip cu bale pe toţi ereticii; ridicând pe cap două coame indic creştinilor pe Hristos cel cu două firi"'. 186 Idem, p. 326. Daniel Barbu, Bizanţ contra Bizanţ. Explorări în cultura politică românească, col. Societatea Politică, coord. de Cristian Preda, Ed. Nemira, Bucureşti, 2001, 303 p. 188 Idem, p. 147.' 189 Idem, p. 152. 190 Mai nou, Prof. Daniel Barbu a intrat în politică... şi candidând în colegiul nostru, l-am votat ca senator al României din partea USL în data de 9 decembrie 2012. A devenit Ministru al Culturii în cabinetul Victor Ponta 2. Daniel Barbu, Bizanţ contra Bizanţ. Explorări în cultura politică românească, op. cit., p. 154. 192 Idem, p. 166. 193 Idem, p. 185-186. 194 Idem, p. 186. 195 Ibidem. 18 „Atmosfera barocă" 196 , „portrete aulice şi aristocratice" , Matei Basarab si-a făcut i no „campanie publicitară" , Sfântul Constantin Brâncoveanu „şi-a făurit" o imagine „de <mare ctitor> de ţară şi lăcaşuri sfinte, de patron generos al Bisericii, de susţinător liberal al artelor si culturii" 199 . Pentru că autorul caută mereu să ridiculizeze personalităţile trecutului nostru. Se îndoieşte de paternitatea antimiană a Chipurilor Vechiului şi Noului Testament, citând, în p. 192, n. 3, articolul: Gabriel Ştrempel, Un cronograf ilustrat atribuit mitropolitului Antim Ivireanul, în rev. Romanoslavica XIII, 1966, p. 309-355. Autoportretele lui Pârvu Mutu 200 , în jurul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti era un han 201 , „slugerul 202 Cioran" 203 , schitul Balamuci (sec. 18) 204 . De ce insistă autorul pe Mănăstirea Hurezi (p. 219-221,225-226)? De unde ideea că „meditaţia eschatologică a românilor a fost, în pragul epocii moderne, expresia unei crize de conştiinţă generalizată" ? Şi în sfârşitul p. 253, autorul ne descrie „frivolitatea" ierarhilor Bisericii, cum ei se ocupă „cu voltairianismul si masoneria" în Moldova si cu „luminarea poporului" în Ţara Românească, tinzând cu toţii spre „darurile cele bune ale Europei". Dar dacă e caustic la adresa intenţiilor oamenilor Bisericii, autorul nu ironizează si 196 Idem, p. 187. 197 Idem, p. 190. 198 Idem, p. 191. 199 Idem, p. 192. 200 Idem, p. 198. 201 Idem, p. 209. 202 Dregător, slujitor la Curtea domnească. Daniel Barbu, Bizanţ contra Bizanţ. Explorări în cultura politică românească, op. cit., p. 210. 204 Idem, p. 219. 205 Idem, p. 252. 19 frivolitatea „emancipării" elitei. Eu aş fi facut-o, pentru că e la fel de criticabilă. „Noua elită a modernizării" , „iluminiştii români", ca să vezi treabă, aveau lecturi „în avans cu cel puţin un secol faţă de cele ale straturilor sociale imediat inferioare" {unde le căpătaseră?). . .iar din p. 257 „aflăm" cât de „proşti" erau românii din Tara Românească în secolul al 18- lea, dacă le-a trebuit „un mileniu şi jumătate de creştinism... şi patru secole de la <descălecatul ţării>", până în 5 august 1 746, ca să „descopere" că nu trebuie să existe robi creştini. Dacă nu as sti cine e autorul, as considera că 3 3 ~ 3 toată cartea e o farsă... Insă nu e o farsă, ci e consecinţa unei priviri de suprafaţă vizavi de viaţa şi teologia ortodoxă a românilor. Cartea folositoare de suflet şi Războiul nevăzut, cărţi ale Sfântului Nicodim Aghioritul , 209 sunt pentru autor două autentice opere baroce, două piese de bază ale Reformei catolice au ajuns să fie socotite, până astăzi, datorită abilităţii dublei operaţii de reciclare, de „spălare" a originii lor teologice întreprinsă de Nicodim şi de mediile paisiene din Moldova, drept cărţi de căpătâi ale călugărilor şi duhovnicilor ortodocşi. La drept vorbind, în cele două exemple citate, suspectă este nu atât revoluţia conceptuală adusă de modernitate şi de occiden- talizare, cât evidenta incapacitate a acestora de a se investi într-un exerciţiu sistematic - chiar dacă uneori străbătut de resentimente - al supunerii faţă de autorităţile tradiţionale, politice şi ecleziastice. Adică Prof. Daniel Barbu, precum colindătorii baptişti (care cântă colinde la chitară, stând cu mâna apăsată pe sonerie până le deschizi), vede drept bune numai lucrurile care au de-a face cu romano- catolicismul şi doar pe acelea ţi le vinde ca autentice. De aceea modernitatea occidentală, transplantată în spaţiul românesc cu forţa, e pentru autor promotoarea unei noi ordini politice, „în care naţiunea şi ortodoxia vor domni într-un spaţiu 206 Idem, p. 254. 207 Idem, p. 255. 208 Idem, p. 258. 209 Idem, p. 259. 20 public raţionalizat şi autonomizat prin enunţul sistematic al valorilor iluministe" 21 ® . Se bucură să citeze, pe 3 pagini, un consul belgian, care spune la un moment dat: „sentimentul religios este complet absent din sufletele lor: aceasta ţine de esenţa însăşi a religiei greco- ortodoxe, religie pe de-a-ntregul exterioară, lipsită de predicaţie [de catehizare n.n.] şi de învăţământ 911 teologic" . De ce? Pentru că, mai mult ca sigur, era catolic... Şi neînţelegând sufletul şi viaţa românilor a tras cele mai proaste concluzii despre noi. însă autorul îl citează... deşi ştie că spune mari neadevăruri despre români. Autorul arată, pe mai departe, că modernitatea românilor, tributară Ortodoxiei, nu a fost democratică si nici nu a avut „exerciţiul o i o libertăţii individuale" . 5 Pentru că societatea, susţine autorul, nu se 91^ bazează pe „trecutul comun" (care are la bază credinţa ortodoxă, pe lângă limbă, istorie comună şi apartenenţa la romanitate), ci pe „nevoia de 9 1 1 dreptate ordonată unui bine comun" , adică pe individualism social. In termenii săi: „sferă 91^ autonomă de realitate" . Mai pe scurt: autorul m-a decepţionat datorită ochelarilor ideologici, dispreţuitori, prin care a privit întreaga istorie a românilor, doar pentru faptul că sunt... ortodocşi... şi nu romano- catolici. Acest lucru nu are nimic de-a face cu ştiinţificitatea ci cu fanatismul religios, fie el şi bine dozat... Pe 6 mai 2001, Gabriela Melinescu scria 917 în jurnalul său despre sinuciderea lui Frederik Silverstolpe. 210 Ibidem. 211 Idem, p. 262. 212 Idem, p. 266. 213 Ibidem. 214 Idem, p. 266-267. 215 Idem, p. 267. 216 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriela_Melinescu. 217 Gabriela Melinescu, Jurnal suedez IV (1997-2002), col. Ego grafii, Ed. Polirom, Iaşi, 2008, format mic, 284 p. 21 „F. S., care a scris Istoria persecuţiilor homosexualilor, s-a sinucis atârnându-şi de gât o ladă cu scule de fier şi aruncându-se în mare; a lăsat după el o scrisoare pentru cel care-1 îngrijea, în care recunoştea o crimă sau un viol. O altă scrisoare a fost scrisă fratelui mai mic, Henrik, comentând destructivitatea sa, iar mamei sale i-a TIO lăsat o plantă cu frunze groase şi uscate'"' . Toate fiind elemente simbolice. . . Şi m-am întrebat, dintr-o dată, cine este cel care s-a sinucis? Din necrologul pe care i 1-a făcut 1 Q Goran Soderstrom aflăm că a trăit între 1947- 2001 şi a fost un istoric suedez care a teoretizat mişcarea gay. S-a născut la Goteborg şi a fost un gay socialist. A pledat pentru interpretarea • 00 1 constructivistă a homosexualităţii . Numele său complet: Karl Fredrik Torsten Silverstolpe 222 şi se pare că e acesta 223 : Radu Ionuţ Apreutesei, un tânăr de 23 de ani .224 din Târgu Neamţ , acum student, prezintă pe blogul său Salvează istoria! Metal detecting , descoperirile pe care le face pe cont propriu. Şi care sunt surprinzătoare.. . 218 Idem, p. 241. 219 A se vedea: http://sv.wikipedia.org/wiki/G%C3%B6ran_S%C3%B6derstr%C3%B6 m. 220 Idem: http://www.janmagnusson.se/Nekrolog%20Silverstolpe.htm. 221 Ibidem. 222 Ase vedea: http://sv.wikipedia.org/wiki/Fredrik_Silverstolpe. 23 Idem: http://www.qx.Se/l 148/gayhistorikern-fredrik-silverstolpe-dod. 224 Idem: http://salveazaistoria.wordpress.com/about/. 225 Idem: http://salveazaistoria.wordpress.com/. 22 Şi, deşi prezintă online, tot ceea ce găseşte. . .unele descoperiri sunt epocale. ■226 Radu Ionuţ Apreutesei cel care ne descoperă istoria de sub noi. Pe 13 aprilie 2012 a găsit un inel roman din 997 argint . O amuletă împotriva de-deochiului. Pe 4 noiembrie 2011 a descoperit la Târgu Neamţ, la 4-5 centimetri adâncime, o monedă din 998 anul 1772: paraua . 226 Idem: http://salveazaistoria.files.wordpress.com/2012/01/p300711_17- 07_01.jpg. " 7 Idem: http://salveazaistoria.wordpress.com/2012/04/14/detectie-13- 04-2012/. " ,s Idem: http://salveazaistoria.wordpress.com/2012/01/30/sadagura- 1772/. 23 229 Moneda are 11, 1 grame şi e din bronz Pe 18 ianuarie 2012 anunţa descoperirea unui solidus de argint de la începutul secolului al 1 7-lea (emisiune monetară din 1 609- 1616) . Descoperit la Iaşi, pe marginea unui lac, la adâncimea de 3-4 centimetri . Pe 2 decembrie 2011 a descoperit, în Târgu Neamţ, câteva monede din anul 1661, la adâncimea de 5-6 centimetri . IOH.CAS1M. D:GREX.POL.&SVE 229 Ibidem. 230 A se vedea: http://salveazaistoria.wordpress.com/2012/01/28/moneda-medievala- din-argint/. 231 Ibidem. 32 A se vedea: http://salveazaistoria.wordpress.com/2012/01/21/moede- medievale-1661/. 24 Pe 28 octombrie 2011 a descoperit un inel medieval de sec. 1 7-18 233 . Insă pe 7 octombrie 2011 anunţa că a descoperit Scoica Sfântului Iacob, din secolul al IV-lea d. Hr, pe care monahii o purtau pe căciuli şi traiste, conform imaginilor doi şi trei infra . Idem: http://salveazaistoria.wordpress.com/201 1/10/28/obiecte- descoperite-astazi-28- 10-2011/. 234 Idem: http://salveazaistoria.wordpress.com/2011/10/07/descoperire- de-secol-iv/. 25 Obiectul găsit are 2 x 2 centimetri şi e din bronz . Şi el a putut fi admirat în expoziţia Arta pelerinajului de la Iaşi, între 12 octombrie- 12 noiembrie 2011, fiind împrumutat Muzeului de Istorie al Moldovei în urma unui proces verbal din 14 noiembrie 20 li 236 . I MARE $1 SFAHT Proces-Verbal, închei., asuzi. 14 noiembrie 20U, Intre domnui Ap»* muzeografi a( cu loan Dl. Ap.eutesei Radu oferă Mu.eu.ui de V^J^^SJj * 2 Iaţ cu (oan. în cusiodie, un medalion din bronz In forma cm), în vederea achiziţionării. ««li^e metaloRrafice nondistructive in ca Piesa va fi supus* unor — ^^ a p attim otuului Oi» laboratoarelor Centrul"' de <-° nscrvo pentru 3 fi datata cu mai multa precizie. f ,. în care piesa va face obiectul unei achiziţii, DL Apreuteset Radu v prim i «iei: £* -in valoarea obiectului, — * ~e o cotttt.e j achiziţie. . b situafa in care piesa nu va prezenta un intere, stafie, ea va « resti ui bune condit". deţinătorului. Data: 14 noiembrie 201 1 Am primit, Am predat, laţeu loan Apreutesei Radu Pe 8 august 2011 prezenta descoperirea unei verighete de bronz din sec. 17-18 . Şi tot în aceeaşi zi: un solz de armură medievala 238 . Pe 7 august 2011 prezenta inelul sigilar de secol 12, pe care 1-a descoperit la Târgu Neamţ. Din bronz şi argint ~ . 235 Ibidem. 236 Ibidem. 7 A se vedea: http://salveazaistoria.wordpress.com/2011/08/08/inel- sec-xvii-xviii/. Idem: http://salveazaistoria.wordpress.com/2011/08/08/piesa-de- armura-medievala/. 26 v240 O cataramă medievală (7 august 2011) z ~, un solidus de la 1661 (5 mai 2011) ...şi pe 6 aprilie 2011 ne arăta autorizaţia pe baza căreia poate detecta metale în România 242 AUTORIZAŢIE de definere a detectoarelor de metale de către persoanele fizice în baza prevederilor art. 5 alin. (10) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003, autorizează pentru deţinerea detectorului de metale, marca ACE GARRETT '. domnul APREUTESCI RADI MOWJŢ, por;e<:or al C.\ serial eliberat de Poliţia or. Târgu Neamţ la data de ^B M CNP /2003, se r250.nr. x243 Pe 21 noiembrie 2010 , autorul nostru vorbea despre tezaurul găsit la Vităneşti- 9 Idem: http://salveazaistoria.worclpress.com/201 1/08/07/identificare- inel-vechi/. 240 Idem: http://salveazaistoria.wordpress.com/20 1 1/08/07/catarama-si- buton/. Idem: http://salveazaistoria.wordpress.com/2011/05/05/fals- moldovenesc-polonia-solidus- 1 666-ioan-casimir/. 242 Idem: http://salveazaistoria.wordpress.com/2011/04/06/autorizatie/. Idem: http://salveazaistoria.wordpress.com/2010/ll/21/tezaur- preistoric-langa-alexandria/. 27 Teleorman, în localitatea unde s-a născut Constantin Noica 244 . La Vităneşti s-au descoperit un „număr de 14 locuinţe, construite din lut şi lemn, acoperite cu stuf, papură sau paie. în interiorul acestor case au fost descoperite numeroase obiecte de uz casnic. Materialul arheologic găsit constă în principal în ceramică, unelte de piatră cioplită şi şlefuită, os, corn. Pe lângă unelte şi vase au mai fost descoperite şi statuete antropomorfe şi zoomorfe. „In această zonă au locuit comunităţi ale culturii Gumelniţa, din 4600-4900 î.Hr. Obiectele descoperite ne arată atât nivelul de cultură al locuitorilor din eneolitic cât şi o parte din activităţile lor economice, cum ar fi agricultura şi creşterea animalelor", a spus Ion Torcică, arheolog. Pandantivul de aur [descoperit aici a] intrat în patrimonial naţional. I * < 1 I . In campania de săpături din anul 2008 a fost făcută cea mai importantă descoperire de până acum. Aceasta constă într-un pandantiv de aur, unicat în regiunea sudică a ţării, folosit de oamenii de atunci ca bijuterie. Artefactul a fost expus în acelaşi an la Muzeul Judeţean Teleorman, iar în prezent se află la Muzeul Naţional, el făcând parte din patrimoniul ţării. Campania de anul acesta a scos la iveală rămăşiţele a două locuinţe şi o zonă menajeră situată la marginea aşezării. 2 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Noica. 28 Zona menajeră este zona în care oamenii de atunci aruncau gunoiul. Ea este foarte importantă deoarece oferă un număr impresionant de artefacte realizate din corn de cerb, os, ceramică şi cupru. O altă categorie de descoperiri constă în oase de animale. Acestea au confirmat, în urma analizelor, faptul că pe lângă cultivarea cerealelor, oamenii creşteau şi animale, dar practicau şi vânătoarea. „Am găsit oase de cerb, urs, castor, căprioară şi păsări de baltă. Se pare că la acea vreme urşii şi cerbii trăiau şi în această zonă, nu numai în Carpaţi" a mai spus Ion Torcică" 245 . Pe 20 noiembrie 2010, autorul nostru vorbea despre mormântul de la Peretu-Teleorman 246 Idem: http://salveazaistoria.wordpress.com/2010/ll/21/tezaur- preistoric-langa-alexandria/. 246 Idem: http://salveazaistoria.wordpress.eom/2010/l 1/20/mormantul- de-la-peretu-jud-teleorman/. 29 Mormântul a fost descoperit în 1971 de Alexandru Trână, din satul Peretu 247 . „Un mormânt traco-getic, vechi de aproximativ 2500 de ani, catalogat ca aparţinând unei civilizaţii precreştine. In mormânt se afla un reprezentant al aristocraţiei locale. Mormântul avea doua camere funerare: în prima se afla un schelet înconjurat de diverse obiecte din ceramica, cuţite din fier, vârfuri de săgeţi, obiecte de argint aurit, vase de bronz. In cea de a doua cameră s-a descoperit că războinicul nu fusese înmormântat singur: se găseau scheletele a doi cai, doi câini de vânătoare, o vacă, pe lângă acestea se găsea şi un car cu patru roti de fier. Per ansamblu mai mult de 50 de obiecte de argint placate cu aur, printre care şi un coif de argint aurit de cea. 750 de grame" 24S . Coiful de aur de la Coţofeneşti-Prahova , descoperit în 1926 de un elev 250 , o mască de aur a unui rege trac, descoperită în Bulgaria , tezaurul de aur de la Pietroasele-Buzău, din primăvara lui 1837 252 , comoara de la Sânnicolaul Mare, din 3 iulie 1799 , tezaurul de aur de la Rădeni, din 1978 şi alte multe descoperiri arheologice fac conţinutul acestui spaţiu online restaurator. Primul articol al platformei Teologie pentru azi a fost publicat la ora 13. 59. Pe data de 6 decembrie 2006. Şi e vorba despre: Evanghelia din 247 Ibidem. 248 Ibidem. 2 A se vedea: http://salveazaistoria.wordpress.com/2010/ll/18/coiful- de-aur-de-la-cotofenesti/. 250 Ibidem. 251 A se vedea: http ://salveazaistoria. wordpress.com/20 10/11/1 7/descoperire- extraordinara-in-bulgaria/. 252 Idem: http://salveazaistoria.wordpress.eom/2010/l 1/17/tezaurul-de- la-pietroasa/. 253 Idem: http://salveazaistoria.wordpress.com/2010/ll/17/comoara-de- la-sannicolau-mare-1799/. 254 Idem: http://salveazaistoria.wordpress.com/2010/ll/16/tezaurul-de- la-radeni/. 30 ziua de Paşti, după traducerea lui Luther din 1545 255 . Primul nostru http: http://bastrix.wordpress.com/. Gratuit, pe platforma WordPress . Pe 22 august 2007, în articolul: Anagramul „ Bastrix " şi o scurtă istorie pentru cei interesaţi de statistici explicam numele din http, pentru că numele platformei a fost dintotdeauna Teologie pentru azi. Şi în articolul supra citat spuneam: „Ce înseamnă bastrix pentru noi? L-am format din două cuvinte latine şi astfel a apărut o sintagmă. Primul cuvânt latin este basis, -is. Al doilea cuvânt latin este: matrix, matricis. Basis înseamnă bază, fundament, platformă, suport, adică. . .pământul nostru principal pe web. Matrix înseamnă pe de o parte mamă iar, pe de altă parte, registru, listă, tabel, adică... acest blog va fi matricea, punctul iniţial pentru celelalte bloguri ale noastre. Aşa că am luat de la basis pe bas şi de la matrix pe trix. Şi finalul explicaţiei: bastrix [fără majusculă] = blogul principal, platforma principală web condusă de către noi" . Al doilea http şi ultimul: http://www.teologiepentruazi.ro. Cu domeniu propriu. Din 5 martie 2010 . Şi astfel am transformat titlul sintagmatic în brand personal. însă când am ajuns pe domeniu propriu eram deja „o marcă a Ortodoxiei româneşti" 2 . 255 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2006/12/06/evanghelia-din- ziua-de-pasti-dupa-traducerea-lui-luther-din- 1545/. 256 Idem: http://ro.wordpress.com/. 2 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2007/08/22/anagramul- bastrix-si-o-scurta-istorie-pentru-cei-interesati-de-statistici/. 258 Ibidem. " A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2010/03/05/de-cand- totul-va-fi-altfel/. 260 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2010/03/06/teologie-pentru- azi-o-marca-a-ortodoxiei-romane%C8%99ti/. 31 Şi explicam pe 6 martie 2010 de ce am stat 4 ani pe un cont public: „Mai mulţi s-au întrebat: De ce ne-am decis atât de târziu pentru un domeniul propriul Pentru că în aceşti 4 ani am vrut să demonstrăm, pas cu pas, ce înseamnă să faci. . .într- un cadru, totuşi, strâmt... foarte multe lucruri durabile, adică pe un cont gratuit, unde masterizarea are limite. . .multe limite. . . In 2006, Ortodoxia românească nu avea niciun brand online, adică unul al scrisului zilnic, al creaţiei si al dinamicitătii teologice în mediul 3 5 5 C online. Când am venit noi la nivel online, se scria din joi în Paşti... sau onlineul înseamnă doar copy paste din Sfinţi şi teologi consacraţi, pentru ca saiturile noastre să fie mari, frumoase şi tradiţionale... Şi în 4 ani am demonstrat că se poate să scrii aproape zilnic, că poţi să creezi foarte mult în mediul online şi că teologia ortodoxă nu e deloc prăfuită şi îngheţată, ci e însăşi viaţa noastră eclesială şi socială, trăită într-o postmodernitate care nu ne suportă în mod congenital, pentru că f\ 1 este o lume fără rădăcini în Dumnezeu" . Insă când am mutat totul pe http://www.teologiepentruazi.ro/, în 5 martie 2010, am combinat de fapt 5.289 de articole de pe Teologie pentru azi, 700 de articole de pe Sinaxis, 799 de articole de pe Biblioteca Teologică şi 36 de articole de pe A vedea şi a fi văzut . Şi toate cele patru locaţii, fiind pe WordPress, le-am dezactivat. Pe 2 octombrie 2008, pe TPA, aveam publicate „3.496 articole şi 21 de pagini colaterale" 263 . 261 Ibidem. A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2010/03/05/de- cand-totul-va-fi-altfel/. 263 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian- piciorus/ce-trebuie-sa-stiti-despre-teologie-pentru-azi/. 32 Pe 6 decembrie 2008: 3.677 de articole Pe 18 martie 2009: 4.000 de articole 264 265 266 Pe 3 mai 2010: 7.000 de articole Pe 11 august 2011: 8.629 de articole 267 La 4 ani de TPA 268. Pe 4 decembrie 2010 pe TPA erau 7.566 de articole şi 45 de cărţi TPA online . Pe 24 decembrie 2012 erau pe TPA 10. 669 de articole şi 26 de pagini auxiliare, după cum se vede în fotografia infra. Informaţii generale Conţinut Discuţii IO.669 de articole 6.948 de comentarii 26 de pagini 6.948 aprobate 126 de categorii O în aşteptare 7.339 de etichete spam Tema Mon Cahier cu 22 de widget-uri Câteva proiecte TPA finalizate. Iar datele care apar mai jos reprezintă zilele sau anii în care au fost finalizate proiectele. 264 Ibidem. 265 Ibidem. 266 Ibidem. 267 Ibidem. 268 A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2010/12/04/teologie- pentru-azi-la-4-ani/. 269 Ibidem. 33 Eminesciana (audio, lectură): 9 decembrie 970 2008. Acum e prezent aici . Imnele Sfântului Simeon Noul Teolog (audio, lectură şi comentariu): 9 decembrie 2008. Acum e prezent aici 271 . Sfântul Grigorie Palama, Despre rugăciune şi vedere dumnezeiască, în 2008. In format audio: 979 lectură si comentariu . Sfântul Grigorie cel Mare, Dialoguri despre 97^ moarte (audio), în 2008 . Cartea Psalmilor (audio, lectură): 24 septembrie 2009 274 . Sfântul Dionisie Areopagitul, Despre Ierarhia cerească, în 2010. Lectură şi comentariu, 97 S în format audio . Sfântul Dionisie Areopagitul, Despre Ierarhia bisericească, în 2010. Lectură şi 97^ comentariu, în format audio . Arhivele TPA l 211 şi TPA 2 278 şi arhiva TPA din Viddler 219 . 9SO Proiecte deschise: Dor de blog , Seri de dor 281 , Poeticum 282 , Curs online de iconografie 270 Ase vedea: http://archive.org/details/Eminesciana2008. 271 Idem: http://archive.org/details/SfantulSimeonNoulTeologImneleIubiriiDumne zeiesti2008. 272 Idem: http://archive.org/details/SfantulGrigoriePalamaDespreRugaciuneSiVed ereDumnezeiasca2008. 273 Idem: http://archive.org/details/SfantulGrigorieCelMareDialoguriDespreMoart e2008. 274 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2009/09/24/cartea-psalmilor- ed-tpa-2009-audio-%C8%99i-download/. 275 Idem: http://archive.org/details/SfantulDionisieAreopagitulDespreIerarhiaCere asca2010. 276 Idem: http://archive.org/details/SfantulDionisieAreopagitulDespreIerarhiaBise riceasca2010. 277 Idem: http://archive.org/details/ArhivaAudio-videoteologiePentruAzil. 278 Idem: http://archive.org/details/ArhivaAudio-videoteologiePentruAzi2. 79 Idem: http://archive.org/details/ArhivaTpaPreluataDinViddler. 280 Idem: http://archive.org/details/DorDeBlogarhiva. 281 Idem: http://archive.org/details/SeriDeDorarhiva. 282 Idem: http://archive.org/details/Poeticum. 34 ortodoxă 2 * 3 , Interviuri 2 * 4 , Praedicationes 2 * , TPA 3 2 * , Lecturi şi comentarii la Sfânta Scriptură 2 * 1 '. Prima carte editată online în biblioteca TPA 2 **: Acatistul Nuntii 2 * 9 . Pe 1 octombrie 2009. Si în anul 2009 am editat 19 cărţi online: 1. Acatistul Nunţii (35 pagini); 2. Troparul, Condacul şi Acatistul Fericitului Serafim Rose al Platinei (20 pagini); 3. Lumea postmodernă şi depersonalizarea omului (335 pagini); 4. Viaţa lui Adam şi a Evei (27 pagini); 5. Teologia îndumnezeirii (202 pagini); 6. Twitter pentru azi (voi. 1) (32 pagini); 7. Bucuria comuniunii (voi. 1) (280 pagini); 8. Pelerina Egeria şi Cultul ortodox (60 pagini); 9. Biblia Satanică (157 pagini), ca text auxiliar al cărţii: Lumea postmodernă şi depersonalizarea omului; 10. Traduceri patristice (voi. 1) (73 pagini); 11. Bucuria comuniunii (voi. 2) (309 pagini); 12. Fragmentarium (vol.l) (126 pagini); 13. Nichita Stănescu. Fenomenul limbii poezeşti (disertaţie de maşter) (155 pagini); 14. Sfântul Sfinţit Mucenic Irineu al Lyonului, Contra ereziilor (voi. 1) (341 pagini); 15. Bucuria comuniunii (voi. 3) (248 pagini); 16. Teologia vederii lui Dumnezeu (252 pagini): introducere la teza doctorală: Vederea lui Dumnezeu în teologia Sfântului Simeon Noul Teolog; 17. Vederea lui Dumnezeu în teologia Sfântului Simeon Noul Teolog (teză doctorală) (287 pagini); 18. Sfântul Sfinţit Mucenic Irineu al Lyonului, Contra ereziilor (voi. 2) (457 pagini); 19. Bucuria comuniunii (voi. 4) (449 pagini) 290 . 283 Idem: http://archive.org/details/CursOnlineDeIconografieOrtodoxa. 284 Idem: http://archive.org/details/InterviuriteologiePentruAziArhiva. 285 Idem: http://archive.org/details/PraedicationesteologiePentruAzi. 286 Idem: http://archive.org/details/Tpa3arhivaAudio-video. 287 Idem: http://archive.org/details/LecturiSiComentariiLaSfantaScriptura. TPA = Teologie pentru azi. ^ A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2009/10/01/acatistul- nun%c8%9bii/. Cf. http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian- piciorus/. 35 In 2010 am editat online 27 de cârti: 20. y Bucuria comuniunii (voi. 5) (366 pagini); 21. Fragmentarium (voi. 2) (270 pagini); 22. Cuvinte cu amândouă mâinile (82 pagini); 23. Bucuria comuniunii (voi. 6) (144 pagini); 24. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (voi. 1) (377 pagini); 25. Antim Ivireanul: avangarda literară a Paradisului. Viaţa şi Opera (teză doctorală) (561 pagini); 26. Aspecte dogmatice ale imnologiei ortodoxe. Săptămâna Patimilor şi Săptămâna Luminată (teză de licenţă) (212 pagini); 27. Bucuria comuniunii (voi. 7) (315 pagini); 28. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (voi. 2) (128 pagini); 29. Bucuria comuniunii (voi. 8 ) (382 pagini); 30. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (voi. 3) (191 pagini); 31. Epilog la lumea veche (I. 1) (506 pagini); 32. Twitter pentru azi (voi. 2) (35 pagini); 33. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (voi. 4) (388 pagini); 34. Epilog la lumea veche (I. 2) (378 pagini); 35. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (voi. 5) (175 pagini); 36. Teologia mântuirii la Sfântul Marcu Ascetul (disertaţie de maşter) (154 pagini); 37. Bucuria comuniunii (voi. 9) (188 pagini); 38. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (voi. 6) (130 pagini); 39. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (voi. 7) (76 pagini); 40. Sfântul Epifanie al Salaminei, Despre măsuri şi greutăţi şi numere şi alte lucruri care sunt în Dumnezeieştile Scripturi (100 pagini); 41. PS. Acad. Melchisedec Stefanescu, Viata si i " y y Scrierile lui Grigorie Ţamblac (adaptare a textului ed. din 1884) (138 pagini); 42. Sfântul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul, Sfătuiri creştine-politice (text adaptat) (33 pagini); 43. Sfântul Varlaam al Moldovei, Răspunsul împotriva Catehismului calvin (text adaptat) (52 pagini); 44. Traduceri patristice (voi. 2) (347 pagini); 45. PS Damaschin Dascălul, învăţături pentru şapte Taine (text transliterat şi adaptat) (27 pagini); 46. Dorin 36 Streinu, Opere alese, voi. I, Despre mine însumi (Jurnal de scriitor. Fragmente) (526 pagini) 291 în 2011 am editat online 17 cărţi: 47. Traduceri patristice (voi. 3) (288 pagini); 48. Dorin Streinu, Opere alese (voi. 2) (160 pagini); 49. Epilog la lumea veche (I. 3) (256 pagini); 50. Studii de Teologie Dogmatică Ortodoxă (voi. 1) (237 pagini); 51. Cuvintele duhovniceşti (voi. 1) (390 pagini); 52. Bucuria vine de departe (carte dialogică cu Prof. Otilia Kloos) (55 pagini); 53. Cuvintele duhovniceşti (voi. 2) (558 pagini); 54. A vedea şi a fi văzut (voi. 1) (460 pagini); 55. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (voi. 8 ) (549 pagini); 56. Praedicationes (voi. 1) (199 pagini); 57. Twitter pentru azi (voi. 3) (26 pagini); 58. Evanghelia după Matei (112 pagini); 59. Dorin Streinu, Opere alese (voi. 3) (214 pagini); 60. Dorin Streinu, Opere alese (voi. 4) (129 pagini); 61. Dorin Streinu, Opere alese (voi. 5) (283 pagini); 62. Studii de poezie paşoptistă (82 pagini); 63. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (voi. 9) (225 pagini) 292 . In 2012 am publicat online 10 cărţi şi două cărţi informat audio: 64. Vederea lui Dumnezeu în teologia Sfântului Simeon Noul Teolog (audio; 17 file, 519 Mb; prima carte TPAîn format audio); 65. Dorin Streinu, Opere alese (voi. 6) (209 pagini); 66. Teologia vederii lui Dumnezeu (audio; 26 file, 505 Mb; a doua carte TPA în format audio); 67. Statistici. Concluzii. Sublinieri. Lucruri văzute de- aproape (121 pagini); 68. Predicile din Săptămâna Mare (25 pagini); 69. Despre omul împărăţiei (190 pagini). Este al 10-lea volum şi ultimul al Operelor complete ale Fericitului Ilie văzătorul de Dumnezeu; 70. Ţiganiada: tradiţie şi inovaţie. Aventura scriiturii şi canonul literar românesc (111 pagini); 71. Praedicationes (voi. 2) (253 pagini); 72. Twitter pentru azi (voi. 4) (30 pagini); 73. 291 Ibidem. 292 Ibidem. 37 Istoria începe de oriunde o priveşti (voi. 1) (251 pagini); 74. Praedicationes (voi. 3) (337 pagini); 75. Epilog la lumea veche (I. 4) (247 pagini) . Contul de Facebook l-am făcut în ziua de 5 martie 2007 294 . Pe Chirbit 295 suntem de 3 ani şi două luni (în funcţie de decembrie 2012). Pe Twitter din 8 septembrie 2009 296 . Pe 9Q7 Scribd din 27 mai 2008 . Pe Internet Archive din 20 IO 298 . Pe Picasa din 6 februarie 2007 299 . Pe Ipernity din 29 decembrie 2007 300 . Şi lucrurile sunt copleşitoare şi pentru mine deşi ştiu că se putea şi mai mult. Emil Brunner [23 decembrie 1889-6 aprilie 1966]: teolog reformat/ calvin din Elveţia . La Zurich, în 1946, acesta îşi semna prefaţa primului volum al Dogmaticii sale . Titlul în germană al volumului: Die christliche Lehre von Gott. Dogmatik Bând l 303 . Prolegomena primului volum (p. 3-113). Partea 1 : Natura lui Dumnezeu şi atributele Sale (p. 117-302) şi a doua: Voia lui Dumnezeu (303-353). Al doilea volum al Dogmaticii sale e semnat: „Zurich, august 1949" 304 . 293 Ibidem. 294 Ase vedea: http://www.facebook.com/dorin.piciorus. 295 Idem: http://www.chirbit.com/dorinfather/. 29 Idem: https://twitter.com/fatherdorin. 297 Idem: http://www.scribd.com/dorinfather. 298 Idem: http://archive.org/bookmarks/fatherdorin. 299 Idem: https://picasaweb.google.com/118354888603826562554. 300 Idem: http://www.ipernity.com/doc/34778. 301 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Emil_Brunner. Emil Brunner, The Christian Doctrine of God, Dogmatics, voi. I, Translated by Olive Wyon, Ed. The Westminster Press, Philadelphia, 1949, p. vii. Volumul are 361 p. Se poate downloada de aici: http://archive.org/details/dogmatics01brun. 303 A se vedea: http://www.amazon.de/Die-christliche-Lehre-von- Gott/dp/B002I95QHI. Emil Brunner, The Christian Doctrine of Creation and Redemption, Dogmatics, voi. II, Translated by Olive Wyon, Ed. The Westminster Press, Philadelphia, 1952, p. vi. Volumul are 386 p. Poate fi downloadat de aici: http://archive.org/details/dogmatics02brun. 38 Şi el cuprinde următoarele teme: cap. 1: Creatorul şi creaţia Sa; cap. 2: Omul şi creaţia; cap. 3: Omul ca păcătos, cap. 4: Consecinţele păcatului; cap. 5: îngeri, duhuri şi demoni; cap. 6: Providenţa, prezervarea şi conducerea lumii de către Dumnezeu; cap. 7: Istoria şi istoria mântuirii, cap. 8: Legea; cap. 9: Plinirea vremii; cap. 10: întemeierea credinţei creştine; cap. 1 1 : Lucrarea de mântuire a lui Dumnezeu în Iisus Hristos 305 ; cap. 12: Persoana lui Iisus Hristos. Al 3-lea volum al Dogmaticii sale, în engleză, poartă numele: Christian Doctrine of the Church, Faith and the Consummation . A fost tradus în engleză de David Cairns şi T.H.L. Parker, în 1962 307 . Şi a fost editat în germană, de autor, în 1960 308 . Şi conţine următoarele capitole, conform traducerii din 1962: cap. 1: Biserica şi Duhul Sfânt; cap. 2: Fundamentul şi natura Ecclesiei; cap. 3: Ecclesia creştină primară şi ideea paulină de Ecclesia; cap. 4: Dezvoltarea Ecclesiei întru Biserică; cap. 5: Factorii care au încetinit dezvoltarea Ecclesiei întru Biserică si încercările de restaurare ale Ecclesiei; cap. 6: Biserica, ca instrument şi înveliş al Ecclesiei; cap. 7: Criza Bisericii în Europa; cap. 8: Căutarea unei noi forme a Bisericii; cap. 9: Atributele esenţiale ale Bisericii conform mărturiei creştine apostolice ; cap. 10: Ecclesia ca implicare a credinţei; cap. 11: Credinţă şi necredinţă; cap. 12: Credinţa conform mărturiei Scripturii; cap. 13: Neînţelegerea credinţei; cap. 14: Desăvârşirea din credinţă: justificarea celui păcătos numai prin credinţă; cap. 15: îndreptarea credinţei în Hristos şi Crezul Bisericii; cap. 16: Doctrina credinţei şi credinţa în 305 Ca şi când Hristos ar fi fost o unealtă a lui Dumnezeu şi nu Dumnezeu întrupat. 306 Cf. http://www.deastore.com/book/dogmatics-christian-doctrine-of- the-emil-brunner-david-cairns-thl-parker-james-clarke-e-co- ltd/9780227172193.html. 307 Ibidem. 308 Ase vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Emil_Brunner. 309 Cele patru atribute ale Bisericii din Crezul niceo-constantinopolitan. 39 Biblie ca vehicul al lui pistis; cap. 17: Credinţă şi cunoaştere; cap. 18: Certitudinea credinţei şi îndoiala; cap. 19: Renaşterea ca act special al îndreptării; cap. 20: Convertirea; cap. 21: Sfinţirea/ Sanctificarea; cap. 22: Porunca iubirii şi Legea; cap. 23: Creştinul în lume; cap. 24: Teologia rugăciunii; cap. 25 şi odată cu partea a 4-a, intitulată: Desăvârşirea în veşnicie ca si y y y comunicare de Sine a Dumnezeirii, autorul începe o altă numărare a capitolelor: cap. 1: Credinţa ca nădejde; cap. 2: Obiecţiile necredinţei vizavi de nădejdea creştină; cap. 3: împărăţia lui Dumnezeu şi viaţa veşnică; cap. 4: împărăţia lui Dumnezeu ca sens şi împlinire a istoriei; cap. 5: înţelegerea creştină a veşniciei; cap. 6: Taina morţii; cap. 7: A muri şi a fi cu Hristos; cap. 8: Venirea Domnului în slavă: Parusia; cap. 9: învierea; cap. 10: Universalismul şi Judecata lumii; cap. 11: Desăvârşirea 310 . y Şi din Prefaţa volumului ultim, aflăm că al doilea volum al Dogmaticii, în germană, se numeşte Die christliche Lehre von Schopfung und Erlosung iar al 3-lea: Die christliche Lehre von der Kirche, vom Glauben, und von der Vollendung 311 . Aceeaşi doamnă Olive Wyon i-a tradus lui Emil Brunner Der Mittler. Zur Besinnung tiber den Christus glauben (1927) sub titlul The Mediator A Study of the Central Doctrine of the Christian Faith 314 . Cartea îi este dedicată lui Friedrich Zundel (1827-1891), naşul său de Botez [Godfather] şi 310 Cf. http://www.deastore.com/book/dogmatics-christian-doctrine-of- the-emil-brunner-david-cairns-thl-parker-james-clarke-e-co- ltd/9780227 172 193. html. Emil Bruner, Christian Doctrine of the Church, Faith and the Consummation, Dogmatics, voi. III, Ed by James Clarke & Co, Cambridge, 2003, p. x. 312 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/01ive_Wyon. 313 Idem: http://de.wikipedia.org/wiki/Emil_Brunner_%28Theologe%29. Emil Bruner, The Mediator. A Study of the Central Doctrine of the Christian Faith, Translated by Olive Wyon, Ed. The Westminster Press, Philadelphia, 1947, 624 p. Ea poate fi downloadată de aici: http://archive.org/details/mediatorstudyofcOObrun. 40 cuprinde 3 cărţi: cartea 1: Consideraţii preliminare; cartea a 2-a: Persoana Mediatorului/ Mijlocitorului şi cartea a 3-a: Lucrarea Mijlocitorului. Unser Glaube. Eine christliche Unterweisung [Credinţa noastră. O educaţie O 1 c creştină] a lui Brunner, editată în 1935 , a fost tradusă pentru prima dată în engleză în 1936. Cu O 1 /T titlu prescurtat: Our Faith . Si din Cuvântul înainte al lui Brunner, o i "7 semnat „Zurich, august 1936" , aflăm că înainte de a fi tradusă, simultan, în engleză şi japoneză, Credinţa noastră a fost tradusă în franceză, olandeză, daneză, ungară si se pregătea si o ediţie in ceha . E o Dogmatică pe scurt, în 35 de secţiuni. In care vorbeşte, printre altele, de taina lui Dumnezeu, alegerea veşnică, Lege, Iisus Hristos, convertire, rugăciune, Biserică, Botez, Cina Domnului, Judecata finală si viata veşnică. 5 5 5 In ediţia 1983 a Sfintei Evanghelii O 1 Q liturgice , Pascalia e redată pentru anii 1961- 21 18 320 . Astfel Pastiul a căzut... sau va cădea în 5 următoarele zile potrivit calculelor de aici: 1961 (9 aprilie); 1970 (26 aprilie), 1985 (14 aprilie), 1996 (14 aprilie), 2000 (30 aprilie), 2008 (27 aprilie), 2013 (5 mai), 2021 (2 mai), 2033 (24 aprilie), 2040 (6 mai), 2064 (13 aprilie), 2080 (14 aprilie), 2089 (1 mai), 2101 (23 aprilie), 2110 (12 aprilie), 2118 (16 aprilie) 321 . 315 Ase vedea: http://de.wikipedia.org/wiki/Emil_Brunner_%28Theologe%29. 316 Emil Brunner, Our Faith, Translated by John W. Rilling, Ed. Charles Scribner's Sons, New York, 1936, 153 p. A fost dedicată fiilor lui. O puteţi downloada de aici: http://archive.org/details/MN40294ucmf_3. 317 Idem, p. viii. 318 Ibidem. Sfinta şi Dumnezeiasca Evanghelie, tipărită cu aprobarea Sfintului Sinod şi cu binecuvîntarea PFP Iustin, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1983, 421 p. 320 Idem, p. 368. 321 Ibidem. 41 Iar din Evanghelistarul cuprins între p. 369- 421 aflăm date despre numele duminicilor în cursul unui an, care sunt Evangheliile duminicale, despre cum sunt situate posturile peste an şi despre cum sunt anii: bisecti sau nebisecti. y y Astfel, 2010 si 2105 sunt ani nebisecti . " 5 y 2048 va fi an bisect , după cum a fost şi 1980 . Bunavestire, în 1980, a fost prăznuită într-o zi de marţi, pe când Naşterea Domnului într-o zi de • -325 joi' 25 . 1991, 2075 şi 2086 sunt ani nebisecti . La fel sunt şi anii 2007, 2018, 2029, 209 1, 2102, 21 13 327 . în 2094, an nebisect, Bunavestire va fi într-o zi de joi, Paştiul va fi pe 11 aprilie, înălţarea Domnului va fi într-o zi de joi, pe 20 mai, înălţarea Sfintei Cruci într-o zi de marţi, Naşterea Domnului într-o zi de sâmbătă 328 . In 2101, Naşterea Domnului va fi într-o zi de luni 329 . în 2044 într-o zi de duminică 330 . Iar în 2116 va fi într-o zi de sâmbătă 331 . Evanghelia a fost bună de tipar pe data de 1 august 1983 şi a fost tehnoredactată de Diac. Q O 1*1 Valentin Bogdan . în cadrul departamentului online Documente al saitului Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului am găsit două cereri aparte. Prima: Cerere pentru trecerea la Ortodoxie. A doua: Cerere pentru divorţ religios. Prima este adresată preotului de parohie şi are următorul conţinut: 322 Idem, p. 369. 323 Idem, p. 370. 324 Idem, p. 371. 325 Idem, p. 372. 326 Idem, p. 373. 397 _ . . auriii, V . ->/->. 327 Idem, p. 374. 328 Idem, p. 379-380. 329 Idem, p. 397-398. 330 Idem, p. 398-399. 331 Idem, p. 411-412. 332 Pe pagina finală. ' 33 A se vedea: http://www.epr.ro/Pagini/Documente/documente.htm. 42 „Preacucernice Părinte, Subsemnatul(a) , fiul lui şi al , născut la data de în localitatea domiciliat(ă) în , judeţul , posesorul BI/CI seria , nr. , eliberat(ă) de la data de , cod numeric personal , vrând a mă împărtăşi de Sfintele Taine ale Bisericii Ortodoxe, vă rog să binevoiţi a-mi aproba trecerea din religia/ confesiunea în sânul Bisericii Ortodoxe Române. Menţionez că iau această hotărâre de bunăvoie şi nesilit de nimeni, mărturisesc dreapta credinţă ortodoxă şi făgăduiesc să respect canoanele Bisericii Ortodoxe şi hotărârile Sfântului Sinod al B.O.R. Data, Semnătura, Martori* * Semnătura martorilor prezenţi (la fiecare în parte se indică domiciliul şi actul de identitate)" Adică e o cerere, în urma unei convertiri personale, pentru a fi botezat ortodox. 334 Cf. http://www.epr.r0/Documente/Cerere%20trecere%20ia%200rtodoxie.p df. 43 A doua e o cerere a unei persoane, care vrea să se recăsătorească şi care a trecut printr-un divorţ civil şi e despărţită de fostul soţ în mod legal. E adresată episcopului şi are următorul conţinut: 5 „Preasfînţite Stăpâne, Subsemnatul(a) ...., domiciliat(ă) în localitatea , Str , nr , bloc scara.... apart , cu flască supunere vă rog să binevoiţi a-mi acorda dispensa arhierească pentru a mi se oficia cununia religioasă cu numitul (N.) Vă aduc la cunoştinţă că în data de judecătoria a pronunţat divorţul civil de , cu care am fost căsătorit(ă) vreme de Data, Al Preasfinţiei Voastre fiu duhovnicesc, semnătură. Preasfinţiei Sale, Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului" 335 . Adică două cereri bisericeşti pragmatice. Cea pentru Botez: pentru ca să se dovedească faptul că Botezul a fost cerut în cunoştinţă de 335 Idem: http ://www. epr.ro/Documente/Cerere%20divort%20religios.pdf. 44 cauză... iar cea pentru recăsătorire, pe baza divorţului legal, pentru a se oficia a doua sau a £ra'a Nuntă. oi/r Revista Moftul român , al cărei director 'I'IH era Ion Luca Caragiale , avea ca prim-redactor pe A.[nton] Bacalbaşa . Cel care a devenit celebru prin cartea sa Moş 1 Teacă (1893) 339 . Moftul român era scoasă de două ori pe săptămână şi era ilustrată 340 . Si în numărul de fată aflăm că redacţia 5 5 5 revistei a suferit daune din cauza inundaţiei 341 . Se revărsase Dâmbovita. . . 5 „Spanachidi" , la nr. 78, pe Sălcianu, s-a instalat o proaspătă văduvă cu o veselie isterică , „o digitală (?) mîntuitoare mă va trimite la antreprenorul pompelor funebre" 344 şi vorbeşte despre poetul Es..., care făcea parte din clasa „plîngătorilor" 345 . Şi iată-1, la masă, pe poetul Es... ! — Cum, du vă cumuLşlrfi .' i. spunse prietenul. E poetul Es... Ani rămas Iră/.ni!. Poctu] Ks. po< tul pe care '1 credeam cu un picii in groapă, erâ un lip de o grăsime fenomenală, roşcovan şi cu o ceafa plină de ş ricîu- Cum s'a aşezat la masa, a coman- dai ti ciorbă de perişoare, o carj cu varză, un ghiveciu şi o flef< lic alunei nu mai pul suferi p< ziile jalnici'. Si du ci te ori eite «viaţa simt că mi se stinge», imi apare 'nainte spectrul gras al cărui cu varză. 336 Am în faţă: Moftul român, anul I, nr. 26, 29 aprilie 1893, Bucureşti, 8 P- 337 Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale. 38 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Anton_Bacalba%C8%99a. 339 Poate fi downloadată de aici: http://ro.scribd.com/doc/76480513/Anton-Bacalbasa-Mos-Teaca. 340 Moftul român, nr. cit., p. 1. 341 Idem, p. 2. 342 Ibidem. 343 Ibidem. 344 Idem, p. 3. 345 Ibidem. 45 Fragmentul citat e tot din p. 3. Şi articolul despre poezie îşi termină umorul în mod democratic: „Comedia ca şi tragedia e pentru ..^346 tOtl După care vorbeşte despre cuvintele folosite de Eminescu în poemele sale, pe care le-au compromis cei de după el . Iar ceea ce la el se constituia în „farmecul" poeziilor sale 348 la cei care îl imită în mod jalnic sunt „un fel de spaimă pentru cititor" 349 . Final apoteotic 350 ; Precum unei fete drăguţe i'i sade bine chiri zirnbeşte iar unei babor- iil.e i sn văd colţii antedeluviani, iul ;is;'i cuvintele cele mal gingaş le'vin vaxologiî în versurile proştilo Moş Teacă apare şi el în p. 4. La inundaţii... Sau despre prostul care se doreşte înaintat în grad. Cincinat Pavelescu publică poemul Castelul solitar şi i-1 dedică lui Georges Schina . In Conflict apare Popini : o paradigmă a veleitarului, a şarlatanului. Ploua de o săptămână în toată ţara 354 . . . In p. 6, regele Ferninand , pentru Spanachidi, era „prinţul Ferdţnand". Tirajul revistei Moftul român era de 5.000 de exemplare . Abonamentul, în ţară, era de 12 lei pe 346 Ibidem. 347 Idem, p. 3-4. 348 Idem, p. 3. 349 Idem, p. 4. 350 Ibidem. 351 Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cincinat_Pavelescu. 352 Moftul român, nr. cit., p. 4-5. 353 Idem, p. 5. 354 Ibidem. 355 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_I_al_Rom%C3%A2niei. 356 Moftul român, nr. cit., p. 7. 46 an şi de 7 lei pe 6 luni. In străinătate era de 16 lei pe an şi de 9 lei pe 6 luni . Administraţia revistei era pe strada Caragheorghevici, nr. 14 şi exemplarul de faţă a costat 15 bani la cumpărare 359, . Pagina a 8-a era pentru reclamă. Şi Caragiale a publicitat în numărul de faţă 1 . maşinile de cusut Singer, 2. velocipedele „sport", 3. băcănia La 3 cocoşi a lui I. R. Ocheseanu, situată pe strada Doamnei, nr. 6, de unde se puteau cumpăra icre negre, vinuri vechi (cele mai bune fiind cele de Oreviţa şi Drăgăşani), ţuică veche naturală, pelin de Drăgăşani, mezeluri şi brânzeturi proaspete... toate „la preţuri moderate" şi cu „serviciu prompt"/ servire promptă 359 . O maşină de cusut Singer 360. Velocipedul publicitat de Caragiale în p. 8: pip.pi "' Ibidem. 358 Ibidem. 359 Idem, p. 8. 30 Ase vedea: http://galaticity.olx.ro/vand-masina-de-cusut-singer-iid- 42191288. 47 Florin Faifer 361 consideră că „primul jurnal de călătorie" scris de un român a fost cel al stolnicului Constantin Cantacuzino [ 1 639- 1 7 1 6] . Jurnal publicat de Nicolae Iorga sub titlul: Carnetul de studii al lui Constantin Stolnicul Cantacuzino, în Operele lui Constantin Cantacuzino, ed. Nicolae Iorga, Ed. Minerva, Bucureşti, 1901, p. 1-12 364 . El cuprinde amănunte cu referire la anii 1665-1669, scrise laconic : despre călătoria sa la Adrianopol, din martie 1665, despre călătoria la Constantinopol, din vara lui 1665, iar în 1667 pleacă în Italia şi vorbeşte despre furtuna pe care a trăit-o în Mediterana 366 . O escală la Veneţia. II impresionează Palatul Dogilor' 7 . Şi cumpără din Italia autori clasici, latini, dar si autori renascentişti 368 . Cf. Florin Faifer, Semnele lui Hermes. Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real şi imaginar, cu pref. de Nicolae Mecu, Ed. Timpul, Iaşi, 2006, 445 p. Despre stolnic, a se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Cantacuzino,_stolnicul. 362 Idem, p. 47. 363 Ibidem. 364 Idem, p. 47, n. 2. 365 Idem, p. 47. 366 Ibidem. 367 Palatul Dogilor azi, cf. http://www.ghidvenetia.ro/palatul-dogilor- palazzo-ducale/. Florin Faifer, Semnele lui Hermes. Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real şi imaginar, op. cit., p. 48. 48 Titu Maiorescu tipărea la Iaşi, în 1873, un „studiu de patologie literară" . De 30 de pagini, cu copertă mov. Primul cuvânt al scrierii e „Darwin" . Şi nn i scrie când momite, când maimuţe . Iar Maiorescu considera că oamenii „se trag" din maimuţe: Va să zică plăcerea noastră pentru ame- ţeala artificială, produsă prin plante şi pre- paratele lor, este întemeiată pe o predisposi- ţie strămoşească, comună nouS cu celelalte rudenii deaproape, cu maimuţele de exemplu, din a căror neam ne coborim. \- Un fragment din p. 6. Omul are exclusivitatea la „beţia de cuvinte" 372 . „Violenţa nemotivată a limbagiului [limbajului]" , „prea pedantic [pedant]" , „imbelşugata [îmbelşugata] culegere de 'in q l X1f\ exemple" , „prosaică" / prozaică, „interes 'înn psichologic [psihologic]" . Autorul critică anumite texte literare însă într-un stil cu totul inactual. Adjectivele înoată în „fantasia" lui D. '1HQ Pantazi Ghica . „Procederi literare" pentru procedee literare 1 ' 19 . Titu Maiorescu, Beţia de cuvinte. Studiu de patologie literară (publicat iniţial în Revista Contimporană. Litere. Arte. Ştiinţe), Iassi [Iaşi], Ed. Tipografia Naţională, 1873. 1 Idem, p. 1. 371 Ibidem. 372 Idem, p. 6. 73 Idem, p. 8. 374 Ibidem. 375 Ibidem. 376 Idem, p. 9. 377 Idem, p. 11. 378 Idem, p. 18, 16. 379 Idem, p. 19. 49 .380 In cartea lui George Potra , Din Bucureştii de altădată, am găsit un abonament la Teatrul TOI Naţional. Pentru 40 de reprezentaţii teatrale . $jl^- -~jl£ \Q^Â AEONAJJIE TEATRl MTIONAL iz): <-:Ji-/-t-A:Ayu'!t.*..t.<t%,. *it....-£_j^.:_.jfe>»^â_... t <z a-aotiad Jcir oJ/ueaMiOL /&a?yt(pna^c tnetuSÂr jind-ttKst anonaune'/U ac 'J^nuTc? /Q^, In loja 1, nr. 5. La preţul de 43 de lei... plătit pe 22 februarie (probabil) 1855. Cum arăta pecetea oraşului Bucureşti în secolul al 17-lea 382 : Pecetea oraşului Bucureşti, 1670. Pecetea oraşului Bucureşti, 1698. Şi din ambele imagini observăm că e vorba despre Icoana Buneivestiri. La 1860 Biserica Spitalului Colţea era TOT acoperită cu şiţă . Sita era un lemn subţire, asemănător şindrilei, cu care se căptuşea şi se acoperea casele . Mai vedem aşa ceva, astăzi, la George Potra, Din Bucureştii de altădată, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981, 471 p. + fotografii. 381 E vorba de a 14-a fotografie din seria de fotografii situată între p. 320-321. 382 Imaginile 9-10 situate între p. 32-33. 83 Cf antepenultimei imagini şi a însemnării ei situată între p. 32-33. 384 A se vedea: 50 TOC Muzeul National al Ţăranului Român din y y Bucureşti... Mumgiu = lumânărar . De aici vine prenumele Mungiu. Un nume turcesc. Cele 6 pogoane de vie, din dealul Bucureştiului, pe care doamna Ecaterina le luase de la Ivan Danciul au costat 30.000 de aspri turceşti . Domnul Matei Basarab e cel care a dat numele Mănăstirii Plumbuita . Bufetul lui Costea Foru, pentru că era amplasat ilegal pe pământul Mitropoliei Ungrovlahiei, a fost dărâmat 3 9 . In iulie 1833 se termina de construit Bulevardul Mitropoliei 390 . Aici s-au adus castani de la Mănăstirea Tismana, din judeţul Gorj, mobilier stradal şi s-au instalat şi felinare . Mezat = licitaţie 392 . Tocmai pe 26 septembrie 1834 Mitropolia Ungrovlahiei primeşte pe inventar Bulevardul, adică 3 bănci mari de perete, 6 canapele îndoite cu o spinare, 17 canapele în multe feluri, toate cu spinări, 20 de canapele fără spinări, 36 felinare mici, două felinare mari, 1 6 lanţuri cu stâlpii lor de piatră, două scaune pentru muzicanţi, o casă cu toate cele necesare 393 , „o caraulă 394 de scânduri şi o putină de apă de băut" . „Comisarul Ghiţă Şişca" 396 (sec. 19), Lagarde este impresionat de aspectul Bucureştiului ' {Google, la prima vedere, o •5QQ cunoaşte numai pe Christine Lagarde ), ciohodar http://dexonline.ro/definitie/%C8%99i%C8%9B%C4%83. 385 Idem: http://www.muzeultaranuluiroman.ro/. George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 58. 387 Idem, p. 66-67. 388 Idem, p. 67. 389 Idem, p. 79. 390 Idem, p. 80. 391 Ibidem. 392 Idem, p. 82. 393 Ibidem. 394 O gheretă pentru omul de pază. George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 82. 396 Idem, p. 87. 397 Idem, p. 93. 398 Ase vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Christine_Lagarde. 51 = slugă domnească, lacheu al palatului 399 (există numele de familie Ciohodaru), banul Grigore Brâncoveanu s-a căsătorit cu Elisabeta Bals si nu au avut copii 400 . Ei au adoptat-o pe Zoe în 1 820, o nepoată a lor, fiica lui Alexandru Mavrocordat, care va deveni soţia domnului Gheorghe Bibescu 401 . Iar Gheorghe Bibescu a fost domn al Ţării Româneşti între 1 ianuarie 1843 si 13/ 25 iunie 1848 402 .' Uliţa Lipscani exista de la începutul secolului al 17-lea şi purta alt nume 403 . în locul hanului domnului Serban Cantacuzino, unul dintre cele mai mari hanuri bucurestene, la 1880 s-a construit palatul Băncii Naţionale a României ° . Hanul cu Tei a fost construit în 1833 405 . Strada s-a numit Lipscani pentru că negustorii români, greci, bulgari, sârbi care activau aici îşi aduceau marfa din oraşul Lipsea/ Leipzig 406 , din Germania 407 . Iar Lipsk/ Lipsko înseamnă Locul . 408 cu tei . „Dughene cu uşi" 409 [dugheană = prăvălie mică, sărăcăcioasă; de la turcescul diikkân 410 ], „firmă care avea numeroşi ciraci [ucenici] 411 şi contabili" , se comandau clopote de Biserici de la Lipsea 413 , negustorii de frunte ai Bucureştiului în p. 101 (sec. 18-19), Tudor Hagi Tudorache era „un mare angrosist" 414 , din Rusia şi din Siberia se aduceau blănuri de samur şi de vulpe argintie 415 . George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 95. Idem, p. 96. ] 402 401 Ibidem. Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Bibescu. George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 97. 404 Ibidem. A se vedea: http://www.bnro.ro/Home.aspx. 405 Ibidem. 406 407 408 40') A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Leipzig. George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 98. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Leipzig. George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 98. 410 A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/dughean%C4%83. 411 Idem: http://dexonline.ro/definitie/cirac. George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 100. 413 Ibidem. 414 Idem, p. 102. 415 Ibidem. 52 „Cuiumgiu" = argintar 416 , „haine europeneşti" vindea Gheorghe Coemgiopolu , la propunerea lui Petrache Poenaru ° guvernul a făcut, în comuna Pantelimon, „o pepinieră de duzi de 80 hectare si o crescătorie de viermi de ~. »419 mătase „Caleştile boierilor", noaptea, erau luminate de „robi ţigani purtători de masalale" 42C . Din nota de la p. 106 aflăm că „maşala = torţă, făclie alcătuită din sfori de cânepă, îmbibată cu păcură sau răşină, care lumina curtea boierească sau strada". La hanuri sau cârciumi erau feştile şi felinare cu lumânare de seu . In momente speciale (sărbători sau vizite de mari personalităţi) „se puneau pe anumite uliţe, din loc în loc, butoaie cu păcură aprinsă, ca să fie lumină" 422 . La 16 februarie 1819 vadra de păcură costa 1 leu 423 . La începutul secolului al 19-lea, străzile bucurestene au fost iluminate cu lumânări de seu, apoi cu felinare 424 . Şi felinarele stradale funcţionau cu ulei de proastă calitate sau cu untură de . 425 peşte . Primăria Bucureştiului, la 1830, purta numele de vornicie . De aici numele de familie Vornicu. în 1853 erau 708 lămpi stradale în Bucureşti, întreţinute de primărie, pentru care se plătea suma de 386.158 de lei pe an 427 . 416 Idem, p. 104. 417 Ibidem. 418 Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrache_Poenaru. George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 104. 420 Idem, p. 106. 421 Ibidem. 422 Idem, p. 106-107. 423 Idem, p. 107. 424 Ibidem. 425 Ibidem. 426 Ibidem. 427 Idem, p. 114. 53 Din 1857, 16 lămpi stradale din Bucureşti au funcţionat pe bază de petrol . Conform n. *, p. 114, din luna mai a anului 1857 a început să se folosească petrolul în iluminatul public bucureştean şi el provenea de la rafinăria lui Teodor Mehedinţeanu, de lângă Ploieşti, înfiinţată în martie 1857, care distila anual 2.710 tone de petrol. Şi tot în această notă găsim o mare surpriză: „Bucureştiul este primul oraş din lume care a folosit petrolul lampant". Lumina electrică, pentru prima dată în Bucureşti, a apărut în 1882 429 , „la palatul regal din Calea Victoriei si la cel de la Cotroceni, la Teatrul Naţional şi în grădina Cişmigiu" 430 . „In 1888-1892 s-a construit uzina de la Grozăveşti care procura energie electrică pentru centrul oraşului, iar în 1902 s-a construit o altă uzină la Filaret" 431 . Iluminatul electric în Bucureşti a început în data de 29 octombrie 1890. Pe un singur bulevard... . Iar în 1906, străzile bucureştene „erau iluminate de 3.969 becuri cu gaz, 3. 113 lămpi cu petrol, 1.018 lămpi cu ulei mineral, 151 lămpi electrice cu arc voltaic şi de 66 lămpi cu arc incandescent" 433 . La începutul secolului al 20-lea, sacagiii bucureşteni cărau apă în curţile oamenilor pentru 5 gologani doniţa [un vas din doage de lemn] 434 . La 1 875 o saca [un butoi] cu apă costa 50 de bani 435 . Sâmbăta se făceau parastase, pomeni şi împărţiri de apă 43 . 428 Ibidem. 429 Idem, p. 117. 430 Ibidem. 431 Ibidem. 432 Ibidem. 433 Ibidem. 434 Idem, p. 119. 435 Ibidem. 436 Ibidem. 54 Fântâna publică, de la 1571, a domnului Afin Alexandru Mircea . Domnul Petru Cercel e cel care „a isprăvit mitropolia din Târgovişte" 438 . Primele cişmele publice au apărut la Iaşi, în timpul domnului Grigore Ghica şi după 15 ani vor apărea si la Bucureşti. Adică în jurul anului 1780 439 .' Clucerii Slătineanu şi Zamfir 440 , logofătul Dudescu, vornicul Pârscoveanu, boierii Corneşti 441 . în martie 1 792 şeful cişmelelor din Bucureşti era Dumitru . Pe 8 martie 1792 locuitorii din mahalaua Batistei se plâng domnului ţării în jalba [reclamaţia] lor că apa din puţurile lor este „rea şi sălcie, de care ni să pricinueşte boala ,AA3 . Domnul Alexandru Moruzi 444 face cişmele la Obor si ridică un chioşc si o cişmea în grădina „ 445 Herăstrău . Constantin cofetarul 446 , mahalaua Mănciulescu, baia de la Curtea Veche, căminarul Moscu, casa Hafta, serdarul Vintilă 447 , vistierul Ianache Moruzi, logofătul Constantin Filipescu, vistierul Scarlat Câmpineanu 448 . In 1796 a fost epidemie de ciumă în Bucureşti 449 . Cişmeaua Beizadelelor (şi beizadelele! fiii domnului Alexandru Moruzi erau Dimitrie, Nicolae şi Gheorghe) a fost dată în folosul public în ziua de 20 august 1796 450 . Ea a fost reparată de Dr. Carol 437 Idem, p. 119-120 438 Idem, p. 120. 439 Idem, p. 122. 440 Idem, p. 123. 441 Idem, p. 124. 442 Idem, p. 125. 443 Ibidem. 444 Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Moruzi. George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 126. 446 Ibidem. 447 Idem, p. 127. 448 Idem, p. 128. 449 Ibidem. 450 Ibidem. 55 Davila 451 în 1863 şi în jurul anului 1900 cişmeaua a rămas în părăsire' 52 . După anul 1800, la Bucureşti, boierii au început să-şi introducă instalaţii de apă în case 453 . Serdarul [comandant de oaste/ general de cavalerie] Răducanu Trestianu 454 şi suiulgiul [fântânarul] Stoica 455 . Fântânile arteziene, la Bucureşti, au fost inaugurate pe 21 septembrie 1847 456 . Primarul de atunci: Ion Otetelişanu (discursul său e regăsibil la p. 134, n. 37) iar domnul ţării: Gheorghe Bibescu (discursul său e la p. 135, n. 37) 458 . Articol despre băile publice: Dr. N. Vătămanu, Băile din Bucureşti în veacurile al XVI- lea, al XVIII-lea, în rev. Igiena, nr. 4, oct.-dec. 1960, p. 357-364 459 . Baia din palatul Sfântului Constantin Brâncoveanu era situată la „poalele dealului Patriarhiei" 460 , fiind împodobită cu marmură adusă de la Constantinopol şi făcută de meşteri armeni 461 . Baia lui Serban Cantacuzino si băile de la Mănăstiri, spitale, hanuri . Soţul doamnei Bălasa, fiica Sfântului Constantin Brâncoveanu, a fost marele paharnic Manolache Brâncoveanu 4 3 . Cupar = paharnicul privat al domnului . Marele şetrar [boierul care se îngrijea de corturile şi de cantonamentul armatei în timp de război şi care inspecta artileria] Canache 465 . 1 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Davila. George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 128. 453 Idem, p. 130. 454 Ibidem. 455 Idem, p. 131. 456 Idem, p. 133. 457 Idem, p. 134. 458 Idem, p. 134, a 37. 459 Idem, p. 140, n. 1. 460 Idem, p. 140. 461 Ibidem. 462 Idem, p. 141. 463 Idem, p. 143. 464 Ibidem. 465 Ibidem. 56 Foştii bucătari domneşti, pe la 1722/ 1724, erau „oameni gălăgioşi şi foarte certăreţi cu vecinii dimprejur" 466 . Pe locul actualului sediu central al CECului erau două Biserici în sec. 18: Biserica Bunavestire şi Biserica Sfântul Ioan Botezătorul 7 . Isnafuri = bresle 468 . Podul Beilicului = Calea Serban Vodă 469 . Baia din Ostrov era pe Calea Rahovei 470 . Ghiculeştii au construit spitalul An 1 Pantelimon . La 1826, epitropul spitalului era ai o clucerul Nicolae Trăsnea . Mindire = saltele 473 . Tiriplic = bumbac 474 . Filigene = ceşti 475 . Pestemene = cearşafuri 476 . Ann Ansk Peşchire = prosoape . Başlăcuri = cârpe de cap . Chiolan = cuptor 479 . Cocioarbă = prăjină cu care se scârma în sobă 480 . Haras = faras 481 . Gheorghe Constantin a ţinut în funcţiune baia de pe Şelari între 1826-1832 482 . .Marele cutremur" din 1838 . „Uriaşul incendiu" din martie 1 847 „a distrus o mare parte din Bucureşti" 484 . Baia de la Grădina cu Cai si Băile /IOC Warenberg , Baia lui Marcu Luca, Baia lui Mihai I. Mihăiescu, Baia lui Adolf Meltzer, Baia lui I. 466 Ibidem. 467 Ibidem. 468 Idem, p. 144. 469 Idem, p. 145. 470 Ibidem. 471 Ibidem. 472 Idem, p. 146. 473 Idem, p. 147. 474 Ibidem. 475 Ibidem. 476 Idem, p. 148. 477 Ibidem. 478 Ibidem. 479 Ibidem. 480 Ibidem. 481 Ibidem. 482 Ibidem. 483 Idem, p. 149. 484 Ibidem. 485 Idem, p. 153. 57 486 Mitraszewsky frecventată de Eminescu , Baia lui Iosif Grunberg 487 . Bâlciul Moşilor 488 , în cartierul Tei locuiau ţigani 489 , despre cum se îmbrăcau femeile din mahala 490 , femeile aveau părul lung, doamnele purtau pălării 491 .. .şi „în afară de cucoana (doamna) preoteasă, toate celelalte erau: ţaţa Lina, Ruxandra, Smaranda, Miţa, Tinca, Paraschiva" 492 . Toată lumea purta ghete, pantofii erau o raritate, lustragiii [cei care îţi lustruiau încălţămintea] foloseau vacs Albina, Cavaler sau Potcoava 493 , berea Bragadiru sau Luther, crenwurşti de la Paţac (Carol Patzak) 494 , cumpărai linguri şi străchini mari de la bâlci, coşuri şi ulcioare zmăltuite . Pe dealul Filaret erau vii la 1868 496 . Cum arăta intrarea pe Dealul Mitropoliei la 1920 ,497. Lupoaica cu pui era în faţa clopotniţei Patriarhiei în 1937 498. 486 Idem, p. 155. 487 Idem, p. 156. 488 Idem, p. 158. 489 Ibidem. 490 Idem, p. 159. 491 Ibidem. 492 Ibidem. 493 Ibidem. 494 Ibidem. i95 Idem,p. 160. A cincea imagine de după p. 160. A 9-a imagine de după p. 160. 496 ' cincea imagine de după p. 1 J ' 97 A 9-a imagine de după p. 160. 10-a imavine de dună n. 1 6f 498 A 10 t imagine de după p. 160. -a imagine de după p. 160. 58 Arhitectul Foişorului de foc 499 a fost George Mândrea (1855-1916) 500 , care era arhitectul- ş ef sX Bucurestiului la acea dată 501 . La 1910 exista o pompă mare de apă pe strada Antim 502 . La 1918, în Bucureşti, tramvaiele erau trase i -503 de cai . Incendiul izbucnit pe 27 februarie 1939 la Mănăstirea Sfântul Sava, datorită vântului puternic, s-a extins în mahalaua Coltei si de aici în mahalaua Scaunelor Vechi 504 . Astfel au luat foc „16 case mari, 49 mijlocii, 72 mici, 5 chilii de Biserici, 40 de scaune de măcelari şi 9 prăvălii" 505 . Alişveriş = vânzare, negoţ, afaceri reuşite 3 Un cuvânt turcesc. Calpuzanii = falsificatorii de bani . 506 Aga Constantin Bălăceanu, paharnicul Staicu Merisanu 508 , domnitorul Carol îsi notează în voi. al 3-lea al Memoriilor sale cum a vizitat pentru prima 499 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Foi%C8%99orul_de_Foc. 500 George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, în însemnarea de deasupra imaginii a 19-a, de după p. 160. 501 Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Foi%C8%99orul_de_Foc. 502 George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, în însemnarea de dedesubtul imaginii a 20-a, de după p. 160. 503 George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, în însemnarea de dedesubtul imaginii a 29-a, de după p. 160. 504 Idem, p. 161. 505 Ibidem. 506 Idem, p. 163. 507 Idem, p. 164. 508 Ibidem. 59 oară Târgul Moşilor la 13 iunie 1867 509 , limonada ieftină 510 şi „cuvântul răzmeriţă este de origine slavă şi are înţeles [ui] generic de război" 511 . Radu Cocora, Tudor din Bogdăneşti , pacea de la Şiştov a avut loc la 4 august 1791 , Măria Bălăceanu, Petre Şufarul, Spiru Gazoti 514 , în 1704 a ars Hanul Şerban Vodă 515 , în toamna lui 1766 incendiul se întinde de la Târgul Cucului până la Sărăria domnească 516 . Domnul Scarlat Ghica se îmbolnăveşte din cauza vântului rece si a fost înmormântat în 1 Biserica Sfântul Spiridon Nou, ctitoria Ghiculestilor 517 . 1 In 1787 au ars chiliile si hambarele 1 Mănăstirii Cotroceni si casele domneşti din jurul ei 518 . Pe 13 septembrie 1804 arde centrul Bucurestiului si hanurile Sfântul Gheorghe si ii o i Serban Vodă 519 . Era o zi de duminică... si focul a i i început la ora 8 dimineaţa. Incendiul a izbucnit de la spiţeria [farmacia] din Şelari şi a ţinut până la 9 seara, când a început să plouă în mod minunat. . , 520 . In 1812 arde Curtea domnească zidită de Alexandru Ipsilant[i] „în jurul Bisericii Mihai Vodă" 522 . în 1813 ard toate prăvăliile de pe strada Cavafî 523 . In primăvara lui 1823, de ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, a ars hanul Mănăstirii Mărcuta 524 . 509 Idem, p. 168. 510 Idem, p. 171. 511 Idem, p. 174. 512 Ibidem. n3 Idem,p. 175. 14 Idem, p. 176. 15 Idem, p. 178. 16 Idem, p. 179. 517 Ibidem. 518 Ibidem. 519 Ibidem. 520 Ibidem. 521 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Vod%C4%83_Ipsilanti. George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 179. 523 Ibidem. 60 In 1844 se propune înfiinţarea serviciului de pompieri din Bucureşti şi în 1847 acesta devine realitate 526 . Cei care au contribuit la înfiinţarea lui au fost marele agă (şeful poliţiei capitalei) Ioan Mânu şi subcomisarul de agie Ilie Aribolu . „Cel mai groaznic" incendiu care a cuprins Bucurestiul a fost cel din martie 1847. Vestea a MO făcut ocolul Europei . A izbucnit în ziua de Paşti, pe 23 martie 1 847, de la fiul cluceresei Drugăneasca. Acesta a tras cu puşca, fiind „ameţit de băutură", si i-a luat casa foc. La ora 13 în mai puţin de o oră, din cauza vântului, a ars partea de răsărit a oraşului 530 . Multe femei au înnebunit de groază pentru că nu şi-au putut scăpa copiii din foc. . . A ars mahalaua Sfântul Dimitrie, uliţa Franţuzească (strada 30 Decembrie), uliţa Nemţească (strada Smârdan), uliţa Şelarilor, Puşcăria, Lipscaniul, Hanul lui Zamfir, uliţa Bărăţia, Biserica zarzavagiilor, Hanul lui Papazoglu, Sfântul Gheorghe Vechi, Sfântul Gheorghe Nou, Târgul Cucului, strada Cavafi, mahalaua Stelea, mahalaua Udricani, Sfânta Vineri, COI mahalaua Lucaci, Biserica Sfântul Ştefan . . .adică centrul Bucurestiului de astăzi. Focul a durat câteva săptămâni . . . Date cutremurătoare în p. 185: 524 Ibidem. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_M%C4%83rcu%C8%9Ba. George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 182. 526 Idem, p. 183. \jcoi_c rout 526 Idem, p. 183 527 Ibidem. 528 Ibidem. 529 Ibidem. 530 Idem, p. 184. 531 Ibidem. 532 Ibidem. 61 După raportul întocmit de marele logofăt Ioan Mânu, şeful politiei Capitalei, focul din martie 1847 a bîntuit următoarele mahalale din Văpseaua de Roşu? Sf. Dimitrie, Şerban Vodă, Sf. Nicolae (Şelari), Colţea, Curtea Veche, Sf. Ioan-Nou, Râzvan, Sf. Gheorghe-Nou, Stelea, Sf. Gheorghe-Vechl, şi mahalalele : Hagiului, Sf. Ştefan, Sf. Vineri, Vergului, Lucaci, Ceauş Radu, Olteni, Delea Nouă, din Văpseaua de Negru. Statistica construcţiilor distruse de foc în Văpseaua de Roşu, arată ■ 130 case, 354 prăvălii cu etaj, 713 prăvălii fără etaj, 10 hanuri, fi biserici, Bărăţia cu toate încăperile ei, şi 166 încăperi închiriate în următoarele hanuri : 15 în Hanul Roşu, 23 în Hanul lui Mustacov,. 24 în Hanul lui Vasilie, 27 în Hanul Elenchii Mustacov, 35 în Hanul lui Mărgărit şi 42 în Hanul Sf . Gheorghe-Nou. In Văpseaua de Negru au fost : 31 prăvălii cu etaj, 359 prăvălii fără etaj, 75 hanuri şi 5 biserici 34 . In total au fost aproape 2000 de- clădiri. Foarte mulţi oameni, zăpăciţi şi cuprinşi de foc, au căpătat arsuri grozave, iar 15 persoane au pierit în flăcări. Dintre aceste amintim pe- Agapia sora arhiereului Costandie de la biserica Stelea, dragomanu Balotă, preoteasa Ioana care se ascunsese în pivniţa unui cîrciumar, un oarecare Ioan calfă de pantofari, Stan cîrciumarul, Manda femee de ser- viciu a pitarului N. Ogrădeanu şi „Dumitru Grecu ce venise din Turcia, a cere milă" ^ Pagubele au fost imense, — 5 după o socoteală a timpului circa 55 milioane lei (clădirile distţaise au fost preţuite la 20 milioane, iar lucrurile arse la 35 milioane) * — dar şi ajutoarele au venit din toate- părţile, atît din ţară cît şi din străinătate. Sumele strînse în Rusia şi S-au strâns şi s-au împărţit peste 7 milioane de lei la cele 2.873 de persoane sinistrate . Turnul Colţei, până la 1888 când a fost dărâmat, a fost postul de observaţie anti- incendiu 534 . Cutremurul din 8 august 1681, din timpul domniei lui Şerban Cantacuzino. Altele în 1718 şi 1724 535 . „Cel mai înspăimântător" a fost cutremurul din 1738. „Atunci au crăpat zidurile de la vechea Curte domnească, o mulţime de case si Biserici s- au dărâmat, iar lângă Bucureşti pământul s-a despicat formând o adevărată prăpastie" 536 . Cutremurul a început la ora 15. 30, pe data de 31 mai 1738 537 . El a făcut ca clopotele Bisericilor să sune singure 53 ^. Intre 1763-1764, din cauza altui cutremur, s- a prăbuşit clopotniţa Mănăstirii Mihai Vodă. . . şi l-a omorât pe bucătarul domnesc care, din ordinul 533 Idem, p. 187. 534 Ibidem. 535 Idem, p. 188. 536 Ibidem. 537 Ibidem. 538 Ibidem. 62 domnului Constantin Cehan Racoviţă, a otrăvit pe fraţii si boierii de frunte Ştefan si Barbu Văcărescu, 5 5 55 7 care erau tatăl şi unchiul poetului Enăchiţă Văcărescu 539 . In octombrie 1771 cutremurul s-a produs noaptea. In 1787 a fost un altul. Iar pe 26 martie 1789 un altul, despre care a scris dascălul Radu ry 540 Zugravu . Alte două cutremure: în 1793 şi 1798. In octombrie 1802, la Bucureşti, cutremurul a durat două minute şi jumătate. însemnările secolului îl numesc cutremurul cel mare 541 . Cerul era „puţin acoperit" şi „bătea un C/IO vântisor slab si rece" . Atunci s-a dărâmat jumătate din Turnul Colţei şi acesta va fi dărâmat de primarul Pake Protopopescu, după cum am spus mai sus, în 1888, „ca să lărgească strada" 543 . Eclesiarhul Dionisie spune că la cutremurul din 1802 „au căzut toate turlele Bisericilor din Bucureşti" 544 . Bisericile care au suferit stricăciuni la acest cutremur au fost Colţea, Stavropoleos, Sărindar, Sfinţii Apostoli, Sfântul Gheorghe Nou, Mihai Vodă, Sfântul Atanasie-Bucur, Mănăstirea Cotroceni si Mănăstirea Văcăreşti 545 . Alt cutremur: 15 iunie 1803. S-a stricat instalaţia de apă a capitalei 546 . In septembrie 1804 un altul. In 1812 au fost două cutremure. Din însemnările dascălului Ion Dobre de la Biserica Batistei aflăm că au mai fost cutremure de pământ în Bucureşti şi în anii 1813, 1817, 1821, 1823, 1825, 1827 şi 1829 547 . 539 Idem, p. 189. 540 Ibidem. 541 Ibidem. iDiaem. 542 Idem, p. 189-190. 543 Idem, p. 190. 544 Ibidem. 545 Ibidem. 546 Idem, p. 191. 547 Ibidem. 63 Cel din octombrie 1827 a fost duminică noapte spre luni. Cel din 1829 a fost seara, în ziua de 14 noiembrie 548 . Despre cutremurul din 11 ianuarie 1838 a scris germanul Gustav Schuller, care era „consilier de mine" 549 . Din ziarul cotidian România aflăm că cutremurul a început la ora 20. 45 şi că el a fost precedat „de un şuerat şi un vâjâit, <care au îngheţat inimile tuturor de spaimă>" 550 . Domnul Alexandru Ghica era la teatru în acel moment, unde o trupă franţuzească dădea reprezentaţia Angelo. Lumea s-a îmbulzit spre ieşire... Atunci au murit 8 oameni, 14 au fost răniţi, 26 de case s-au dărâmat cu totul şi foarte multe case au fost avariate 551 . Consulul francez la Bucureşti, Chateaugiron, spune că „femeile erau aşa de îngrozite că nu mai aveau puterea să strige" .. .însă actorii şi-au jucat piesa până la capăt, „în faţa câtorva auditori cari rămăseseră la partere", unul dintre ei fiind şi consulul, singurul care mai era la nivelul lojelor . Pe 15 martie 1844 cutremurul a început la ora 12. 28 minute 553 . Zgomotul care 1-a însoţit a fost asemănător „uruitul [ui] unui tren" 554 . Pe 28 februarie 1846: aproape de ora 8 dimineaţa. La 11 iunie 1864, în timpul lui Cuza, cutremurul a fost la ora 14. 20 minute 555 . Cutremure au fost şi în 1 892 şi 1 893 (ambele uşoare), unul violent pe 31 august 1894 556 iar pe 548 Ibidem. 549 Idem, p. 192. 550 Ibidem. 551 Ibidem. 552 Idem, p. 193. 553 Idem, p. 195. 554 Ibidem. 555 Ibidem. 556 Ibidem. 64 18/30 martie 1901 cutremurul s-a produs duminică dimineaţa 551 . y Cel din 1901 a început în timp ce arhiereul- vicar Nifon predica despre Evanghelia zilei . Iar catedrala romano-catolică Sfântul Iosif „parcă se legăna" 559 . Au fost avariate Palatul Poştelor, Palatul Justiţiei şi o clădire cu două etaje de pe Calea Văcăreşti 560 . Râul Dâmboviţa a produs o inundaţie în Bucureşti în timpul domniei lui Gheorghe Duca. Acesta vorbeşte despre ea în hrisovul din 31 mai 1679. A stricat grădina domnească 561 . In 1708, clucerul Radu Popescu produce o altă inundaţie datorită unui „zăgaz prost construit" . In vară... şi despre care Sfântul Constantin Brâncoveanu scrie pe 13 iunie 1708 563 . Ciumă în Bucureşti: din toamna lui 1794 si 5 3 până în toamna lui 1796 564 . In 1793 se începe reparaţia Podului Şerban Vodă iar în 1794 al Podului Gorgani 565 . Şi tot în 1794 şi a Podului Cotroceni. Iar în 1795 se începe repararea podului „din susul Mănăstirii Sfântul Ioan" 566 . Iarna dintre 1795-1796 a fost una „grea şi geroasă". Iar Dâmboviţa a făcut un strat gros de gheaţă . In 1 794 a fost o vară secetoasă . La fel şi în 1797, când morile de pe Dâmboviţa nu au mai putut funcţiona din cauza lipsei apei 557 Idem, p. 196. 558 Ibidem. 559 Ibidem. 560 Ibidem. 561 Idem, p. 199. 562 Idem, p. 200. 563 Ibidem. 564 Idem, p. 201. 565 Ibidem. 566 Ibidem. 567 Idem, p. 202. 568 Ibidem. 569 Idem, p. 203. 569 65 Şi în secolul al 18-lea stăm prost la capitolul ecologie. Căci „locuitorii de pe malul Dâmboviţei deprinseseră obiceiul de a arunca gunoaiele în apă si de a-si întinde terenul în matca râului, făcând zăgazuri cu pari şi nuiele împletite pe care le umpleau cu pământ" . Bucurestiul a fost inundat si în martie 1841, în timpul domnului Ion Caragea . Clucerul Deşliu, vistierul Moscu, postelnicul Ilie era mumbaşir [comisar] , marele vistier Grigorie Romanitis, paharnicul Enache Hafta 574 iar „cei din hanul lui Manuc.au aruncat gunoaie, cărămizi şi pietre în apa Dâmbo viţii" 575 . In martie 1830 Bucurestiul a fost din nou inundat 576 . In 1837 a plouat aproape tot anul. Pentru că „n-au fost doo-trei zile a nu fi ploaie în toate lunile, până la sfârşitul lui Iulie" 577 . Iar pe 11 iulie 1837, de la 8 dimineaţa, „s-au pornit ploae mare şi au ţinut doosprezece ciasuri, până a doo zi. Şi s-au făcut potop mare peste tot pământul încât au înecat şi în Bucureşti şapte mahalale, iar la ţară nu se ştie câte şi oameni s-au înecat, cât şi dobitoacele şi bucatele" 578 . In 1839 Petrache Poenaru propune diguirea Dâmboviţei ca în Olanda, desfiinţarea morilor cu stăvilare, lărgirea albiei râului în oraş 579 . Râul Argeş era considerat drept „râul cel mai repede" din Ţara Românească 580 . Pe 18 februarie 1855 o altă inundaţie. într-o zi de vineri 581 . 570 Stăvilare, locuri în care opreau apa. George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 203. 572 Idem, p. 204. 573 Ibidem. 574 Idem, p. 205. 575 Idem, p. 206. 576 Ibidem. 577 Idem, p. 207. 578 Ibidem. 579 Ibidem. 580 Idem, p. 208. 66 Primăvara lui 1862 a fost „foarte ploioasă". Şi s-a produs o altă inundaţie în Bucureşti, care a acoperit casele. Din Grozăveşti şi până în Cişmigiu 582 . Sute de familii au rămas fără case iar mitropolitul Ţării Româneşti, în martie, strângea COT bani pentru sinistraţi . Şi Cuza, prin maiorul Pisotchi, a dat la 122 de persoane sinistrate câte 300 de galbeni de la Ministerul Cultelor iar la fiecare sinistrat a dat 135 de lei 584 . In primăvara lui 1864 s-a produs o altă inundaţie „catastrofală" la Bucureşti. S-a produs în luna mai, din cauza ploilor torenţiale care au scos Dâmbovita din matcă. Au fost înecate mahalalele 5 COC Antim, Brosteni, Izvor si limitrofe lor . 7 j 7 i Apele au atins înălţimea de doi metri şi casele inundate stăteau să se prăbuşească 586 . Insă cea mai catastrofală inundaţie care a lovit Bucureştiul a fost cea din primăvara lui 1865. între 13 şi 20 martie 1865 apa a inundat de la Grozăveşti şi până la Vitan şi în unele locuri ea atingea înălţimea de 3 metri 5S1 . S-a întrerupt circulaţia şi s-a asigurat cu greu aprovizionarea şi apa potabilă. Cauzele ei: multă zăpadă iarna, un dezgheţ coo rapid şi ploi torenţiale . Lucrările de canalizare a Dâmboviţei încep în toamna lui 1880 589 . Insă în 26 aprilie 1892 Dâmbovita a inundat cartierele Grozăveşti, Cărămidari si Cotroceni 590 . J 7 ţ Grădina Botanică a fost inundată în întregime şi 581 Ibidem. 582 Idem, p. 209. 583 Ibidem. 584 Ibidem. 585 Ibidem. 586 Ibidem. 587 Idem, p. 210. 588 Ibidem. 589 Idem, p. 212. 590 Ibidem. 67 aproape distrusă. Aceasta a fost ultima revăsare a Dâmbovitei 591 . 5 La Bucureşti, prima cafenea e atestată documentar în anul 1 667, în timpul domnului Radu Leon . Iar proprietarul ei era Kara Hamie, fost ienicer în garda imperială de la Constantinopol. Se afla în centrul oraşului, în apropierea Hanului Şerban Vodă, adică pe locul actualei Bănci Naţionale 592 . y In 1693, turcul Ivaz avea o cafenea pe locul Mănăstirii Cotroceni şi o vinde stareţului pe suma de 30 de lei 594 . La curtea Sfântului Constantin Brâncoveanu se cumpăra cafea. In ziua de 7 iulie 1696 curtea domnească a cumpărat 75 ocale de cafea 595 . Ocaua era o măsură de un 1, 25 kg 596 . Cafenea vine de la tucescul kahve-hane, kave-hane, care înseamnă, ca şi pentru noi, local public unde se bea cafea 591 . Un document din data de 20 februarie 1734 ne vorbeşte de Gheorghe cafegiul. Altul: Oprea cafegiul, amintit în decembrie CQO 1741 . Avea cafeneaua aproape de Spitalul Coltea 599 . Stanciu, cafegiu român, locuia în mahalaua Sfântul Gheorghe. Ion cafegiu e amintit într-un document din 5 iunie 1755. Mitropolitul Dosithei închiria, lui Anton armeanul, o prăvălie de cafenea aproape de Curtea a Ano domnească. In octombrie 1 797 . într-un document din 1 aprilie 1801 e atestată cafeneau lui Baluccioglu 601 . Cafeneau lui Haiverţolu e atestată pe 23 iunie 1801 . 591 Ibidem. 592 Idem, p. 219. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Leon. 593 Ibidem. 594 Idem, p. 220. 595 Ibidem. 596 Ase vedea: http://dexonline.ro/definitie/oca. George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 220. 598 Ibidem. 599 Idem, p. 221. 600 Ibidem. 68 Biserica cafegiilor din Bucureşti era Biserica Izvorul tămăduirii, construită de domnul Nicolae Mavrocordat în apropierea Spitalului Filantropia, adică „dincolo de capul Podului Mogoşoaiei . Polixenia Serafim se căsătoreşte cu francezul Xavier Villacrosse, care era arhitectul- sef al Bucureştiului. Aceasta avea o cafenea pe Podul A/r • 604 Mogoşoaia . Cafeneau Fialkowski, din secolul al 19-lea, era „în drepta" Teatrului Naţional. Era a unui polonez românizat 605 . Acelaşi Fialkowski, „în casa Torok, din Piaţa Teatrului", deschide o cofetărie în care vindea „bonboane de Paris" şi „coşnicioare de mireasă" 606 . Magazinul Steaua albastră era pe Uliţa Franţuzească. Era magazinul unde se putea găsi „cea mai bună încălţăminte gata [făcută]" 607 . Aici, ghetele Polak, făcute la Viena, se vindeau cu 12 lei 608 . Avocatul Ioan Athanasiad era patronul ziarului de umor Scaiul, care mai apoi s-a numit Ciulinul. In el şi-a publicat primele poeme, în 1884, Alexandru Obedenaru (1865 - 1943) 609 . La cafeneaua lui Fialkowski, paharul mare de bere Bragadiru costa 45 de bani, pe când paharul mic 20 de bani 10 . Aici venea Nicolae Filimon 611 ...si f\\'~) Macedonski şi-a scris multe dintre poemele sale de tinereţe 613 . Dar venea si Cincinat Pavelescu 614 . 601 Ibidem. 602 Idem, p. 222. 603 Idem, p. 223. 604 Idem, p. 224. 605 Idem, p. 225. 606 Ibidem. 607 Idem, p. 226. 608 Ibidem. luiuem. 609 Idem, p. 227. Câteva poeme ale sale: http://www.cerculpoetilor.net/Alexandru- Obedenaru.html. 610 Idem, p. 229. 611 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Filimon. 69 Murind însă Fialkowski în 1898, cafeneau lui a fost luată cu chirie de grecul Iani Kolomiris şi transformată într-un restaurant select cu numele Elizeu 615 . între 1880-1900, pe Calea Rahovei, la nr. 90, a funcţionat cafeneaua Vlasca si Teleorman 616 . înainte şi după primul război au apărut cafenelele Capsa, Terasa Otetelişanu, Riegler, Kubler (în noul hotel Imperial), High Life, Brasserie de la Paix. Toate fiind pe Calea Victoriei. Şi Cafe de Paris era pe strada Mihai Vodă, nr. 5, fiind a francezului Aime Molard, care mai condusese câteva restaurante mari în Bucureşti 617 . La cafeneaua-restaurant a lui Molard a cântat Grigoraş Dinicu, tatăl lui Sile Dinicu . Statuile de la Universitate: a lui Mihai Viteazul a fost sculptată de sculptorul francez Carriere-Belleuse şi a fost amplasată în 1876 619 . A lui Ion Heliade Rădulescu a fost amplasată în 1882 şi e opera sculptorului italian Ettore Ferrari 620 . A lui Gheorghe Lazăr e sculptată de sculptorul român Ion Georgescu (1855-1898) în 1885 şi dezvelită în 1886. El a sculptat şi statuia lui Gheorghe Asachi de la Iaşi, în 1890 621 . ' Iar statuia lui Spiru Haret, amplasată în 1935, a fost sculptată de sculptorul român Ion Jalea, născut în 1887 622 . In 1841 se extindea Grădina Bellu, care din 1 846 a devenit Cimitirul Bellu . 612 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski. George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 229. 614 Ibidem. Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cincinat_Pavelescu. 615 Idem, p. 230. 616 Idem, p. 231. 617 Ibidem. 618 Ibidem. 619 Idem, p. 233, n. 1. 620 Idem, p. 233, n. 2. 621 Idem, p. 233-234, n. 3. 622 Idem, p. 234, n. 4. 623 Idem, p. 234. 70 Grădina Belvedere a fost proprietatea boierului Dinicu Golescu. In iunie 1 827, din cauza problemelor financiare, şi-a vândut la licitaţie Hanul Curtea Veche, o vie de 10 pogoane din Prahova si moşia Belvedere . „Grădina Belvedere începea din str. Ştefan Furtună, B-dul Dinicu Golescu şi se întindea spre nord, nord-vest, cuprinzând tot cartierul Grant până aproape spre Giuleşti; pe o parte din acest loc se află astăzi Spitalul militar, tot cuprinsul Gării de Nord şi întregul cartier, până departe spre marginea oraşului" 625 . Şi Belvedere nu făcea parte din Bucureşti ci din judeţul Ilfov 2 . Grădina Gagel, apoi Edison, din 1890 devine Grădina Blanduziei. Era la întretăierea străzilor Academiei, nr. 7 si str. Doamnei. Era o grădină centrală a Bucureştiului, unde, vara, cânta orchestra şi unde se serveau crenvurşti speciali, iar, spre miezul nopţii, se puteau mânca cornuri calde 621 . După 1900, în Grădina Blanduziei s-au pus în scenă piese de teatru 628 . Grădina Bordei era pe o parte şi pe alta a şoselei Jianu. Ţinea de la Monumentul aviatorilor şi până la lacul Herăstrău 629 . Ea fusese proprietatea familiei Hrisoscoleu având suprafaţa de circa 80 de 630 pogoane . Pe la 1900, o oală cu vin de un litru costa 90 /ro 1 de bani: 10 bani oala si 80 de bani vinul . Grădina cu cai se afla între Splaiul Kogălniceanu şi Bulevardul Elisabeta. Aici se 624 Idem, p. 235. 625 Ibidem. 626 Ibidem. 627 Ibidem. 628 Idem, p. 236. 629 Ibidem. 630 Ibidem. 631 Idem, p. 237. 71 dădeau reprezentaţii de circ şi vara se făcea baie pentru 2 sfanţi [40 de bani] de persoană . Grădina Castrisoaia, avându-si numele de la proprietăreasă, Safta Castrisoaia, se afla în cartierul Izvor, în spatele fabricii de bere Opler/ Gib . Grădina Creangă, era pe locul Bisericii Sărindar şi pe locul actualului Cerc Militar 34 . Grădina Eliad, fostă proprietate a scriitorului Ion Heliade Rădulescu, avea o suprafaţă de 12 pogoane şi vara se făcea aici bâlcf 35 . Grădina Episcopiei e atestată din sec. 18. A fost proprietatea familiei Văcărescu, apoi a Episcopiei de Râmnic 636 . Grădina Giafer se afla pe Calea Plevnei, care stradă, înainte de 1878, se numea Podul de Pământ 37 . Comercianţi ambulanţi vindeau flori lângă Cafeneaua Riegler la 1908. Ea se afla „peste drum de Teatrul National" 638 . 5 In 1912, Cafeneaua Riegler era situată între Hotel Continental şi Hotel English . In 1914, pe şoselele Bucureştiului se circula cu căleşti cu cai, acoperite sau neacoperite . In 1912 se patina în Grădina Cişmigiu, o doamnă fiind în prim-plan , pe când, o fotografie din 1913, ne prezintă, în aceeaşi grădină, tenismene la fileu. Adică 6 doamne cu fuste lungi, cu pălării în cap şi cu palete de tenis în mână... lângă fileul terenului de tenis 642 . In Parcul Herăstrău, la 1890, se aduceau şi caii la scăldat 643 . 632 Ibidem. 633 Idem, p. 238. 634 Ibidem. 635 Idem, p. 239. 636 Ibidem. 637 Idem, p. 240. Din a 6-a fotografie de după p. 240 şi din însemnarea de deasupra ei. 639 Din însemnarea de sub imaginea a 7-a, prezentată după p. 240. 640 Din a 9-a fotografie de după p. 240. Din însemnarea de sub imaginea a 1 7-a, situată după p. 240. 642 A 18-a fotografie de după p. 240. 643 A 25-a fotografie de după p. 240. 72 In 1910, pe şoseaua Kiseleff, existau lămpi electrice suspendate 44 . Grădina Giagoga. Grădina Gramont. De la numele proprietarului: vicontele Louis Antoine de Grammont. Fost colonel în armata română si aghiotant [ofiţer militar] al domnilor Alexandru Ghica, Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei 645 . Grădina Icoanei avea nişte platani uriaşi şi ea a apărut în 1 872/1 875 646 , după asanarea bălţii pe care o provoca râuşorul Bucureştioara 47 . Grădina Ioanid, cunoscută în anii 1830-1860 ca Grădina lui Breslea. Gheorghe Ioanid (1818- 1 906), în a cărui proprietate intră, era librar . Aici se cultivau pomi fructiferi, legume şi zarzavaturi 649 . Grădina Laptev avea o suprafaţă de 12 pogoane, fiind, de fapt, o vie 650 . Grădina lui Marcu, existentă până în a doua jumătate a secolului al 19-lea, se afla lângă fostul mecet [cimitir] turcesc din mahalaua Popa Nan 651 . Grădina Oracici era pe Dealul Filaretului, numită mai apoi Trocadero. O grădină mare, cu pomi seculari, înconjurată cu vii şi livezi 652 . Grădina Otetelişanu se afla pe Calea Victoriei. Era proprietatea lui Ioan Otetelişanu (1795-1876), ministrul de Finanţe din vremea lui Cuza 653 . Grădina Procopoaia. De la numele proprietarei: Marghioala Procopie Canusis (1817- 1 892), mama ei fiind din familia Racuti din care s-a născut mitropolitul Nectarie al Ţării Româneşti (1812-1819) 654 . 644 A 30-a fotografie de după p. 240. 645 Idem, p. 241. 646 Idem, p. 242. 647 Idem, p. 241. 648 Idem, p. 242. 649 Ibidem. 650 Idem, p. 242-243. 651 Idem, p. 243. 652 Ibidem. 653 Ibidem. 654 Idem, p. 244. 73 In timpul ocupaţiei germane (1916-1918), terenurile Procopoaiei au fost transformate în grădini de zarzavat, mai apoi acolo construindu-se Facultatea de Drept 655 . Grădina Raşca a durat până la anul 1897, când a intrat în patrimoniul statului 656 . Era pe locul actualei Facultăţi de Litere, căci „prin mijlocul grădinii Raşca s-a deschis strada Edgar Quinet" . Grădina Raşca exista pe timpul lui Cuza şi numele îi vine de la polonezul Hirtscha, care avea acolo birt şi grădină de vară 65S . între 1860-1895, Grădina Raşca a fost locul unde se întâlnea elita românească si unde cântau două fanfare 659 . Aici puteai să serveşti vinuri din Bordeaux şi Voslauer, şampanie franţuzească, vinuri de Drăgăşani şi Odobeşti, cafea fierbinte sau la gheaţă. Chelnerii erau bărbaţi, serveau îmbrăcaţi în frac [haină de gală cu două pulpane] si în fiecare ,660 seara era concert . Aici au cântat violonistul Ludovic Wiest („Strauss al Bucureştiului") şi Schipek. Din 1880, în fundul grădinii s-a creat un loc pentru reprezentaţii de operetă 661 . Grădina Sans-Souci se afla pe Şoseaua Kiseleff, care avea un restaurant de lux cu preturi ■ 662 piperate . Grădina la Şapte nuci sau Grădina de sub Mitropolie avea intrarea pe Strada 1 1 iunie . Grădina lui Scufa era pe Podul de Pământ, avându-şi numele de la proprietarul ei, grecul Ioan Gheorghiu Scufa. A cumpărat-o la începutul secolului al 19-lea 664 . 655 Idem, p. 245. 656 Ibidem. 657 Ibidem. 658 Ibidem. 659 Idem, p. 246. 660 Ibidem. 661 Ibidem. 662 Idem, p. 248. 663 Ibidem. 664 Ibidem. 74 Grădina Sfântul Gheorghe era împrejurul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou 665 şi fusese amenajată de Sfântul Constantin Brâncoveanu 6 . Statuia Sfântului Constantin, din faţa Bisericii, a fost sculptată de Oscar Han 667 în 1939 668 . Până în martie 1847, când totul a ars, împrejurul Bisericii era un han foarte mare, cu prăvălii şi privniţe ale negustorilor 669 . Grădina Sfânta Vineri era în jurul Bisericii cu acelaşi nume , în spatele Magazinului Unirii de azi. Grădina Şlater, după numele proprietarului, Johann Schlatter, şi era lipită de Grădina Cişmigiu 7 . Grădina Spirea era pe locul Muzeului Militar Central , ce a fost distrus de un incendiu în 1940 673 . Grădina Stavri se afla pe strada Academiei, — — f\1 ă. între străzile Edgar Quinet şi Biserica Enei . Acum, pe locul ei, este Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu " 75 . Grădina cu Tei era pe moşia Colentina a domnului Grigore Ghica. Era o adevărată pădure de tei 676 . Grădina Union era pe strada Câmpineanu şi îsi avea numele de la colonia elveţiană Union- Suisse, întemeiată în 1840 şi formată din 140 de membri . Grădina Văraru se afla pe Calea Rahovei. Cale ce a purtat numele de Podul Calicilor, apoi de Podul Calitii si, din 1878, s-a numit Calea Rahovei 61 *. 665 A se vedea: http://www.sfantulgheorghenou.ro/. George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 249. 667 Ibidem. 668 Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Oscar_Han. George Potra, Din Bucureştii de altădată, op. cit, p. 249. 670 Idem, p. 250. 671 Ibidem. 672 Ibidem. 673 Idem, p. 271. 674 Idem, p. 251. 675 Ibidem. A se vedea: http://www.uauim.ro/. 676 Ibidem. 677 Idem, p. 252. 678 Ibidem. 75 Grădina Zdrafcu era pe Bulevardul Elisabeta şi avea o suprafaţă foarte mare. Restaurantul ei era renumit pentru mâncarea românească şi vinurile alese 79 . A fost dărâmată în 1904, când s-a lărgit bulevardul 680 . Grădina Cişmigiu „este cea mai veche şi mai frumoasă grădină publică a Bucureştilor" . Are o suprafaţă de aproape 16 hectare şi e amenajată ca un parc englezesc . In sec. al 19-lea, Cişmigiul era cunoscut ca Grădina lui Dura neguţătorul şi era mult mai extins decât cel de azi 683 . Cel care a aranjat Grădina Cişmigiu a fost grădinarul peisagist german Wilhelm Mayer, începând cu 1847, când a fost chemat în Bucureşti de domnul Gheorghe Bibescu . In 1852 Cişmigiul a fost împrejmuit cu uluci pentru prima oară 685 . Pe lac, vara, se făceau plimbări cu barca si iarna lacul devenea ,• 686 patinoar . Rădvane = căleşti . Caretă = căruţă x -688 nemţeasca . 5 Doctorul grec Spirea deţinea, în sec. al 18- lea, Dealul Spirea şi Biserica Spirea . Domnul Nicolae Mavrogheni (1786-1790) se plimba într-o „caleaşca poleită, trasă de patru cerbi cu coarnele de aur" 690 . In 1786, la Bucureşti, un negustor ungur vindea trăsuri, una costând între 180 şi 200 de galbeni 691 . 679 Ibidem. 680 Idem, p. 253. 681 Ibidem. 682 Ibidem. 683 Ibidem. 684 Idem, p. 254. 685 Idem, p. 255 686 Idem, p. 258. 687 Idem, p. 276. 688 Ibidem. 689 Ibidem. 690 Idem, p. 277. 691 Ibidem. 76 La 1 890, plimbatul cu trăsura prin Bucureşti costa 2 lei pe oră 692 . La începutul secolului al 20-lea, la Bucureşti funcţionau 850 de trăsuri cu doi cai si 150 de cupeuri pentru zi şi 200 de trăsuri de noapte. . .asta pentru o populaţie de 300.000 de locuitori . Vizitiii [cei care conduceau trăsurile] erau plătiţi cu 30 de lei pe lună, „plus hrana în natură sau bani Patronul birjarilor bucureşteni era Sfântul Gheorghe si Biserica lor era Biserica Sfântul Ion- Moşi 695 . y In 1895, corporaţia birjarilor, numită Fulgerul, cuprindea 1.200 de birjari şi avea un capital de 2.500 de lei, şi ea ajuta, la nevoie, pe membrii si familiile lor 696 . Din primăvara lui 1872, datorită unei societăţi engleze, Bucureştiul a avut tramvaie cu cai . Biletul era 75 bani, dacă stăteai jos şi 10 bani, dacă te mulţumeai să călătoreşti în picioare 698 . Şi pentru că nu ştia să pronunţe cuvântul tramvai poporul denumea noul mijloc de transport Traivan, Trangavan sau Tranca- n 699 fleanca . în câte un vagon de tramvai încăpeau 20-25 de persoane 700 . "701 Ploaia te face „ciuciulete" . Biserica Bucur, la 1880, avea un pridvor de lemn şi garduri solide de cărămidă . Prima linie electrică de tramvaie din Bucureşti s-a numit Nr. 14 şi ea lega Cotroceniul de 692 Idem, p. 280. 693 Ibidem. 694 Ibidem. 695 Idem, p. 284. 696 Idem, p. 285. 697 Ibidem. 698 Ibidem. 699 Ibidem. 700 Idem, p. 286. 701 Idem, p. 288. 702 A patra fotografie de după p. 288. 77 Obor . Vagoanele acestei linii au fost verzi la început şi din 1916 au devenit galbene 704 . Tramcarele lui Toma Blându si Ştefan "IAC Mihăiescu funcţionează între 1891 si 1904 . Erau IU 706 galbene . Teatrul de la Cişmeaua Roşie a ars în y y 1825 707 . Teatrul Momolo, în 1833, e construit de Ieronim Momolo, „fost bucătar şi om de afaceri" şi este luminat cu lumânări de seu şi cu „câteva lămpi cu ulei de rapiţă" 708 . In octombrie 1833, la Bucureşti, se înfiinţează Societatea Filarmonică, de către Ioan Câmpineanu şi Ion Heliade Rădulescu 709 . Teatrul Naţional a fost inaugurat pe 31 decembrie 1852, într-o zi de miercuri, la ora 20.00 . Şi atunci s-a jucat Amantul împrumutat de către actorii români Costache Caragiale, Costache Mihăileanu, Lăscărescu, Diamant, Raliţa Mihăileanu, Niny Walerry, Mariţa Blonda, Catinca 711 Mihăescu si Raluca Stavescu . Domnul Ţării a fost prezent iar Cezar Bolliac 719 a descris evenimentul . In primii doi ani de funcţionare, Teatrul National a fost luminat cu lumânări de seu iar din 1854, datorită negustorului german Carol Knappe, 71^ cu lămpi cu ulei de rapiţă . Apoi va fi luminat cu • 7 1 ă. gaz aerian şi cu lumină electrică . La mijlocul secolului al 19-lea tineretul român era ahtiat după baluri 715 . La Teatrul 703 Idem, p. 291. 704 Ibidem. 705 Idem, p. 292-293. 706 Idem, p. 293. 707 Idem, p. 298. 708 Ibidem. 709 Ibidem 710 Idem, p. 307. 711 Idem, p. 307-308. 712 Idem, p. 308. 713 Idem, p. 309. 714 Ibidem. 715 Ibidem. 78 Slătineanu si la Hanul lui Manuc aveau loc câte trei baluri pe săptămână 716 . Biletul la balul din 31 decembrie 1855, de la Teatrul Naţional, a costat 7 sfanţi de persoană . Numai că, din indispoziţia patroanei, el s-a amânat 718 pentru 4 februarie . Toate preţurile şi datele următoare sunt după chitanţe, facturi şi pliante promoţionale. Adică o istorie exactă. în noiembrie 2006, la RCS & RDS 719 onlineul costa 29, 40 de lei pe lună. în decembrie 2006, abonamentul de 4 euro la 790 Orange era de 10, 93 de lei pe lună şi opţiunea de 5 numere favorite costa 5, 46 de lei pe lună. TVAul la factură era de 19%. Taxa Radio în România, în noiembrie 2005, era de 2, 5 lei pe lună iar Taxa TV era de 4 lei pe lună. In februarie 2006, GCal [gigacaloria] costa 107, 50 de lei. Pachetul de bază la TV, la RCS, în mai 2006, costa 21, 40 de lei, din care TVAul era 3, 42 de lei. In iunie 2006, Posta Română avea un termen de 6 luni pentru a reclama ceva pe seama „recomandatelor interne şi externe". A scrisorilor recomandate... 799 Dintr-o chitanţă CEC din 30 decembrie 2006 rezultă că banca a fost fondată în 1864. Şi chitanţa avea 3 semnături: 1) a deponentului, 2) a casierului şi 3) a funcţionarului bancar, în cazul acesta: Stamen Dorina. în aprilie 2008 gigacaloria era 119 lei. Şi tot în aprilie 2008, la RCS, onlineul costa 29, 39 lei. 716 Ibidem. 717 Idem, p. 310. 718 Ibidem. 719 A se vedea: http://www.rcs-rds.ro/. 720 Idem: http://www.orange.ro/. 721 Idem: http://www.posta-romana.ro/posta-romana.html. 722 Idem: https://www.cec.ro/. 79 In decembrie 2007, 182 kWh costau 54, 47 lei + TVA de 10, 35 lei. în august 2007, „capitalul social subscris şi vărsat" al Orange era de 93.596.732, 5 lei. Adresa firmei: Orange România S.A., B-dul Lascăr Catargiu, nr. 51-53, sect. 1, Bucureşti. In iulie 2007, rata de schimb cu care s-a plătit lumina electrică în România a fost de 3, 5334 lei/€. Calendarul creştin-ortodox pe 2006, cel mare, de perete, la Bucureşti, a costat 3 lei. Iar învierea Domnului a fost prăznuită, în 2006, pe 23 aprilie, adică în ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Sediul „societăţii de curierat rapid" Fan Courier Express SRL era pe Şos. Fabrica de Glucoza, nr. 11C, sect. 2, Bucureşti... în aprilie 2008. no a. Telefonul verde Enel , pentru citirea contuarului de lumină, era 0800.07.08.09 în noiembrie 2008. Pe 23 noiembrie 2008, la Carrefour Unirii din Bucureşti, un kilogram de mălai Titan era 2, 33 lei, un pachet de Spaghetti Băneasa: 1, 95 lei; un pachet de cafea Jacobs Kronung (250 gr.): 9, 95 lei, o conservă de File Macrou: 3, 99 lei. nof\ La Media Galaxy , în octombrie 2008, un Laptop BENQ A52 costa 1.344, 45 de lei + TVA (19%) de 255, 45 lei. în iunie 2005, un CDRWAsus cumpărat de la Best Computers avea 2 ani garanţie. Pe 8 septembrie 2005 biletul de intrare la ion Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Guşti" era 50.000 de lei. în acea zi doamna preoteasă a împlinit 28 de ani iar eu eram diacon. Locaţia muzeului: Şos. Kiseleff, nr. 28, sec. 1, Bucureşti. 23 Idem: http://www.fancourier.ro/. 24 Idem: http://www.enel.ro/ro/. 725 Idem: http://www.carrefour.ro/magazin/carrefour-unirii-l.html. 726 Idem: http://www.mediagalaxy.ro/. 727 Idem: http://www.muzeul-satului.ro/. 80 Pe un plic primit în data de 24 octombrie 798 2005 este comemorat Grigore Vasiliu Birlic la 100 de ani de la naşterea sa. Care a trăit între 1905- 1970. RCS & RSD a început să îmi furnizeze onlineul din data de 27 februarie 2006, de la ora 18.00. 79Q Un ceai Nestea era 4, 99 lei pe 28 ianuarie 2010. Pe 27 noiembrie 2009 o franzelă albă, de 500 de grame, era 2, 98 de lei, 2, 5 kg de cartofi congelaţi erau 10, 90 de lei, kilogramul de mere Golden România era 2, 89 de lei. Pe 27 iulie 2009, un litru de lapte la Carrefour era 2, 8 lei şi o sacoşă ecologică 0, 20 de lei. Pe 18 februarie 2010, o cutie de pateu vegetal Bucegi era 2, 39 de lei. Seneca considera mânia sentimentul „cel mai înspăimântător şi mai sălbatic dintre toate" . De aceea, împreună cu „unii înţelepţi", '7^9 numea mânia: „o nebunie de scurtă durată" . Roşeaţa puternică din obrazul celui care se mânie . Şi concluzionează, la finalul portretului H'IA mânioşilor, că ei sunt „cu adevărat hidoşi" . Mânia animalelor: mistreţii spumegă, taurii lovesc cu coarnele, leii rag, şerpii îşi înalţă capetele, câinii turbaţi urlă. Şi când sunt mânioase animalele sunt pline de cruzime . Urmările şi pagubele mâniei: bătăi, ucideri, gânduri rele, fapte de ruşine . 28 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Vasiliu_Birlic. 729 Idem: http://www.nestea.ro/. 730 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Seneca. 731 Lucius Annaeus Seneca, Scrieri filozofice alese, antologie, prefaţă şi tabel cronologic de Eugen Cizek, traducere de Paula Bălaşa, Elena Lazăr, Nicolae Mircea Năstase şi Svetlana Sterescu, col. Biblioteca pentru toţi, Ed. Minerva, Bucureşti, 1981, p. 7. 732 Ibidem. 733 Idem, p. 8. 734 Ibidem. 735 Ibidem. 736 Idem, p. 9. 81 Şi Seneca considera, pe drept cuvânt, că „ . 737 numai oamenii, pentru ca au raţiune, se manie , pe când animalele au „impulsuri şi stări de "7QQ dezlănţuire violentă" . 5 Mânia „nu este totuna cu irascibilitatea" , preciza el şi, totodată, că există „mânii adânci, zdrobitoare si fără leac" 740 . Nu dă niciun exemplu... Despre lupta cu începutul patimii 741 . Iar „virtutea nu trebuie să se folosească niciodată de viciu, ci să se bizuie pe sine însăşi" . Primul volum din Etymologicum Magnum Romaniae are 1116 pagini, o addendă de 4 pagini, o errată cu 6 greşeli, prefaţa e între p. V- XVIII, „In loc de introducere" e între p. XIX-LIX şi cu o pagină de prescurtări. Infinitivul românesc funcţionează ca gerundivul latin în -dum . Caracterul copilăresc al lui de-a 745 . Citează din p. 392 a Vieţii Sfintei Măria Egipteanca existentă într-un codice miscelaneu aflat în Biserica Sfântul Nicolae din Braşov 746 . H AH „St. Ion Crisostom" [Sfântul Ioan H AQ Hrisostom], „catechism" [catehism], „preposiţiunea" 749 [prepoziţia] şi în p. 45: 737 Idem, p. 11. 738 Idem, p. 12. 739 Ibidem. 740 Ibidem. 741 Idem, p. 16. 742 Idem, p. 17. B.fogdan] Petriceîcu-Haşdeu, Etymologicum Magnum Romaniae. Dicţionarul limbei istorice şi poporane a românilor, lucrat după dorinţa şi cu cheltuieala M. S. Regelui Carol I, sub auspiciele Academiei Române, tomul I, A-Azuga, Stabilimentul grafic Socec & Teclu, 1886, Bucuresci. Despre autor a se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Bogdan_Petriceicu_Hasdeu. 744 Idem, p. 27. 745 Idem, p. 33. 746 Idem, p. 36-37. 747 Idem, p. 40. 748 Idem, p. 42. 749 Idem, p. 43. 82 „calcă a popă" sau „nu calcă a popă" (L, M.), glice poporul despre un om cu aspiraţiunî superiore, adevărate orî pre- tinse. Bufnita cobeşte , „constructiune interogativă" , dublul a e „curat românesc" iar poporul român e foarte bogat în materie de • -753 interjecţii . Drăguţul Dumnezeu 754 , autorul scrie cu â din a, oamenii cu părul roşu sunt „pociţi" , „după Crist [Hristos]" , rădăcina av şi-a păstrat în limba română sensul fundamental de suflu 151 , acele femeieşti şi bărbăteşti , urechile acului , „mintea pururea crudacă a feţilor" , acăriţă = căpuşă , acoperământ e sinonim cu acoperiş 1 2 , forma macriş a înlocuit-o pe cea de acriş si la 1 600 Iad i 764 se zicea adu . Boierii „adeveritori" = care constatau faptele la faţa locului, din ordinul domnului. Sufixul românesc topic -adia 166 , „archaism" [arhaism] , raportul dintre aţipesc şi adorm , Adormire = Uspenie (slav.) = Chimisis (gr.) = Dormitio (lat.) , adurmec şi adulmec , 750 Idem, p. 47 751 Ibidem. 752 Idem, p. 55. 753 Idem, p. 57. 754 Idem, p. 72. 755 Idem, p. 90. 756 Idem, p. 92. 757 Idem, p. 101. 758 Idem, p. 109-110. 759 Idem, p. 112. 760 Idem, p. 117. 761 Idem, p. 132. 762 Idem, p. 208. 763 Idem, p. 213. 764 Idem, p. 239. 765 Idem, p. 335. 766 Idem, p. 339. 767 Idem, p. 353. 768 Idem, p. 360. 769 Idem, p. 364. 770 Idem, p. 386. 83 77 1 779 „Părintele Bimbirică" , „afară de minte" , „cugetele hiclîane [viclene]" în Omiliarul de la Govora, din 1642, p. II 773 . Afedrona (de la neogr. a^eSpcovac;) = anus sau latrină. Existent în Mt. 15, 17 . 77S „O muiere bărbată" , boală mare = 77/-» 777 epilepsie (în Banat) , ţigan scris cu majusculă , 778 afumare pentru tămâiere , în macedo-română: nellu este afumat tu amalămă = inelul este suflat cu 779 aur . Afund, în limba veche, era sinonim cu 780 781 cufund . Afurisit = îndrăcit , anaftimă 789 [anatemă] , adverbul agale vine din neogrecescul ayâXw [agalia] şi a intrat în limba română în epoca fanariotă 783 , agalmă = idol (de la gr. ayaA,|j,a 78/L 78S [agalma]) , agarenii = mahomedanii , pentru 78A români agarenii fiind, cu precădere, tătarii . 787 Agariciu = ciupercă de copac , Aghiasmă = Aiasmă = Iasmă 788 , Agneţ 789 , aia a mea = nevasta mea 790 , haidamac = vagabond sau măciucă 191 , aiul 7Q9 = usturoiul , cuvântul slavon post [nocn.] a înlocuit în limba română pe latinescul ajun [adjunum, corelativ al lui jejunium], care însemna 7Q^ acelaşi lucru , Crăciun vine de la „latinul vulgar ' „794 • 795 crastinum , ajunare = post , vrăjitorie cu 771 Idem, p. 394. 772 Idem, p. 421. 773 Idem, p. 423. 774 Idem, p. 428. 775 Idem, p. 429. 776 Idem, p. 444. 777 Idem, p. 451. 778 Idem, p. 459. 779 Idem, p. 461. 780 Idem, p. 466. 781 Idem, p. 477. 782 Idem, p. 478. 783 Idem, p. 484. 784 Idem, p. 485. 785 Idem, p. 486. 786 Idem, p. 487. 787 Ibidem. 788 Idem, p. 502. 89 Idem, p. 520-521. Idem, p. 572. Idem, p. 576. Idem, p. 598. Idem, p. 612. 794 Idem, p. 615. 789 790 791 792 793 84 "7QA broasca cusută la gură şi la spate , doinele care încep cu expresia „frunză verde alunică" „povestesc sau prevestesc maî tot-d'a-una o ■ »797 nenorocire Proiectul de dicţionar al lui Haşdeu îmi place prin exemplificările sale din literatura trecutului dar şi prin exemplificările din graiul curent şi prin conexiunile pe care le face cu diverse limbi şi dialecte. E un dicţionar erudit si care citează sursele într-un mod corect. ■jqo Ziarul Adevărul din 4 septembrie 1888 , o zi de „duminecă", costa 5 bani în capitală şi 10 bani în districte. Anul I de apariţie, nr. 18, 4 pagini. Pe de-a- ntregul alb-negru. Pe ultima pagină fiind reclame iar numele ziarului fiind scris, pe prima pagină, cu litere imense. „Ziar cotidian" şi care avea un moto din Vasile Alecsandri: „Să te feresci, Române, de cuiu strein în casă!". Redacţia si administraţia îsi aveau sediul în str. Doamnei, nr. 15 bis, deasupra tipografiei Thiel & Weiss. „Directorul politic" al ziarului: Alex. V. Beldimanu. Abonamentul pe un an costa 30 de lei, pe 6 luni: 16 lei, pe 3 luni: 10 lei şi 50 de lei pentru străinătate. Toate datele acestea fiind tipărite pe prima pagină, sus. Pe prima pagină: ştiri interne şi externe. Cu precădere politice. Se aştepta campania electorală. Din articolul O cerere de pământ aflăm că arătura la un pogon costa 30 de franci 799 . 795 Idem, p. 616. 796 Idem, p. 807. 797 Idem, p. 956. " 8 Ziarul Adevărul, anul I, nr. 18, din 4 septembrie 1888 (zi de duminică), Bucureşti, 4 pagini alb-negru. 799 Idem, p. 2. 85 In articolul Acte oficiale (niciun articol nu e semnat), aflăm că în districtul/ judeţul Iaşi există localitatea Bivolari* 00 . Tot în pagina a 2-a apare ştirea că Haşdeu s-a întors pe 3 septembrie 1888 de la Mănăstirea Agapia. Din pagina a 3-a aflăm numele prefectului judeţului Suceava: Al. Millo. Iar „Lupu Antonescu şi-a dat demisia sa din funcţia de revizor şcolar"* 01 . 5 9 Pagina ultimă, a reclamelor, conţine 11 reclame comerciale si o reclamă la o carte. Cartea: romanul Secretul nebunului, al lui Pierre Ninous, se vindea în fascicule/ extrase, şi un fascicul costa 5 bani* 02 . Fabrica de hârtie de ţigări „ Ancora" e publicitată aici. Era situată pe strada Gabroveni, la nr. 33-35. Cât şi „marele deposit de piane" din Casa Torok. Iar din ultima reclamă comercială aflăm că Grand Hotel Union şi Grand Hotel Royal erau ale lui John Stiefler si erau situate în coltul străzii Academiei şi a străzii Regale din Bucureşti. Odaia, la cele două hoteluri, era de la 2 lei în sus iar bucătăria era franceză şi germană* 03 . Iar dacă îţi beai cafeaua la Grand Cafe Union puteai să consulţi 50 de ziare străine si toate ziarele româneşti. Plus că puteai să bei „bere de Viena şi Munich" 804 . Ziarul Ciulinul din 4 septembrie 1883 . 3 pagini scrise şi pe ultima fiind două desene umoristice. „Proprietarul" şi „directorul responsabil" al ziarului: Ioan Athanasiade . 800 Ibidem. 801 Idem, p. 3. 802 Idem, p. 4. 803 Ibidem. 804 Ibidem 805 Ziarul Ciulinul, anul I, nr. 14, din 4 septembrie 1883 (zi de duminică), Bucureşti, 4 pagini alb-negru. 806 Idem, p.l. 86 Motoul publicaţiei: Ridendo castigantur mores . . .scris pe ghiveciul enormului ciulin. Era un ziar care apărea duminica şi al cărui abonament costa 10 lei pe an . Despre „Ionică-Milion" 8 . In poemul Mitropolitului Papagalescu (aluzie la o presupusă retorică goală), semnat de Miţa, este ironizat mitropolitul ţării, considerat „grosnic [groaznic] de pocit" . Iar în pagina a 3-a este ironizată frica unui preot ortodox de eventualul diagnostic primit de la un medic psihiatru. Şi tot în p. a 3-a este ironizată „neştiinţa" preoţilor: —Ce însemneză monolog? întreba un diacon pe un popă care se trecea sciutor de limba irances&, -Monolog, de la mon şi olog, adică ologul meu s 'î respunse popa. Sirmi. Numai că monolog din română are la bază un cuvânt grecesc compus [|jov6A.oyoc;] şi nu un cuvânt franţuzesc. Din greacă a intrat în franceză ca monologue. Cele două desene ironice au în prim-plan Dunărea 811 . In Constituţia şi Regulamentul general ale Fancmasoneriei universale, voi. 1 , p. 127, se specifică faptul că gradul al 33-lea există în masonerie dar el, în fapt, e conferit „numai regelui Cahalului sau suveranului secret al suprastatului secret universal jidovesc" . Iar gradul al 32-lea e „purtat în realitate numai de Şeful suprem al masoneriei universale în latină: Prin râs sunt pedepsite moravurile. în sensul că ironizând păcatele oamenilor îi face să se ruşineze de ele. 808 Ziarul Ciulinul, nr. cit., p. 1. 809 Ibidem. 810 Idem, p. 2. 811 Idem, p. 4. Ion Delastuparu, Constituţia şi Regulamentul general ale francmasoneriei universale. Cu un istoric al francmasoneriei ab origine mundi şi cu explicaţiile necesare, voi. 1, Bucureşti, 1923, 139 p. 87 (actualmente de Walter Bruggmann) care este şi Vice-Regele Canalului" 813 . Primele 3 grade ale „francmasoneriei 01/I albastre": 1. discipol, 2. companion, 3. maestru . Urmează „gradele capitulare", adică gradele 4-18: 4. maestru secret, 5. maestru perfect, 6. secretar intim, 7. judecător, 8. intendent, 9. maestru ales din nouă, 10. maestru ales din 15, 11. sublimul cavaler ales (şeful celor 12 triburi), 12. mare maestru, mare arhitect; 13. royal-arch, 14. mare ales, perfect şi sublim mason, 15. cavaler de Orient, 16. prinţ de Ierusalim, 17. cavaler de Orient şi QIC Occident, 18. suveran prinţ de Roza-Cruce . Gradele 19-30 formează areopagurile şi sunt grade „filosofice": 19. marele pontif, sublim scoţian al Ierusalimului, 20. venerabil, mare maestru al tuturor lojilor (marele patriarh noachit), 21. noachit, cavaler prusian, 22. prinţ de Liban, 23. cavalerul securii regale (şef de tabernaclu), 24. prinţ de tabernaclu, 25. cavaler al Şarpelui de aramă, 26. Scoţian trinitar, 27. suveran, comandor al templului, 28. cavaler al soarelui, 29. mare scoţian al Sfântului Andrei, 30. mare ales, cavaler kados 816 . Gradele 31-33 sunt „supremele consilii" şi ele „conduc francmasoneria pe tot globul": 31. marele inspector, comandor inchizitor, 32. suveran, prinţ regal secret, 33. suveran, mare inspector O 1 "7 general . Autorul neagă faptul că cele 33 de grade masonice indică vârsta umană a Mântuitorului Hristos când a fost răstignit . Şi el spune că cele 33 de grade au fost alcătuite „de rabini şi de cabaliştii Cahalului în decurs de 87 de ani, de la anul 1717 până la anul 1904 când au fost definitivate" 819 . ; 13 Idem, p. 127 ' 4 Ibidem. 1U1UC111. 5 Idem, p. 127-128. i6 Idem,p. 128-129. 17 Idem, p. 129. 18 Ibidem. 819 Idem, p. 130. 88 Tot în p. 130, autorul spune că acest Cahal jidovesc are un cod „cifrat". Iar în pagina următoare că lojele masonice adoptă şi cresc copii orfani cu vârstele între 7 şi 15 ani, cărora le dau „o educaţie masonică specială" 820 . Adică îi îndoctrinează cu forţa. Şi p. 132 e, surpriză!, despre „răsbotezare": „In primul rând, copiii aceştia [adoptaţi pentru că le-au murit părinţii... sau, de ce nu?, răpiţi de la părinţi n.n.] sunt răsbotezaţi de Lojă în spirit 891 masonic cu un ritual special" . Adică cu unul care neagă/ batjocoreşte credinţa creştină. Şi după ritualul masonic al „răsbotezării" li se dă „un nume în plus - convenţional şi simbolic - de ex. „Devotament". După aceea, sunt daţi în stricta supraveghere a câte doi maeştri, cari le-au servit şi de naşi la botezul masonic, pentru a li se face educaţia masonică. Până la vârsta de 1 8 ani când li se conferă, cu dispensă de vârstă, gradul de Discipol, copiii aceştia învaţă diferite limbi, geografie etc, şi apoi sunt trimişi pentru desăvârşirea educaţiei masonice la lojile din străinătate, unde, sub cea mai strictă supraveghere, învaţă până la 21 de ani arta complicată a spionajului, fac exerciţii de tragere la tir, învaţă tot felul de jocuri de cărţi, ca: pocker, 899 chemin de fer, bridge, pickett, pasenţe etc. etc." . In ce scop toate astea? Ne-o spune autorul nostru: „în scopul ca, la momentul oportun, masoneria să le încredinţeze misiuni de spionaj, de furt de planuri militare şi de documente diplomatice, de asasinate politice misterioase, cu 89"i otravă sau - in extremis - chiar cu pistolul" . 89/L 89S Văduva = jidovimea , planşe = adrese , cuvintele de trecere = parola secretă cu ajutorul 820 Idem, p. 131. 821 Idem, p. 132. 822 Ibidem. 823 Ibidem. 824 Idem, p. 134. 825 Ibidem. 89 căreia se recunosc masonii între ei 826 , cele „două parole cu caracter universal sunt Şibbolet şi Hagg sein agg" , excluderea din ordin = pedeapsa cu moartea 828 . Masonii care trădează sunt omorâţi prin otrăvire . Şi se foloseşte o otravă vegetală, numită Curara, extrasă dintr-o plantă din America de Sud. Cu ea îşi otrăveau vârfurile săgeţilor indienii 830 . Şi, mai precizează autorul, că Constituţia masonică a fost scrisă în 1723 S31 . Un dosar de urmărire penală deschis pe data de 7 ianuarie 1991 . împotriva lui Emil Macri (general maior de securitate), Ion Popescu (colonel de securitate), Traian Sima (colonel de securitate), Filip Teodorescu (colonel de securitate), Gabriel Atanasiu (colonel de securitate), Ion Deheleanu (colonel, fost şef al Miliţiei judeţului Timiş), Nicolae Ghircoiaş (colonel), Gheorghe Atudoroaie (locotenent colonel), Radu Ţinu (maior de securitate), Ioan Corpodeanu (locotenent colonel), Valentin Ciucă (căpitan de securitate), Petru Moraru (colonel), Ion Baciu (şef al direcţiei economice din Inspectoratul General al Miliţiei), Iosif Veverca (maior) şi Gheorghe Avram (maior). In total: 15 persoane . Cine sunt toţi aceştia? Cei care au ordonat, în 3 5 ™ decembrie 1989, să fie omorâţi revoluţionarii de la " t 5 Timişoara. 826 Ibidem. 827 Ibidem. 828 Idem, p. 136. 829 Idem, p. 137. 830 Ibidem. 831 Ibidem. 32 Are 1 1 volume şi îl găsiţi la nivel online, în mod parţial, aici: http://sensidev.com/fc/dosare%20de%20urmarire%20penala/. 833 Voi. l,imag. 2. 834 Voi. l,imag. 2-4. 90 Din stenograma comitetului politic executiv al CC al PCR, din 17 decembrie 1989, aflăm că Ion Coman si Ilie Matei erau la Timişoara . Ceauşescu ştia că atât în răsărit cât şi în apus se vorbea despre faptul că în România „ar trebui să se schimbe lucrurile" . Adică regimul politic. Si Nicolae Ceauşescu îi cere lui Vasile Milea să aducă tancurile în centrul Timişoarei 837 . Pe 16 decembrie 1989 soldaţii aduşi pe străzi fuseseră neînarmaţi, în afară de grăniceri şi Ceauşescu le cere să se înarmeze* 3 *. Tudor Postelnicu raportează că Miliţia este înarmată* 39 . Iar Ceauşescu îi replică faptul că miliţienii trebuiau să tragă în manifestanţi şi nu să se lase bătuţi* 40 . Intre 16 si 17 decembrie 1989 familia prezidenţială nu dormise aproape deloc atâta timp cât Nicolae Ceauşescu a vorbit la orele 2, 3 si 4 Q A 1 dimineaţa cu subalternii săi . Ceauşescu dorea să se tragă la picioare* 42 . Elena Ceauşescu caracterizează „situaţia" de la Timişoara ca fiind „foarte gravă şi neplăcută" 843 . N. Ceauşescu despre ripostă şi socialism: „Duşmanul nu cu predici îl potoleşti, ci trebuie să-l arzi. Socialismul nu se construieşte cu dezinformare, cu închinăciune, ci cu lupte. Cu luptă trebuie să-l construim. Acum în Europa este o situaţie de capitulare, de pactizare cu imperialismul, pentru lichidarea socialismului" 844 . Şi Tudor Postelnicu subliniază faptul că N. Ceauşescu a discutat cu ei „de cel puţin 15 ori" în noaptea trecută 845 . 835 Voi. l,imag. 5. 836 Voi. l,imag. 6. 837 Voi. l,imag. 6-7. 838 Voi. l,imag. 7. 839 Ibidem. 840 Voi. l,imag. 8. 841 Ibidem. 842 Ibidem. 843 Voi. l,imag. 9. 844 Ibidem. 845 Voi. l,imag. 10. 91 N. Ceauşescu preia comanda Armatei române 846 ca să-i omoare pe „huliganii" de la Timişoara 847 . Cere lichidarea rapidă a „ce este la Timişoara" 848 . 5 Seara a făcut o teleconferintă 849 . Ion Coman îi spune lui Ceauşescu că a ordonat „să se tragă foc" 850 . Declaraţia lui Ion Coman e prima din dosar, începând de la imag. 28. Scrisă de mână. Şi odată cu imag. 34 ea a fost dactilografiată. Şi îşi asumă faptul că a aprobat să se tragă în manifestanţi 851 . în două nopţi şi-o zi (17-19 decembrie 1989) organele MI au reţinut la Timişoara 700 de persoane, au fost 210 răniţi şi 21 de morţi. Emil OM Bobu s-a interesat de un crematoriu ... . Din declaraţia lui Ion Coman rezultă că s-a născut în corn. Asan-Aga 853 din Teleorman 854 şi că cei aproape 3.000 de manifestanţi de la Timişoara strigau: „Vrem libertate", „Vrem alegeri libere", „Vrem alimente", „Vrem căldură", „Jos dictatura!", „Jos dictatorul Ceauşescu", „Jos criminalul Ceauşescu", „Azi în Timişoara, mâine în toată tara!"' 855 . 5 Elena Ceauşescu i-a cerut lui Ion Coman ,jă asmuţă cîinii asupra femeilor" 856 . în aceeaşi pagină Coman vorbeşte de 58 de morţi. Si Coman a 5 3 5 QC"7 ordonat să tragă generalilor Nuţă şi Guşe . 847 Voi. 1, 848 Voi. 1, 849 Voi. 1, 850 Voi. 1, 851 Voi. 1, 846 Ibidem. imag. 1 1 . imag. 12. imag. 18. imag. 21. imag. 34. 852 Voi. 1, imag. 35. 853 A purtat şi numele de Costierii şi acum se numeşte Bujoreni. Aici găsim o Biserică din lemn din anul 1711: http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Bujoreni,_Teleorma n. 854 Voi. l,imag. 38. 855 Voi. 1, imag. 43. 856 Voi. 1, imag. 45. 857 Voi. 1, imag. 53. 92 Urmează declaraţia lui Tudor Postelnicii, începând cu imag. 57 din voi. 1. Care scrie mai citeţ decât primul. S-a născut în Provita de Sus, în oro SSQ Prahova ... şi a ordonat militarilor să tragă . Şi chiar se laudă cu asta, spunând că el nu a făcut ca generalul Milea, care a scos armata în Bucureşti ca „să cânte" 860 . Dar dacă Coman îl numise dictator pe Ceauşescu, Postelnicu îi declară trădători pe soţii Ceausescu 861 . Postelnicu avea o Dacia 1300 la revoluţie si 5 5 locuia în Bucureşti, pe strada Helesteului, nr. 22 A, „ . i 862 sect. 1 In Procesul verbal din data de 20 ianuarie 1990 se anexează la dosar jurnalul acţiunilor operative şi alte note . Semnează pentru anexare Petru Izdrescu, Procuror militar şef, maior de Justiţie 864 . Jurnalul acţiunilor operative e încadrat la Secret, având nr. 01349/ 12.12.87. Al Ministerului de Interne, acţiunea: Gloria* 65 . Si avem aici însemnări amănunţite, ca de Twitter, ale serviciilor MI cu privire la ce se petrecea în Timişoara în timpul revoluţiei. In concluzie: zeci de foi scrise despre diverse evenimente. La ora 10. 35, în ziua de 17 decembrie 1989, apare ideea de ridicare [reţinere] a două 866 persoane . La 13. 27, 800 de oameni, în coloană, se îndreptau spre conducerea judeţeană a PCR din Timişoara 867 . 858 Voi. 1, imag. 63. 859 Ibidem. 860 Ibidem. 861 Voi. 1, imag. 64. 862 Voi. 1, imag. 65. 863 Voi. 1, imag. 68. 864 Voi. 1, imag. 69. 865 Voi. 1, imag. 70. 866 Voi. 1, imag. 82. 93 La 16.04 s-au provocat două incendii. La 16. 06: apare un grup de 400 de oameni. La 16. 15: cei 2.000 de oameni din centru se unesc cu cei 400 . Si la fiecare însemnare de acest fel există 5 numele celor care informează, primesc informaţia si hotărăsc ca ea să fie scrisă. La 16. 20 grupul de oameni se îndreaptă spre Piaţa Libertăţii . y y 17. 36: 2 soldaţi răniţi. 5 5 17. 40: ardea ceva pe strada 30 Decembrie. La ora 18 apar tancurile pe străzi. Staţionează. 5 Ora 19.00: 1.000 de oameni au intrat pe Aleea studenţilor . y 19. 56: „au trecut 4 salvări mari cu cel puţin 10 răniţi si câţiva morţi" 871 . 5 5 5 5 Ora 21: manifestanţii „fac agitaţie pe seama morţilor" 872 . 5 Pe 18 decembrie 1989, la Timişoara, la ora 0.00 se striga: „Feriţi-vă de poliţia comunistăV . La ora 10.00 „30 femei violente cer cadavrele celor decedaţi. Se cere un procuror pentru identificarea cadavrelor" . Ora 10.10: apare ideea de revoluţie . 10. 15: „maşini străine [din străinătate] filmează ceea ce se întâmplă în oraş. S-au luat măsuri de anihilare" a lor. 11.00: în fata catedralei ortodoxe din 5 Timişoara era un grup de 20 de persoane . 867 Voi. l,imag. 84 868 Voi. l,imag. 85 869 Voi. l,imag. 87 870 Voi. l,imag. 88 871 Voi. 1, imag. 90 872 Voi. 1, imag. 92 873 Voi. 1, imag. 93 874 Voi. 1, imag. 96 875 Ibidem. 876 Voi. 1, imag. 97. 77 Voi. 1, continuare, imag. 17. Adică cel de aici e voi. 1 continuat: http://sensidev.com/fc/dosare%20de%20urmarire%20penala/dosar%20d e%20urmarire%20penala%20volumul%201/dosar%20de%20urmarire% 20penala%20volumul%20 1 %20continuare/. 94 0"7Q De la 11. 46 încep să se reţină persoane . Li se dă numele si adresa. 12. 47: sunt „întorşi înapoi 3 ziarişti englezi şi 2 cetăţeni italieni care şi-au exprimat dorinţa de a ajunge la Timişoara" 879 . 13. 10: „o femeie blondă incită lumea" 880 . La 13. 15 se informează faptul că din cei 1.350 de muncitori, câţi trebuiau să intre în schimbul de dimineaţă la inteprinderea Solventu au QO 1 venit. . .doar 40 de muncitori la lucru . 14. 56: „circa 1.500 [de] persoane de la UMT ies să demonstreze pentru morţi". Pentru cei care fuseseră omorâţi în ziua precedentă, pe 17 decembrie 1989 8 ' 82 . 17.05: s-a făcut uz de armă la catedrală . 17. 49: numele celor 3 „instigatori" de la UMT 884 . 19 decembrie 1989, ora 8. 32: se strigă „Ucigaşilor!" din maşina cu numărul 3TM-6956 . 8. 36: lozinci scrise pe un bloc 886 . 10. 37: o lozincă foarte mare scrisă cu 887 roşu . 11. 40: mulţime de demonstranţi . 5 5 Ora 17: manifeste aruncate în faţa catedralei 889 . 20 decembrie 1989, la Timişoara, ora 10.11: cu tricolorul pe străzi 890 . 12. 19: „Vrem morţii si rănitiiV ,S9i . 12. 36: circa 300 de oameni se îndreaptă spre centrul oraşului 892 . ' 1% Voi. 1, continuare, imag. 19. 79 Voi. 1, continuare, imag. 24. 880 Ibidem. 881 Voi. 1, continuare, imag. 25. 882 Ibidem. 83 Voi. 1, continuare, imag. 26. 884 Voi. 1, continuare, imag. 27. 85 Voi. 1, continuare, imag. 31. 886 Ibidem. n87 Voi. 1, continuare, imag. 33. 88 Voi. 1, continuare, imag. 34. n Voi. 1, continuare, imag. 39. 890 • 892 Voi. 1, continuare, imag. 44. 1 Voi. 1, continuare, imag. 45. Voi. 1, continuare, imag. 46. 95 mir" 93 . 14.00: „Piaţa Operei este plină. Sunt câteva 894 14. 14: se cere un microfon . 22. 03: „In spatele Comitetului Judeţean mulţimea aprinde lumânări" 895 . 21 decembrie 1989, la ora 3.00 dimineaţa: ™ 5 oamenii se adunau în Piaţa Operei din Timişoara 896 . 5 Q 18. 03: Frontul Salvării Naţionale Singura însemnare scrisă cu creionul. 897 Manifestanţii de la Timişoara au fost si 5 5 5 fotografiaţi de către Securitate şi în imag. 94 sunt două fotografii de atunci. Această fotografie e din data de 17 decembrie 1989, din acţiunea defila] a Securităţii: O alta de la un fotograf „autorizat" Voi. 1, continuare, imag. 48. Ibidem. Voi. 1, continuare, imag. 52. 1 Voi. 1, continuare, imag. 53. Voi. 1, continuare, imag. 61. Voi. 1, continuare, imag. 100. 96 Adrian Brădişteanu dă declaraţie ca martor pe 17 ianuarie 1990* 99 . Alt martor: Vasile Grui 900 . Mărturia căpitanului Marin Vasile e primită în ziua de 15 ianuarie 1990 901 . De aici încolo numai declaraţii ale martorilor. Unul dintre ei face o schiţă în imag. 133. Declaraţia lui Ion Clavac e scrisă ca la tipar. E cea mai clară dintre toate 902 : ;c'of£<!7't* i 2/ r/A-vA^ (o*> *oS*>t h De la imag. 144 încep să fie enumeraţi cei omorâţi si răniţi la Timişoara. Şi cei ram/z prin împuşcare pe 18 decembrie 1989 aveau vârsta de 12, 14, 16, 21, 37 sau 38 de ani ■903 Voi. 1, continuare, imag. 124. Voi. 1, continuare, imag. 126. Voi. 1, continuare, imag. 128. Voi. 1, continuare, imag. 140. Voi. 1, continuare, imag. 144. 97 Octavian Tântaru, de 21 de ani, a fost 5 5™ 7 omorât 904 . Cristian Câmpeanu, de 13 ani, a fost împuşcat în gambă 905 . Radian Belici, de 23 de ani, a fost omorât 906 . Stela Utan, de 37 de ani, a fost w . , -907 raniţa . Gheorghe Cruceru a fost omorât pe 17 decembrie 1989. Pe 18 decembrie 1989 a fost omorât Nicolae Simicin. Pe 19 decembrie 1989 Ştefan Mariş a fost rănit şi pe 24 decembrie a murit 90S . Sunt mai multe liste cu morţi si răniţi. Pe 5 5 5 spitale. Platforma Ortodoxia Tinerilor si-a făcut cont 5 de Facebook pe 24 august 20 12 909 . Danion Vasile pe 27 februarie 20 IO 910 . PS Siluan Mănuilă pe 26 septembrie 2008 911 . Şi îmi displac la culme reclamele intruzive de pe Facebook. Cât şi enorma stivă de fotografii inteligente care vorbeşte în locul lipsei noastre de comunicare. Sunt abonat pe Twitter, printre multe altele, Q 1 9 la însemnările lui Paul Goma , Radu al României 913 , Michael Moore 914 si Barack ~ 5 Obama 915 . însă sunt puţini scriitorii de Twitter. Adică cei care scriu sau te trimit la lucruri cu adevărat importante. Prefer Google Reader 916 dar am prea puţine bloguri care îmi dăruiesc articole serioase. 904 Voi. 1, continuare, imag. 145. 905 Voi. 1, continuare, imag. 146. 906 Voi. 1, continuare, imag. 167. 907 Voi. 1, continuare, imag. 171. 908 Voi. 1, continuare, imag. 180. 909 Ase vedea: http://www.facebook.com/ortodoxia.tinerilor. 910 Idem: http://www.facebook.eom/danion.vasile.3. 911 Idem: http://www.facebook.com/manuila.siluan. 912 Idem: https://twitter.com/paulgoma. 913 Idem: https://twitter.com/principeleradu. 914 Idem: https://twitter.com/MMFlint. 915 Idem: https://twitter.com/ObamaNews. 1 Idem: http://www.google.com/reader. 98 Max Scheler (1874-1928) 917 definea resentimentul drept „o auto-intoxicare Q 1 Q sufletească" . Pentru că la baza lui stau „sentimentul şi impulsul răzbunării, ura, răutatea, invidia, pizma, perfidia" 919 . De aceea considera răzbunarea „o trăire bazată pe un sentiment de neputinţă, fiind... întotdeauna, în primul rând, apanajul celor slabi într-o privinţă oarecare" 920 . Pizma se ocupă cu „terfelirea şi doborârea- de-pe-soclu" a oamenilor valorici. Perfidia/ ipocrizia este interiorizată şi ea se trădează prin gesturi necontrolate şi prin zâmbete răutăcioase 922 . Si resentimentul e văzut de către autorul nostru ca rezultat al transformării sentimentului răzbunării într-o sete de răzbunare . De aceea critica resentimentară nu îndreaptă ci doar îşi dă cu părerea 924 . Autorul include în geneza resentimentului şi spiritul de concurenţă . Invidia, spune el, se naşte din neputinţa de a ajunge ca altul . Iar resentimentul se ocupă, de fapt, cu „mistificarea Q97 valorică" . Cu lupta nebunească de a-l minimaliza pe cel valoros şi de a-i orbi şi pe ceilalţi în ceea ce- 1 priveşte. Totodată autorul consideră pudibonderia drept „o formă aparte a resentimentului sexual" . Căci târfa este cea care „defăimează pudoarea autentică a adevăratei femei" 929 , atunci când 917 Max Scheler, Omul resentimentului, trad. din germ. de Radu Gabriel Pârvu, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2007, 198 p. Despre autor a se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Max_Scheler. 918 Idem, p. 13. 919 Idem, p. 14. 920 Idem, p. 15. 921 Idem, p. 17. 922 Ibidem. 923 Idem, p. 19. 924 Idem, p. 23. 925 Idem, p. 24. 926 Idem, p. 25. 927 Idem, p. 32. 928 Idem, p. 38-39. 929 Idem, p. 39. 99 popularizează ideea resentimentară că pudoarea femeilor cinstite ar ascunde deficiente . 5 Atitudinea resentimentară a soacrei vizavi de noră, pentru că aceasta i-a luat locul în viata fiului ei 931 . Soldatul şi preotul sunt cei mai expuşi, sublinia autorul, riscului resentimentar . Preotul si monahul au rămas în discuţie dar riscul resentimentar se îndreaptă astăzi şi asupra politicienilor, a oamenilor de afaceri, a oamenilor de televiziune, a demnitarilor de tot felul. Despre ura de clasă . „Ura intempestivă" 934 . Simpla ta prezenţă creează „un reproş ascuns" înalţii 935 . Şi autorul neagă, pe drept, faptul că lumea ar fi avut „morale diferite" . Insă relativiştii morali susţin diversitatea morală în mod pervers pentru că vor să facă „din morala prezentului un ţel şi o QQ'7 măsură a trecutului" . La polul opus lui Nietzsche, Scheler consideră că sămânţa eticii creştine n-a încolţit pe terenul resentimentului" dar etica burgheză e w039 resentimentară . Iubirea creştină este „complet eliberată de resentiment" 940 , pe când arta realismului modern, care scormoneşte bolile omului e „un fenomen • 7- • 5l941 născut numai din resentiment Tot aici Scheler vorbeşte despre „fericirea senzorială" care se opune „entuziasmului 930 Idem, p. 39-40. 931 Idem, p. 42. 932 Idem, p. 44. 933 Idem, p. 52. 934 Ibidem. 935 Idem, p. 61. 936 Idem, p. 65. 937 Idem, p. 66. 938 Idem, p. 68. 939 Ibidem 940 Idem, p. 76-77. 941 Idem, p. 82. 100 spiritual" 942 al credinţei creştine. Tocmai de aceea umanitarismul actual nu doreşte pentru umanitate mântuirea ci bunăstarea generală 9 ^. Fiindcă „această iubire de oameni [a umanismului nereligios n.n.] este forma de expresie a unui refuz refulat, a unui impuls de a-i riposta lui Dumnezeu. Ea este forma sub care se ascunde ura refulată faţă de Dumnezeu" 944 . Căci umanitarismul are la bază ura faţă de familie şi faţă de cei apropiaţi 945 . Altruismul modern, subliniază autorul, e şi el resentimentar 946 iar pe August Comte îl numeşte „născocitorul barbarismului altruism" 941 . Iar pe Martin Luther, autorul îl consideră drept cel care a negat iubirea creştină şi a fost iniţiatorul „purului umanism modern al iubirii" 948 , care vede iubirea doar ca formă sexuală 949 . Luther a distrus solidaritatea umană si a deschis drumul larg al iubirii de sine 950 . Pentru că teoria mântuirii prin credinţă, în care sufletul comunică de unul singur cu Dumnezeu, face ca „iubirea pentru altcineva .. .[să fie] total subordonată iubirii de sine" 951 . Iar devalorizând iubirea, Luther a contestat „comunitatea vie în credinţă si iubire ca 11 , , spaţiu... inerent procesului mântuirii" iar odată cu ea este contestata Biserica . Subiectivizarea valorilor e tot un procedeu resentimentar 954 . Iar industrializarea a dat impresia că viaţa oamenilor e mai puţin importantă decât uneltele si utilitatea lor 955 . 942 Idem, p. 117. 943 Idem, p. 118-119. 944 Idem, p. 125. 945 Idem, p. 127. 946 Ibidem. 947 Idem, p. 128. 948 Idem, p. 137. 949 Ibidem 950 Ibidem 951 Idem, p. 138. 952 Ibidem. 953 Ibidem. 954 Idem, p. 158. 955 Idem, p. 181. Insă „fiecare progres al industrializării nu este [unul] necondiţionat, ci are valoare numai cu condiţia de a nu prejudicia pe termen lung valorile vieţii''' 956 . 101 Aghiazmatariu mic de la Iaşi, din 1823, are 190 p. A apărut cu binecuvântarea IPS Veniamin Costachi în timpul domnului Ioan Sandu Sturza 959 . Şi cartea începe cu Rânduiala ce se face la femeaia lehusă 960 . Sfântul Botez e de la p. 33. Osfeştania cea mică e de la p. 54. Paraclisul Maicii Domnului de la p. 75. Rânduiala Mărturisirii de la p. 96. Rugăciunea pentru ceia ce sânt înblestemuri de la p. 121. Rânduiala carea să face la boala vitelor e delap. 154. întregul cuprins al cărţii e la p. 7-8. Iar la finalul cuprinsului, în p. 8, în josul paginii, avem acest desen: Frontispiciul paginii a 9-a e acesta: 956 Idem, p. 196. Aghiazmatariu mic de la Iaşi, din 1823, cf. BAR, CRV 1173. 'Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Veniamin_Costache. ' Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Ioan_Sturdza. Lăuză = femeia care se află în primele săptămâni după o naştere. 102 Rugăciunea de dezlegare a Sfintei Spovedanii 961 : „Domnul şi Dumnezeul nostru Iis[us] H[ri]s[tos]: cu Darul şi cu îndurările Iubirii sale de oameni, sate iarte pre tine fiiule (cutarele,) şi săţi lase toate păcatele. Şi eu nevreadnicul Preot şi Duhovnic, cu putearea cerni iaste dată, te iert şi te dezleg de toate păcatele tale, în Numele Tatălui, si al Fiiului, si al Sfântului Duh, Amin". Jjk-MH^A Qifî X&Hlţt'iA HOtTjtf IrtC Xc: Ittf-.J^'ţ&l UIH 14 £ jfjltfffefHAt KehJÎH CAM M UMttIHH» CITI WţT£ njf THMf fyliOAt (rftflMIff* ) II1H CIlţH AAU TOATf flIKA- WiAi. Ultt e)i»t&t4^»K^A nţttUT ILH JUjOfiHHK» l«tf fîif - T't'^ ttA\h tÂivt aÂti* Ti eţn* uih Tf A^tr ju toat* n'iKATMf T\Uf» ^H^MMf TÂT*A^H, UIH AA $ IM A tf (î ? In finalul p. 124: Prima literă de la p. 163: Sinaxarul celor 12 luni, cu Sfinţii care se pomenesc în fiecare zi, începe în p. 165 şi se termină în p. 184. Aghiazmatariu mic de la Iaşi, op. cit., p. 121. 103 In p. 184, la final, e un cuvânt pentru cititori: „Iară cei ce veţi ceti bucurativă în Domnul ~~ 5 5 şivărugaţi pentru noi, şi ori ce greşală veţi afla încuvinte sau înslove tipărite, îndreptaţi cu duhul blândeaţelor, nepuindune în ponoslu, că precum iaste cu neputinţă Ceriului asă vedea fără nori, aşa şi Tipografilor a fi fără greşală. Slavă lui Dumnezeu celui ceieau ajutat a înceape, şi a săvârşi acest lucru folositoriu: acum şi pururea şi înveacii veacilor". Iar după acest text, în aceeaşi pagină 184, e acest desen, care cuprinde Amin-\x\ cuvintelor de final: De origine actibusque Getarum, a lui Iordanes , are 60 de capitole. In română: Despre originea şi faptele goţilor. Cartea e dedicată fratelui Castalius . „Insula Britaniei" 964 , locuitorii din Caledonia „au părul roşcat" 965 , Scitia 966 , „Theodoric al Goţilor" 967 , „Fiiimer, fiul lui Gadarix" 968 . In p. 87 despre dimensiunile Scitiei: Sciţia se invecineşte cu teritoriul Germaniei până la izvoarele !"trului sau până unde se* află lacul Morsianus r J ; ea se întinde până la fluviile Tyras, Danaster *) şi VagosoJa *j şi până. la marele Danaper şi la muntele Taurus, nu cel din Asia, ci până la cel propriu, adică la cel Scitic şi dealungul înlregei mari Meotide şi dincolo de MeoUda prin strâmtoarea Bosforului până la muntele Caucas şi fluviul Araxe şi Apoi, aplecându-se in partea stângă după marea Caspică se întinde până la marginea cea mai îndepărtată, a Asiei dinspre Oceanul Euroboream. Ea are forma unei ciuperci, la Început subţire, apoi se lăţeşte foarte mult şi se rotunjeşte şi se întinde pânS la Huni, la Albani şi până la Seri. Aceasta zic e&te patria lor, adică Scitia, ce se întinde deci foarte mult In lungime şi lăţi— 962 Iordanes, Getica, text, trad. şi com. de G. Popa-Lisseanu, în Izvoarele Istoriei Românilor, voi. XIV, Ed. Bucovina, Bucureşti, 1939, p. 21-79 (text latin) şi p 963 Idem, p/81 964 Idem, p 965 Idem, p 966 Idem, p 967 Idem, p 968 Ibidem. 81-156 (text românesc). 104 „Dunărea cea mare" 969 , Dacia este „apărată de munţi înalţi informă de cunună'''' 910 , „hunugurii" Q7 1 se ocupau cu comerţul de „piei de hermelină" , Zalmoxe a fost „un filosof de o erudiţie extraordinară" 972 . Si înainte de Zalmoxe mai fuseseră încă doi oameni foarte învăţaţi în Dacia: 5 5 Zeuta şi Deceneu . Iar autorul spune că goţii „au fost întodeauna superiori în filosofie faţă de aproape toţi barbarii şi egali cu grecii, după cum susţine Dio, care a compus în limba greacă istoria şi analele lor" 974 . „Zeul" Marte era got . Şi goţii l-au adorat şi îi atârnau de trunchiurile copacilor prăzile de război 976 . Goţii conduşi de Tanausis s-au bătut cu egiptenii conduşi de Vesosis . Fazanii erau delicateţea oamenilor bogaţi . Amazoanele goţilor: Lampeto şi Marpesia 979 . Ele omorau copiii de parte bărbătească 9 . QO 1 Hercule s-a luptat cu amazoana Melanes iar Tezeu a capturat-o pe amazoana Hippolita. Ele şi-au păstrat regatul până la Alexandru cel Mare . Romanii au împrumutat nume de la macedoneni, grecii de la romani, sarmaţii de la germani iar goţii de la huni 983 . Regina Thomyris a fondat cetatea Thomes 9S . Adică Tomis, Constanta de azi. Goţii au năvălit în Grecia şi au jefuit întreaga Q S S Macedonie . Deceneu i-a instruit pe goţi fapt 969 Idem, p. 88. 970 Ibidem. 971 Idem, p. 89. 972 Ibidem. 973 Ibidem. 974 Ibidem. 975 Ibidem. 976 Idem, p. 89-90. 977 Idem, p. 91. 978 Ibidem. 979 Idem, p. 92. 980 Idem, p. 93. 981 Ibidem. 982 Idem, p. 94. 983 Ibidem. 984 Idem, p. 95. 105 pentru care „le-a apărut prin ştiinţa sa ca o fiinţă supranaturală şi a ajuns să conducă nu numai pe oamenii de rând, dar chiar şi pe regi'" 99 ' . După moartea lui Deceneu l-au cinstit la fel pe Comosicus, el fiind considerat rege, preot suprem şi judecător . Dacia, în timpul lui Iordanes, se chema Gepidia . Şi în acest fel descrie autorul fluviul Dunărea: „izvorăşte din câmpia Alamanniei şi primeşte de la izvorul său şi până la gura sa, care se varsă în marea Neagră, 60 de râuri din dreapta şi din stânga, pe o întindere de 1.250.000 de paşi, având forma unei spinări de peşte, în care se înfig fluviile ca nişte coaste şi. . .este cel mai mare fluviu. Pe limba Bessilor se numeşte Hister, si are adâncimea apei, în albia unde este mai profundă, de numai 200 de picioare. Dunărea întrece în mărime pe toate celelalte fluvii, în afară de Nil" 989 . Şi autorul descrie istoria „cu ajutorul lui Dumnezeu" 990 . Goţii, conduşi de Dorpeneus, au atacat Imperiul roman şi au ieşit învingători în timpul lui Domiţian 991 . Genealogia regilor Amali în p. 100- 101. împăratul Maximinus a fost got 992 . Ostrogoţii .... -i • 993 şi vizigoţii erau doua neamuri gote . Citează istoria lui Symmachus 994 , după ce mai înainte 1-a citat pe istoricul Dio 995 . împăratul Filip şi cu fiul lui Filip au fost singurii împăraţi romani creştini înainte de Sfântul Constantin cel Mare 996 . 985 Idem, p. 96. 986 Idem, p. 97. 987 Idem, p. 98. 988 Ibidem. 989 Ibidem 990 Idem, p. 99. 991 Ibidem. 992 Idem, p. 101. 993 Ibidem. 994 Idem, p. 102. 995 Idem, p. 89. 996 Idem, p. 103. 106 Cetatea Marcianopolis a fost fondată de împăratul Traian 997 . Gepizii erau tot goţi şi gepanta, de unde le-a venit numele gepizilor, i 998 însemna leneş . „Fastida, regele gepizilor" 999 , împăratul Decius a adus multe jertfe idolilor înainte de bătălia în care a fost omorât 1000 , istoricul Dionysius 1001 , goţii au dat foc templului Dianei din Efes, pe care îl fondaseră amazoanele gote 1002 . „Băile de ape calde" 1003 , termale. Visimar, regele vandalilor 1004 , istoricul Dexippus 1005 , Dunărea = Istru 1006 , Hermanaric al goţilor a fost comparat cu Alexandru cel Mare 1007 , istoricul Ablavius 1008 , „dar mulţimea nedisciplinată n-are nicio valoare; mai ales când nu vrea Dumnezeu şi când soseşte o armată numeroasă" 1009 . Hunii, după Orosius, erau „cel mai grozav popor prin sălbăticia sa" 1010 . Vrăjitoarele goţilor se numeau haliurunne şi ele au fost izgonite de regele Filimer 1011 . Din ele s-au născut hunii, care „au trăit la început în bălţi, [fiind] oameni mărunţi, negricioşi, prăpădiţi" 1012 . Istoricul Priscus a vorbit despre huni 1013 . Ei se ocupau cu vânatul, îi atacă pe sciţi şi pe alte popoare 1014 , şi pruncilor le tăiau obrajii cu fierul pentru ca „înainte de a suge lapte să fie siliţi să se obişnuiască cu rănile" 1015 . 997 Idem, p. 104. 998 Ibidem. 999 Idem, p. 105. 1000 Idem, p. 106. 1001 Ibidem. 1002 Idem, p. 107. 1003 Idem, p. 108. 1004 Idem, p. 109. 1005 Ibidem. 1006 Ibidem. 1007 Idem, p. 109-110. 1008 Idem, p. 110. 1009 Ibidem. Toate citatele din traducerea în limba română a cărţii lui Iordanes au fost diortosite la nivel lingvistic. 1010 Ibidem. 1011 Idem, p. 111. 1012 Ibidem. 1013 Ibidem. 1014 Ibidem. 1015 Idem, p. 112. 107 „Balamber, regele hunilor" 1016 , vizigoţii au devenit arieni (au acceptat erezia lui Arie) 1017 şi i- au făcut arieni şi pe ostrogoţi şi gepizi 1018 şi datorită lăcomiei generalilor romani „se vindea un sclav pentru o pâine si o bucată de carne pentru 10 libre" m9 . împăratului Valens goţii i-au dat foc din neştiinţă, pentru că au incendiat casa unde el se ascunsese 1020 . Moarte pe care autorul o vede ca pe împlinirea judecăţii lui Dumnezeu asupra lui Valens 1021 . Vizigoţii s-au mutat în Tracia şi în Dacia Ripensis . Regele Athanaric e primit la Constantinopol , Alaric al vizigoţilor moare de „o moarte năpraznică" în timp ce dorea să se stabilească în Africa 1024 , urmaşul lui Alaric a fost Ataulf 102 si sub conducerea lui goţii au jefuit Italia 1026 . Goţii cuceresc Galia apoi Spania, în Spania învingându-i pe vandali 1027 . Ataulf îi condusese pe goţi în Galia şi Spania şi el e „străpuns cu sabia în piept de Everuulf, de a cărui statură, de obicei, îşi U -* • »1028 bătea joc Atilla şi-a ucis fratele, pe Bleda, şi a stăpânit peste toţi hunii 1029 . Se credea că armata lui era de 500.000'de soldaţi 1030 . Ce spune despre Atilla: era „mândru la mers, îşi rotea ochii în dreapta şi în stânga", avea trup ţeapăn, era iubitor de războaie, ştia să se 1016 Ibidem. 1017 Idem, p. 113. 1018 Ibidem. 1019 Idem, p. 114. 1020 Ibidem. 1021 Ibidem. 1022 Idem, p. 115. 1023 Ibidem. 1024 Idem, p. 118. 1025 Idem, p. 119. 1026 Ibidem. 1027 Ibidem. 1028 Idem, p. 120. 1029 Idem, p. 124. 1030 Ibidem. 108 stăpânească, avea planuri mari, ştia să asculte şi era bun cu cei care i se supuneau 1031 . „De statură scurt, cu pieptul lat, cu capul mare, cu ochii mici, cu barbă rară, cu părul încărunţit, cu nasul cârn, de culoare negricioasă" 1032 . Lupta cu sabia lui Marte... istoricul Priscus vorbind despre modul cum ea a fost descoperită „Singiban, regele alanilor" 1034 , „câmpiile catalaunice" 1035 , Ardaric, regele gepizilor, era prietenul lui Atilla 1036 . Atilla cucereşte Aquileia, apoi Milanul 1037 . 1 fjTO „Odoacru, regele torcilingilor" Spre sfârşitul vieţii sale, ne spune istoricul Priscus, Atilla, după ce avusese numeroase soţii, s- a căsătorit cu o femeie foarte frumoasă, numită Ildico 1039 . Şi după ce s-a căsătorit cu ea, în noaptea nunţii, în timpul somnului, a murit sufocat din cauza beţiei 1040 . Iar împăratul Marcian, a văzut într-o vedenie a somnului, moartea lui Atilla 1041 . Vulfila 1042 se trăgea din goţii minori şi i-a învăţat pe aceştia arta scrisului 1043 . Goţii minori nu beau vin şi „cei mai mulţi se hrănesc cu lapte" 1044 . Hunimund şi Alaric: regi suavi 1045 , Dunărea îngheţată în timpul iernii 1046 , „Babai, regele sarmaţilor" 1047 , „râul Sava" 1048 , Theodoric al goţilor 1031 Ibidem. 1032 Ibidem. 1033 Idem, p. 124-125. 1034 Idem, p. 127. 1035 Idem, p. 128. 1036 Ibidem. 1037 Idem, p. 133. 1038 Idem, p. 138. 1039 Idem, p. 141. 1040 Ibidem. 1041 Idem, p. 142. A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Ulfila http://ro.wikipedia.org/wiki/Wulfila. 1043 Iordanes, Getica, op. cit., p. 145. 1044 Ibidem. 1045 Idem, p. 147. E vorba despre neamul suavilor. 1046 Idem, p. 148. 1047 Idem, p. 149. si 109 e plăcut de împăratul Zeno 1049 , „Lodois, regele francilor" 1050 . Theodoric se căsătoreşte cu fiica lui Lodois, 1 f\C 1 /v Audefleda . înainte de această căsătorie mai avusese două fiice cu o concubină din Moesia si anume pe Thiudigoto şi Ostrogotho 1052 . Thiudigoto s-a căsătorit cu Alaric al vizigoţilor şi Ostrogotho cu Sigismund al burgundzonilor 1053 . Amalaric e fiul lui Alaric 1054 , Vitiges s-a căsătorit cu Mathesuenta la Ravenna 10 5 , Hunila era un general got 105 ...şi cartea se termină pe timpul Sfântului împărat Justinian 1057 . Iar autorul subliniază faptul că e got dar că nu a falsificat istoria neamului său 1058 . Curtius spunea despre luteranul Johann Gerhard 1059 (1582-1637) că e „primul autor al unei Patrologii" 1060 . Insă cartea e, mai degrabă, o dogmatică apologetică, din perspectivă luterană, care a fost editată la Jena cu titlul: Confessionis catholicae in qua doctrina catholica et evangelica şi numele autorului ei, în latină, e Johanne Gerhardo. Cartea are două volume, scrise în limba latină. Primul volum are 947 pagini şi a fost editat în 1634 1061 . Al doilea volum e în trei părţi. 1048 Ibidem. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Sava. 1049 Idem, p. 150. 1050 Idem, p. 152. 1051 Ibidem. 1052 Ibidem. 1053 Ibidem. 1054 Ibidem. 1055 Idem, p. 155. 1056 Ibidem. 1057 Idem, p. 156. Ase vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Iustinian. 1058 Ibidem. 1059 Ase vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Johann_Gerhard. Ernst Robert Curtius, Literatura europeană şi Evul mediu latin, trad. în rom. [din germ.] de Adolf Armbruster, cu o introd. de Alexandru Duţu, Ed. Univers, Bucureşti, 1970, p. 299. Cartea are 815 p. în această ediţie. 1061 Poate fi downloadată de aici: http://books.google.ro/books?id=FjJBAAAAcAAJ&dq=inauthor:%22Jo hann+Gerhard%22+intitle:confessio&lr=&as_brr=l&pg=PT3&redir_es c=y#v=onepage&q&f=false. 110 II. I 1062 are 1394 p. II. 2 1063 are 1198 p. si a fost editat în 1636 1064 . II. 3 1065 a fost editată în 1637 si are 1006 5 pagini, în afară de indexurile de final care nu mai sunt numerotate. Cuprinsul primului volum e pus la început, pe câteva pagini... şi în carte se trec în revistă diverşi Sfmti Părinţi, scrierile lor, Sinoadele 5 3 3 ™ ™ Ecumenice, conciliile romano-catolice... Texte în germană printre cele latine, multă erudiţie. La fel şi în celelalte volume: cuprinsul e pus la început. Şi cartea e plină de citate, din diverşi autori, despre diverse probleme teologice. în primul volum: despre învăţătura catolică, despre failibilitatea pontifului roman, despre canoanele apostolice, despre sinoade, despre Părinţi, despre scolastici. In II. 1 se discută cărţile Sfintei Scripturi, despre autoritatea Scripturii, despre slujirea lui Hristos ca mijlocitor, despre primatul petrin, despre Antihrist, despre puterea papală, despre autoritatea sinodală. In II. 2 despre vocaţiile eclesiale, despre purgatoriu, despre rugăciunile către Sfinţi, despre Icoanele Sfinţilor, despre numărul Tainelor, apoi despre Botez, Mirungere, Euharistie, Liturghie. In II. 3 despre pocăinţă, despre Mărturisire, despre satisfacţie, despre păcatul original, despre alegere şi respingere, despre credinţa justificatoare/ 1062 Idem: http:^ooks.google.ro^oks?id=BTlBAAAAcAAJ&dq=inauthor:%22 Johann+Gerhard%22&lr=&as_brr=l&pg=PT9&redir_esc=y#v=onepag e&q&f=false. 1063 Idem: http ://books.google.ro/books?id=Vz 1 B AAAAcAAJ&dq=inauthor:%22 J ohann+Gerhard%22&lr=&as_brr=l&pg=PT3&redir_esc=y#v=onepage &q&f=false. 1064 Cf. Idem, p. 1199. 1065 Poate fi downloadată de aici: http:/^ooks.google.ro^oks?id=HD5BAAAAcAAJ&dq=inauthor:%22 Johann+Gerhard%22+intitle:confessio&lr=&as_brr=l&pg=PR4&redir_ esc=y#v=onepage&q&f=false. 111 îndreptătoare, despre desăvârşire şi merite, despre post. In CRV 1121 al BAR găsim Cuvântul pentru Preoţie al Sfântului Grigorie Teologul 1066 . E vorba de ediţia 1821, tipărită la Bucureşti, care a apărut cu binecuvântarea ÎPS Dionisie Lupu (1769- 1831) 1067 . Şi cartea are 296 pagini în mod integral. In română, cu litere chirilice. în p. 7 are două note de subsol şi frontispiciul e acesta: ,1068 „Lucru strein" , „răotatea [răutatea] iaste un lucru leasne urmat şi uşor" 10 9 , „scoposul [scopul] iaste" 1070 , „şi pre alţii ai vindeca cu blândeţea, şi cu smerenia, şi cu cea împreună cu ei osârdie cătră nădăjdile [nădejdile] ceale bune" 1071 . Partea de sus ap. 117: KtfBSNT r. *3 1072 „Prea înfricoşată sfântă lucrare" , „trebue multă silinţă" , „şi precum cel ce nici să pleacă spre laude, nici ţie să spue cuvânt, acesta nici să cupune voilor şi plăcerilor norodului, nici al folosi cu vre un folos mare nu poate, pentru că nu are • ■ --„1074 nimic a grai 1066 Al celui întru Sfinţi Părintelui nostru Grigorie Nazianznieanul, Cuvântătoriului de Dumnezeu, Cuvânt pentru Preoţie, Bucureşti, 1821, cf. BAR, CRV 1121. 1067 A se vedea: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/L/DionisieLupu.html. 1068 Al celui întru Sfinţi Părintelui nostru Grigorie Nazianznieanul, Cuvântătoriului de Dumnezeu, Cuvânt pentru Preoţie, ed. cit., p. 10. 1069 Idem, p. 15. 1070 Idem, p. 22. 1071 Idem, p. 27. 1072 Idem, p. 117. 1073 Idem, p. 163. 1074 Idem, p. 177. 112 însă Tratatul despre Preoţie al Sfântului Grigorie ţine până la p. 76, pentru că urmează Tratatul despre Preoţie al Sfântului Ioan Gură de Aur. Intre p. 77-212. In paginile 213-215, în greacă, Epistola canonică a Sfântului Vasile cel Mare. De la p. 216 o epistolă a patriarhului Ghenadie al Constantinopolului. Tot în greacă. O alta a patriarhului Tarasie, tot în greacă. Un cuvânt al patriarhului Ghenadie Scolarius, în română. Un cuvânt pentru Nunţi, în română. Şi se termină cu o epistolă, în română, a Sfântului Vasile cel Mare. Adică titlul cărţii nu acoperă decât o mică parte din substanţa ei. Sfântul Grigorie Palama s-a născut la Constantinopol, în anul 1296. Tatăl său era senator şi consilier imperial, un om evlavios, şi se numea Constantin iar pe mama lui o chema Kalloni. Şi Sfântul Grigorie a mai avut doi fraţi (Macarie şi Teodosie) şi două surori (Teodota şi Epiharis) 10 ' 75 . Tatăl său moare în 1303, pe când Sfântul Grigorie avea 7 ani, facându-se monah pe patul morţii. Sfântul Grigorie Palama a fost iniţiat în viaţa duhovnicească de Sfântul Teolipt al Filadelfiei 1076 . Şi în 1316, la vârsta de 20 de ani, împreună cu cei doi fraţi ai lui, Sfântul Grigorie pleacă spre Athos. Locuieşte câteva luni în muntele Papikion şi ajunge în Athos în primăvara lui 1317, ucenicind timp de 3 ani, în Vatoped, la un Părinte isihast, Nicodim 1077 . In al doilea an de viată monahală are o vedenie în care îl vede pe Sfântul Ioan Evanghelistul. Acesta îi spune că a fost trimis de 1 0"7S Maica Domnului la el şi că el îl va ajuta 1075 Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan I. Ică jr., Sfântul Grigorie Palama, scriitor duhovnicesc isihast, în Anuarul Academic 2003-2004 [Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna"], Ed. Universităţii „Lucian Blaga", Sibiu, 2008, p. 94. 1076 Ibidem. 1077 Idem, p. 94-95. 1078 Idem, p. 95-96. 113 In 1319-1320 adoarme Părintele său duhovnicesc, Nicodim. Sfântul Grigorie se mută împreună cu fratele său Macarie la Marea Lavră pentru 3 ani de zile. Alţi 2 ani uceniceşte lui Grigorie cel Mare, un isihast din Constantinopol 1 079 . In 1326 Athosul e atacat de otomani. Sfântul Grigorie Sinaitul, împreună cu ucenicii săi, cât şi Sfântul Grigorie Palama se retrag în Tesalonic 1080 . Sfântul Grigorie rămâne în Tesalonic timp de 10 ani de zile. Devine preot după vârsta de 30 de ani, pe care o împlineşte în anul 1326. Locuieşte 5 ani lângă Veria, împreună cu 10 ucenici ai săi 1081 . Află că a adormit mama lui, devenită monahie la Constantinopol, şi le aduce de la Constantonopol pe cele două surori ale sale, care vor trăi în Mănăstiri de maici din jurul Veriei 1082 . Perioada cât a trăit în Veria: 1326-133 1 . In 1331 revine în Athos şi locuieşte până în 1338 în sihăstria Sfântul Sava de lângă Marea Lavră. Timp de două luni, în 1335, a fost şi egumen la Esfigmenu 1083 . în jurul vârstei de 35 de ani Sfântul Grigorie atinge maturitatea duhovnicească 1084 . Grigorie Akyndynos (1300-1348) i-a fost ucenic la Veria, pentru ca mai apoi să îi fie adversar 1085 . Şi el l-a urmat pe Sfântul Grigorie în Athos, în anul' 1 33 1 1086 . în anii 1332-1333, pe când Sfântul Grigorie Palama avea 36-37 de ani, a avut o vedenie în urma - • ~ - -> j- • - • 1087 căreia a început sa predice şi sa scrie Şi Sfântul Grigorie scrie, pentru început, două scrieri, una despre viaţa Sfântului Petru 1 AOO Athonitul şi alta despre viaţa Maicii Domnului 1079 Idem, p. 96. 1080 Idem, p. 97. 1081 Idem, p. 98. 1082 Ibidem. 1083 Ibidem. 1084 Idem, p. 98-99. 1085 Idem, p. 105. 1086 Ibidem. 1087 Idem, p. 106. 1088 Idem, p. 108. 114 Iar în intervalul martie 1354 şi aprilie 1355 Sfântul Grigorie a fost captiv la otomani 1089 . Sfântul Chirii Lucaris s-a născut în Candia, capitala Cretei, pe 13 noiembrie 1570/1572, într-o familie preoţească de vază 1090 . Numele său mirenesc: Constantin. Face studii în Veneţia şi la Universitatea din Padova. Reîntors în Creta e protejat de unchiul său, Meletie Pigas, care va deveni patriarh al Alexandriei între 1590-1601 1091 . Meletie îl tunde în monahism, cu numele de Chirii, apoi îl hirotoneşte ieromonah, şi în 1594 îl trimite, ca protosinghel, împreună cu exarhul Nichifor, prin Ţările Române în Polonia, pentru a lupta împotriva romano-catolicilor 1092 . In 1595 Sfântul Chirii ajunge rectorul Academiei ortodoxe din Ostrog şi arhimandrit. în octombrie 1596 era la Brest, pentru a lupta împotriva unirii cu Roma a unei părţi din ierarhia ortodoxă ucraineană. Ajunge profesor la şcoala Frăţiei Ortodoxe din Lvov In 1598 revine în Creta, însă în 1600 s-a întors în Polonia ca exarh. Nu e primit şi se retrage în Moldova în primăvara lui 1601 1093 . Revine în Alexandria, pe 11 octombrie 1601, cu două zile înainte de adormirea patriarhului Meletie Pigas 1094 . Şi astfel devine patriarh al Alexandriei la vârsta de 29 de ani, fiind patriarh al Alexandriei pentru 20 de ani. în 1605-1606 a fost în Cipru. în 1608 ajunge în Damasc şi în Ierusalim şi îl hirotoneşte pe noul patriarh al Ierusalimului: Teofan al III-lea (1608- 1644). 1089 Idem, p. 146. 1090 Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan I. Ică jr., Un tomos antilatin şi un tratat euharistie scrise de patriarhul Alexandriei Chirii Lukaris în Tărgoviştea anului 1615, în Anuarul Academic 2007-2008 [Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna"], Ed. Universităţii „Lucian Blaga", Sibiu, p. 48. 1091 Ibidem. 1092 Ibidem. 1093 Ibidem. 1094 Ibidem. 115 La începutul lui 1612 era la Constantinopol 1095 . în august 1612 era în Ţara Românească, „fiind primul patriarh al Alexandriei care a vizitat principatele valahe de la Dunăre" 1096 . In mai 1613 era în Athos. Din vara lui 1613 şi până în vara lui 1615 a fost în Ţara Românească, predicând adesea în Biserica mitropolitană de la Târgovişte şi participând, în 1614, la sfinţirea Bisericii Mănăstirii Radu Vodă 1091 . în octombrie 1615 era în Egipt 1098 . în martie 1629 apare mărturisirea calvinizantă pusă pe seama sa. în latină. în 1633 apare o alta, mai 1 • -1099 extinsa, greco-latma E de 4 ori înlăturat din scaunul patriarhal. Este exilat în Rodos şi înlocuitorul său, patriarhul Chirii al II-lea Contaris, îl excomunică pe 7 octombrie 1635 si îl anatemizează în martie 1636 1100 . Pe 20 martie 1637 se întoarce în scaun pentru a cincea oară şi ultima 1101 . A fost arestat pe 19/ 29 iunie 1638 şi închis în fortăreaţa Rumelihisari 1102 . Iar pe 27 iunie/ 7 iulie 1638 e strangulat de ieniceri lângă San Stefano 1103 . Şi din porunca aceluiaşi patriarh Contaris, pe 30 iunie/ 10 iulie 1638 trupul Sfântului Chirii Lucaris a fost dezgropat şi aruncat în mare. însă trupul său a fost recuperat şi îngropat, în taină, într-o mănăstire 1104 . Platforma Daco Romanica 1105 a uploadat la nivel online, în ianuarie 2013, 6 volume din opera lui Lenin 110 . în română. E vorba de volumele 19- 24. 1095 Ibidem. 1096 Idem, p. 49. 1097 Ibidem. 1098 Ibidem. 1099 Idem, p. 51. 1100 Idem, p. 52. 1101 Ibidem. 1102 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Rumelihisar%C4%B 1 . 1103 Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan I. Ică jr., Un tomos antilatin şi un tratat euharistie scrise de patriarhul Alexandriei Chirii Lukaris în Tărgoviştea anului 1615, art. cit., p. 52. 1104 Ibidem. 11 Ase vedea: http://www.dacoromanica.ro/. 1106 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Ilici_Lenin. 116 Toate în copertă neagră, cu litere galbene pe copertă. Editate la Editura Politică din Bucureşti. Voi. 19 al Operelor complete e în ed. a II-a. Bucureşti, 1963. Cuprinde scrierile dintre iunie 1909 şi octombrie 1910 şi are 659 p. Voi. 20, tot în ed. a II-a, editat tot la Bucureşti, în 1963: 600 de pagini. Voi. 21, în acelaşi an, 693 de pagini. Voi. 22, 637 p. Voi. 23, 623 p. Voi. 24, editat în 1964, 588 p. Prefaţa voi. 24 e semnată de „Institutul de marxism-leninism de pe lângă CC. al P. C.U.S." (p. XXVII). Şi primul articol din voi. 24 se numeşte Marxism şi reformism 1107 . Unde Lenin spune că „marxiştii admit lupta pentru reforme''' iar cei din lumea capitalistă sunt nişte „sclavi salariaţi" 1108 . Gazeta Şatenului [Gazeta Săteanului] era o „revistă ilustrată pentru toţi", bilunară, ieşind pe data de 5 şi pe data de 20 a fiecărei luni. Am în fată nr. 2 din 20 februarie 1893 1109 . Editată la Râmnicu- Sărat, în tipografia proprie 1110 . Informaţii diverse. O iarnă bună în acel an 1111 . Busuiocul îndepărtează furnicile 1112 . Despre 1 1 1 o cartofii franţuzeşti, care cântăresc aproape 1 kg Dovleacul balenă are între 40-60 kg şi o lungime mai mare de un metru 1114 . Poemul Mami mele, de Ana Ciupagia, e în strofe de 4 versuri 1115 . 1107 Lenin, Opere complete, voi. 24, ed. a II-a, Ed. Politică, Bucureşti, 1964, p. 1. I108 lbidem. 1109 Gazeta Şatenului (X), nr. 2 (194), 20 februarie 1893, 56 p. 1110 Idem, p. 56. 1111 Idem, p. 15. 1112 Idem, p. 16. 1113 Idem, p. 17. 1114 Idem, p. 18. 1115 Idem, p. 20. 117 în p. 22: varza şi secara provin din Siberia, telina din Germania, cartofii si floarea soarelui din Peru, ceapa şi părul din Egipt, tutunul din America de Sud, orzul din America de Nord, meiul din India, pătrunjelul din Sardinia, gutuiul din Creta, hreanul din Europa Meridională, spanacul din Arabia. Despre cum se face brânză din cartofi. Reţeta Speranţei Furtună 1116 . In 1892 Pasteur împlinea 70 de ani şi a fost omagiat pe 15/27 decembrie în marele amfiteatru 1117 de la Sorbona, din Paris Despre pasărea paradisului în p. 32, unde găsim şi 3 epitafuri ale lui Ge orge Coşbuc. E MORMENTUL MEU. Asta e mormântul meu ! Aşi fi viul să fie al leu ! UNUI MINCINOS. Aici zac eu mort ! Creştine Crede-me, căci epitaful INu-i făcut de mine f L UNUI LENEŞ Domne piatra nsta-i grea ! Dar nu-i grea, că stă acuma Ea jk mine, ci-i yrea mima, Ca nu pot sta en pe ca. Geohgh Coşbuc, Abonamentul la revistă costa 10 lei pe an. Despre Ion Neniţescu în p. 33-35. Dem. Moldoveanu a tradus poemul I | IO Primăvara al lui Li-tai-Pe , editat în p. 35, şi tot acolo două poeme ale lui Coşbuc. In p. 36-37: moartea Măriei Rosetti. In seara de 13/25 februarie 1893. Care locuia pe str. Surorilor, nr. 20, din Bucureşti şi care fusese soţia lui CA. Rosetti 1119 . Despre orhideea macrantha 1120 . 1116 1117 Idem, p. 31. Idem, p. 22-23. 1118 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Li_Po. Mai multe poeme ale sale în română, aici: http://www.cerculpoetilor.net/Li-Tai-Pe.html. 111 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_A._Rosetti. Pentru că soţul ei murise pe 8 aprilie 1885. 1120 Gazeta Şatenului, nr. cit., p. 37. 118 Şi tot în p. 37 găsim un tabel cu numărul de locuitori din diverse ţări ale Europei şi cu datoria publică a acestor ţări Du lori a i o 3 .' Populaţiunea pub 1C!"1 "7™ TERI dupe ultimele -- — = date c-r - 1886 1892 <z'o% Locuitori MllîdneiMiliane I,ei ~ Finucia 38.348,14)2 20,826 30,611 ! 7Î1H 49,428,470. S,BS8 14,498 273 Inglitera ... 37,879,285. 18,557, 1P„!»I1 447 Austro-Uvtgai in ! 41,384,638 13,278 15,413 372 Belgia (i,13H,Ul 2,115' 2,314 377 lîul(£iria 3,164,375 35 230, 73 2,172,330 274 2591 1 1!) Spania 1 7,501,352 5,950 fi,207 353 Grecia 2,217,000 455 751)! 338 Olanda 4, ol 1,415 2,239 2,3751 52fi Ilalia 30,347,291 11.170 12,441) 410 LuxcmbU^rg. 211,088 10 1(1, 7B Miintc-Nicgi u âua.oo»! Portugalia .' . 4 708,17» 2,710 3,269 BD4 O'oniflnia . 5,1138,342 724 i;032 21)4 Iţjikin",- 93,051,7711 18,028 17,324 184 Siirhia. . . 2,1 «1,961 213 328 152 Suedia . . 4,784,081 343 358 74 Norvegia Efvejis 1,988,C64 131 1lil 81 2,917,754 32 53 18 Turcia i 8 04W.58G •2,38u>iu 2,622 2,011 324 Finlanda 65 77 32 Tolal 359,227,28~7 118,758 - 12G,2S8 351 1191 Iar Coşbuc îi face o epigramă lui Gută LUI GUTĂ, De sgârcit, îşi pune Gniă, Când niănănctî: ochelari, Micele 'mbncăluri ast-fel I se par. grozav de mari ! Geougi; Cosiîuc. Foarfecele pentru table groase aveau cuţitele din oţel . Un poem de Badea Pletea în p. 41, intitulat Are friguri . . . Despre macul lalea şi macul de Islanda în p. 47-48. Din articolul lui I. St. Furtună (p. 48-50), întrebuinţarea sărei în economia vitelor [întrebuinţarea sării în hrănirea animalelor], aflăm că săreai clorura de sodiu e formată din 39, 66 sodiu si 60, 34 clor, având formula chimică Na Cl im . ' Caii, măgarii şi oile nu suportă sarea prea multă si de aceea „au colici mari si diaree" 1124 . ,77 , Căci sarea e un aliment si ea trebuie lăsată, sub formă de bulgări, la discreţia animalelor, 1121 Ibidem. 1122 Idem, p. 40. 1123 Idem, p. 48. 1124 Idem, p. 49. 119 pentru ca ele să folosească din ea în funcţie de cât ■ 1125 au nevoie Despre fasolea neaţoasă şi despre sfecla roşie în p. 50. In p. 51: despre broaştele ţestoase gigant din insulele Galapagos Teologia Sistematică a prezbiterianului Charles Hodge (1797-1878) 1127 are 3 volume: voi. 1 editat în 1872 1128 , voi. 2 editat tot în 1872 1129 şi voi. 3 editat în 1873 113 °. In voi. I, cap. 1 e despre metodă, cap. 2 despre teologie, cap. 3 despre raţionalism, cap. 4 despre misticism, cap. 5 despre teologia romano- catolică referitoare la regula cedinţei; cap. 6 despre teologia protestantă referitoare la regula credinţei. Şi de la p. 191 începe Partea întâi, cu primul capitol, care tratează despre originea ideii de Dumnezeu. Cap. 2: despre triteism, cap. 3 despre teoriile anti-teiste; cap. 4: despre cunoaşterea lui Dumnezeu, cap. 5: natura şi atributele lui Dumnezeu, cap. 6: Treimea, cap. 7: dumnezeirea lui Hristos, cap. 8: Sfântul Duh; cap. 9: decretele lui Dumnezeu, cap. 10: creaţia, cap. 11: providenţa, cap. 12: minunile, cap. 13: îngerii. In al 2-lea volum, partea a doua, cap. 1: originea omului, cap. 2: natura omului; cap. 3: originea sufletului, cap. 4: unitatea rasei umane; cap. 5: starea originală a omului; cap. 6: legământul faptelor; cap. 7: căderea omului; cap. 8: păcatul; cap. 9: voinţa liberă. 1125 Idem, p. 50. 1126 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Gal%C3%A1pagos. 1127 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Hodge. 1128 Charles Hodge, Systematic Theology, voi. I, Ed. Charles Scribner and Company, New York, 1872, 648 p. 1129 Charles Hodge, Systematic Theology, voi. II, Ed. Charles Scribner and Company, New York, 1872, 732 p. 1130 Charles Hodge, Systematic Theology, voi. III, Ed. Scribner, Armstrong and Company, New York, 1873, 880 p. + un Index de nume şi termeni de 79 p. + un Index de texte scripturale comentate de două pagini (p. 80-81 finale). 120 Şi începe partea a treia a cărţii dedicat Soteriologiei: cap. 1: planul mântuirii; cap. 2: legământul harului; cap. 3: persoana lui Hristos, cap. 4: lucrarea mediatoare a lui Hristos; cap. 5: slujirea profetică; cap. 6: slujirea preoţească; cap. 7: satisfacţia adusă de Hristos, cap. 8: de ce a murit Hristos; cap. 9: teoriile îndreptării; cap. 10: mijlocirea lui Hristos; cap. 11: slujirea împărătească a lui Hristos; cap. 12: umilinţa lui Hristos; cap. 13: înălţarea lui Hristos (capitol ce conţine atât învierea, cât si înălţarea, cât si şederea Sa de-a dreapta Tatălui); cap. 14: chemarea [la credinţă]. In al 3-lea volum se continuă partea a 3-a: cap. 15: renaşterea; cap. 16: credinţa; cap. 17: justificarea/ îndreptarea; cap. 18: sanctificarea; cap. 19: Legea (cele 10 porunci), cap. 20: oamenii harului (care cuprinde discuţia despre Cuvântul lui Dumnezeu, despre Taine şi se discută Botezul şi Cina Domnului şi despre rugăciune). A 4-a parte cuprinde Eshatologia. Cap. 1: starea sufletului după moarte; cap. 2: învierea morţilor; cap. 3: a dowa 5a venire; cap. 4: lucrurile concomitente cu a doua Sa venire, unde sunt tratate învierea generală, Judecata finală, sfârşitul lumii, împărăţia cerurilor, teoriile premileniste şi pedeapsa veşnică. In voi. al 2-lea al Dogmaticii sale, Charles Hodge alocă doar 4 pagini şi-un sfert învierii Domnului. Paginile 626-630. Cu toate că este 1 1 O 1 „adevărul fundamental al Evangheliei" Vorbeşte despre faptul că Domnul a avut un 1 1 QO trup transfigurat după înviere iar acum trupul Domnului e în cer şi el este „preaslăvit, 1 1 Q O nestricăcios, nemuritor şi duhovnicesc" 1131 Charles Hodge, Systematic Theology, voi. II, ed. cit., p. 626. 1132 Idem, p. 628. 1133 Idem, p. 629. 121 Revista Timpul 1134 din ianuarie 2002 (nr. 1, 1 1 oc serie nouă) are 24 pagini (formatul definitiv al revistei)... şi Dan Lungu îi lua un interviu lui Petru Cimpoeşu 113 . In ianuarie 2003 , Liviu Antonesei scria 1 1 oo articolul O societate bolnavă de misoginie ...şi, între timp, s-a mărit numărul femeilor în politică dar si în media. Iar ca să te tratezi de misoginie... trebuie să înveţi să iubeşti. Sau să te laşi iubit. . . y George Onofrei îi lua un interviu lui Mircea Cărtărescu în aprilie 2003 1139 , în care Cărtărescu nu se considera o celebritate dar considera că, în unele medii, scrierile sale au „o anume notorietate" 1140 . în februarie 2004, Delia Oprea vorbea despre LiterNet , care a devenit un brand românesc al cărţii electronice gratuite. A 11 A^\ In octombrie 2004, Liviu Antonesei considera că 2004 a fost „anul prozei tinere" în România 1143 . Poeme ale lui Radu Vancu 1144 sunt publicate în nr. 72 al revistei 1145 . Iar poeme ale lui Şerban Axinte 1 146 sunt publicate în nr. 93 1 147 . Traian Danciu în dialog cu Norman Manea în ianuarie 2009 1148 . Copilul care priveşte de peste gard, în imagine color, e fotografia de copertă a numărului 129 al revistei 1149 . Arhiva online a revistei: http://www.timpul.ro/ro-archives- 2013.html. 1135 Ase vedea: http://www.timpul.ro/magazines/Lpdf. 1136 Idem, p. 2-3. 1137 Ase vedea: http://www.timpul.ro/magazines/12.pdf. 1138 Idem, p. 1-2. 1139 Rev. Timpul, IV, serie nouă, nr. 52, aprilie 2003, p. 4-5. Numărul acesta costa 10.000 de lei si directorul revistei era Liviu Antonesei. 1140 Idem, p. 4. 1141 Rev. Timpul, V, serie nouă, nr. 62, februarie 2004, p. 2. A se vedea: http://www.liternet.ro/. 1142 Ase vedea blogul său: http://antonesei.timpul.ro/. 1143 Rev. Timpul, V, serie nouă, nr. 70, octombrie 2004, p. 9. Adresa redacţiei: B-dul Carol I, nr. 3-5, Casa Conachi, Iaşi. 1144 A se vedea blogul său: http://raduvancu.unspe.com/. 1145 Rev. Timpul, V, serie nouă, nr. 72, decembrie 2004, p. 11. 1146 Ase vedea blogul său: http://www.serbanaxinte.com/. 1147 Rev. Timpul, VII, serie nouă, nr. 93, septembrie 2006, p. 21. 1148 Rev. Timpul, X, serie nouă, nr. 121, ianuarie 2009, p. 12-13. 1149 Rev. Timpul, X, serie nouă, nr. 129, septembrie 2009, p. 1. 122 In acest număr Flori Bălănescu recenzează Deficitul de prezent, cartea lui Traian Ştef 1150 , Aliona Grati vorbeşte despre romanul postsovietic 1151 şi e publicitat blogul I ICO http://fondane.wordpress.com/ , care acum a devenit: http://fondane.net/. Poeme de Paul Gorban 1153 în nr. 162 1154 . Iar în numărul ultim, din ianuarie 2013, e publicitată cartea: Mădălina Ungureanu (ed.), Dosoftei - Parimiile preste an, Iaşi, 1683, col. Fontes Traditionis, Ed. Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2012, 602 p. 1155 . Prima ediţie a lui Novum Testamentum Graece a fost publicată de Eberhard Nestle în anul 1898 1156 . Nestle fiind un teolog german, născut la i i cn Stuttgart la 1 mai 1851 . Şi el a combinat în prima ediţie a GNT ediţiile lui Tischendorf, Westcott/ Hort şi Weymouth 1158 . In 1901 a înlocuit ediţia Weymouth cu ediţia lui Bernhard Weifi 1159 , din 1894/1900. Fiul său, Erwin Nestle, a adăugat în ediţia a 13-a, din 1927, un consistent aparat critic, cu citări din manuscrise, vechi traduceri şi texte patristice 1160 . Kurt Aland 1161 însă, începâd cu 1950, a început să verifice acele note ale lui Erwin, care contraveneau manuscriselor greceşti si ediţiilor patristice. Şi corecturile lui au apărut în ediţia a 25- a, din 1963. De aceea GNT a început să poarte numele Nestle-Aland. 1150 Idem, p. 6. 1151 Idem, p. 9. 1152 Idem, p. 10. 1153 A e vedea blogul său: http://paulgorban.blogspot.ro/. 1154 Rev. Timpul, XII, serie nouă, nr. 162, septembrie 2012, p. 16. 1155 Rev. Timpul, XIII, serie nouă, nr. 166, ianuarie 2013, p. 5. 1156 A se vedea: http://www.nestle-aland.com/en/history/. 1157 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Eberhard_Nestle. 1158 Idem: http://www.nestle-aland.com/en/history/. 1159 A se vedea: http://de.wikipedia.Org/wiki/B ernhard_Wei%C3%9F_%28Theologe%2 9. 1160 Idem: http://www.nestle-aland.com/en/history/. 1161 Ase vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Kurt_Aland. 123 în 1979 apare a 26-a ediţie, în care se includ şi vechile papirusuri dar şi alte manuscrise nou descoperite. A 27-a ediţie a avut textul ediţiei 26 dar a y y 1 1 £>~\ fost revizuit aparatul critic 1 1 f\\ A 28-a ediţie, apărută în decembrie 2012 si existentă la nivel online 1164 , a făcut mai clar si mai uşor de folosit aparatul critic şi a introdus în text noutăţile produse de Editio Critica Maior 1165 . Kurt Aland a fost tot german, născut în 28 martie 1915 şi a fondat Institutul pentru Cercetări Textuale ale Noului Testament din Munster 11 . Soţia lui: Barbara Aland, născută în 12 aprilie 1937, încă mai trăieşte şi are trei titluri doctorale 1167 . în 2013, Bible Works îşi aniversează cei 20 de ani de existenţă 1168 . A început în 1992 1169 iar de anul trecut a apărut versiunea a 9-a a softului 1170 . Care are 4 coloane în loc de 3, a introdus texte manus criptice existente deja online (Sinaiticus, Vaticanus, Alexandrinus, Bezae, Washingtonianus, Boernerianus şi GA1141) şi alte ediţii scripturale. Ca spre exemplu: NIV 2011, ESV 2011, NLT ed. a 2-a, o ediţie rusească din 2002, o 1 1 "7 1 ediţie suedeză din 1 873 5 Preţul: 359 dolari, cu upgreiduri la 6 versiuni 'l 172 anterioare 1162 1163 A se vedea: Idem: http://www.nestle-aland.com/en/history/. http://en.wikipedia.org/wiki/Novum_Testamentum_Graece. 1164 Idem: http://www.nestle-aland.com/en/read-na28-online/. 1165 Idem: http://www.nestle-aland.com/en/the-28-edition/. Institut fur neutestamentliche Textforschung a fost cel care a produs Editio Critica Maior. A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Institute_for_New_Testament_Textual_Res earch. 1166 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Kurt_Aland. 1167 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Barbara_Aland. 1168 Idem: http://www.bibleworks.com/. 1169 Idem: http://www.bibleworks.com/about.html. 1170 Idem: http://www.bibleworks.com/content/full.html. 1171 Idem: http://www.bibleworks.com/content/new.html. 1172 Idem: http://www.bibleworks.com/downloads/bw9brochure.pdf. 124 i i no. Internet Archive a fost fundată în 1996, în San Francisco, ca proiect non-profit niA . Din 1999 s-a extins şi a încorporat fişiere text, audio, imagine, video, softuri şi arhivează chiar pagini web. Iar Teologie pentru azi e pe Archive de 3 ani de zile 1175 . a ii nf. In Picătura de istorie , Acad. Răzvan i i ~j~j Theodorescu " îl consideră, în mod utopic, pe 1 1 -7Q păgânul Plotin drept „unul dintre părinţii misticii si esteticii medievale" 1179 . Si dacă ar fi asa, înseamnă că toată teologia şi viaţa mistică a Bisericii ar fi... păgână şi Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat degeaba, dacă lucrurile de taină ale lui Dumnezeu „erau deja ştiute" de păgâni. In p. a 15-a a cărţii afirmă un alt neadevăr frapant: cum că Sfântul Grigorie al Nyssei ar avea, din punct de vedere teologic, „descendenţă origenistă". In ce constă aceasta? Căci dacă ar fi avut-o...ar fi fost anatematizat împreună cu Origen. Sfântul Ioan Gură de Aur nu a devenit în posteritate 11 * Hrisostomos ci în timpul vieţii. Căci în timpul vieţii a fost numit astfel. Şi ni se lămuresc lucrurile în aceeaşi pagină, pentru că autorul nostru consideră că Sfinţii Părinţi au făcut „împrumuturi" teologice din teologia - ~ -1181 pagana Mai degrabă ei au folosit, într-un mod ortodox, cuvinte uzitate până atunci de teologia păgână. Iar o filosofie sau o teologie nu are drept exclusiv de folosinţă asupra limbii. Ea e a tuturor cetăţenilor unei naţii şi un cuvânt poate fi resemantizat de oricine. 1173 Idem: http://archive.org/. 1174 Idem: http://archive.org/about/. 1175 Idem: http://archive.org/bookmarks/fatherdorin. 117 Răzvan Theodorescu, Picătura de istorie, col. Istorie, Ed. Fundaţiei culturale române, Bucureşti, 2002, 303 p. 1 177 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zvan_Theodorescu. 1178 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Plotin. 1179 Răzvan Theodorescu, Picătura de istorie, op. cit., p. 11. 1180 Idem, p. 15. I181 lbidem. 125 Platon, Aristotel, Plotin...au înţeles într-un mod propriu anumite cuvinte ale vocabularului grecesc, care, înaintea lor, aveau alte semnificaţii. Insă dacă folosim aceleaşi cuvinte... nu trebuie să le şi înţelegem la fel. Iar Sfinţii Părinţi au folosit anumiţi termeni, 5 3 5 7 uzitaţi şi de păgâni, în conformitate cu Revelaţia şi nu cu sensul lor păgân. De aceea nu se susţin „împrumuturile" teologice din păgânism. Autorul susţine, tot fără probe, şi influenţa lui Filon asupra Sfântului Clement Alexandrinul 1182 . Sfântul Dionisie Areopagitul e „pseudo" la el si ar fi fost si acesta „influenţat" de Platon . Prea 5 5 77 5 multe lucruri neaprofundate la autorul nostru sau scoase din buzunar. In p. 17, apofatismul ortodox e văzut drept o ,formă negativă de definire a Divinităţii". Numai că apofatismul ortodox înseamnă experienţă mistică/ extatică, realism extatic si nu elucubraţii mentale. In a doua secvenţă a cărţii, Sfântul Dionisie 5 5 7 Areopagitul, trăitor în secolul I d. Hr., apare ca „mistic necunoscut - trăitor, probabil, într-a doua parte a veacului al V-lea, către 500, undeva în mediul monofizit al Siriei" 1184 . Dacă e monofizit. ..de ce nu si-1 asumă monofiziţii? înlocuirea pergamentului cu cartea, în 1446 1185 . Biblia de la Mainz me editată de 1 1 Q'l Gutenberg . Numele său integral: Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg, născut în c. 1395 şi mort pe 3 februarie 1468 1188 . 1182 Idem, p. 16. U83 Ibidem. 1184 Idem, p. 21. 1185 Idem, p. 91. 118 A se vedea aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Giant_Bible_of_Mainz şi aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Gutenberg_Bible. 1187 Răzvan Theodorescu, Picătura de istorie, op. cit., p. 12. 1188 Ase vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Johannes_Gutenberg. 126 Tischendorf 1189 a inclus în ediţia de la Lipsiae/ Leipzig, din 1853, a Evangheliilor apocrife 1190 următoarele texte: 1. Protoevanghelia lui Iacov, 2. Evanghelia lui Pseudo-Matei, 3. Evanghelia naşterii Măriei, 4. Istoria lui Iosif, 5-7. Evanghelia lui Toma (două variante greceşti şi una latină), 8. Evanghelia copilăriei, 9-11. Actele lui Pilat (două versiuni greceşti şi una latină), 12-13. Coborârea lui Hristos la Iad (greacă şi latină), 14- 16. Epistola lui Pilat (una latină şi două greceşti), 17. Tradiţia lui Pilat (în greacă), 18. Faptele lui Pilat când l-a condamnat pe Iisus (în latină), 19. Povestirea lui Iosif din Arimateia (greacă), 20. Răzbunarea Mântuitorului (latină). Astfel că 7 dintre textele editate de el erau inedite în secolul al 19-lea. Etimologiile 1191 Sfântului Isidor de Sevilla sunt scrise în 20 de cărţi. Prima carte se ocupă cu gramatica, a doua cu retorica şi dialectica, a 3-a cu matematica. A 4-a carte se ocupă de medicină, a 5- a de legi şi vremuri, a 6-a de slujbele religioase, a 7-a de Dumnezeu, îngeri şi Sfinţi. în a 8-a carte discută despre Biserică şi secte, în a 9-a despre limbi, naţiuni, domni şi militari, în a 1 0-a despre vocabular. In a 11-a despre fiinţa umană şi părţile ei componente, în a 12-a despre animale, în a 13-a despre cosmos şi părţile lui, în a 14-a despre pământ şi părţile lui, în a 15-a despre zidiri şi pământuri, în a 1 6-a despre pietre şi metale, în a 17-a despre lucrurile ţărăneşti, în a 18-a despre război şi jocuri, în a 19-a despre nave, clădiri şi îmbrăcăminte şi în a 20-a despre mâncare şi diverse instrumente. 1 189 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Constantin_von_Tischendorf. 1190 Constantinus Tischendorf, Evangelia Apocrypha, Ed. Avenarius et Mendelssohn, Lipsiae, MDCCCLIII [1853], LXXXIII p. + 463 p. 1191 The Etymologies oflsidore ofSeville, edited by Stephen A. Barney, W. J. Lewis, J. A. Beach, Oliver Berghof, with the collaboration of Muriel Hali, Ed. Cambridge University Press, 2006, 475 p. 127 în carte a 7-a, eminamente teologică, Sfântul Isidor explică cuvintele şi sintagmele următoare: Dumnezeu (p. 153-155), Fiul lui Dumnezeu (155- 157), Sfântul Duh (157-159), Treime (159-160), îngeri (160-162) [în V. 4 vorbind despre numele celor 9 Ierarhii îngereşti, predanisite de Sfântul Dionisie Areopagitul în secolul I: angelus, archangelus, thronus, dominatio, virtus, principatus, potestas, cherub et seraph] 1192 , diverse nume {Adam, Eva, Cain, Set, Cainan, Matusalem, Lameh, Noe, Ham 1193 , Cuş, Eber, Peleg, Terah, Melhisedec, Lot, Moab, Ammon, Sărai, Sara, Agar, Chetura, Ismail, Esau, Edom, Seir, Revecca, Lea, Rahil, Zilpa, Dina, Tamar, Perez, Zerah, Farao [Faraon] 1194 , Ianes, Iambres, Moise, Aaron, Eleazar, Balac, Fineas, Zimri, Iisus, Caleb, Otniel, Ehud, Barac, Debora, Iail, Ghedeon, Abimeleh, Tola, Iair, Ieftaie, Esbon, Abdon, Samson, Dalila, Boaz, Naomi, Ruth, Anna, Eli, Hofni, Fineas, Samuil, Iese, Saul, David, Solomon, Ionatan, Absalom, Ieroboam, Abia, Asa, Iosafat, Iehoram, Ahazia, Ataliah 1195 , Ioaş, Amazia, Uzia, Uzariah, Iotam, Ahaz, Iezechia, Manasse, Amon, Iosia, Iehoahaz, Iehoiachim, Eliachim, Iehoiachin, Zedechia, Ieroboam, Izabel, Ahazia, Iehu, Iotam, Shallum, Menahem, Pecah, Nabucadnesar, Zorobabel 1196 ), Patriarhii (p. 165-166), Profeţii (166-168), Apostolii (168-170), alte nume din Evanghelii (p. 170), Mucenici (170), slujiri bisericeşti (170-172), monahii (172) şi numele altor oameni credincioşi (172). Sfântul Beda 1197 a scris Viaţa Sfântului Felix Mărturisitorul, Viaţa Sfântului Ierarh Cuthbert şi 1 1 QQ A Vieţile Stareţilor de Weremouth si Jarrow . Insă 1192 Idem, p. 160. 1193 Idem, p. 162. 1194 Idem, p. 163. 1195 Idem, p. 164. 1196 Idem, p. 165. 1197 Ase vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Bede. ii98 qj- Ţ^ e Miscellaneus Works of Venerable Bede, in the original latin, collated with the manuscripts, and various printed editions, accompanied by a new english translation, and a life of the author, ed. 128 tot aici găsim alte două scrieri interesante ale autorului nostru: Cele 7 minuni ale lumii (p. 11-13) şi Despre locurile sfinte (p. 403-443). In Despre locurile sfinte, cap. 1 e despre Ierusalim (p. 418-420, fiecare capitol fiind în latină şi engleză), cap. 2 despre Sfântul Mormânt, cap. 3 e despre Acheldemach (în latină): locul unde s-a spânzurat Iuda şi unde a fost martirizat Sfântul Ştefan Protomartirul. Cap. 4 vorbeşte despre acoperământul de pe faţa Domnului, când a fost în momânt şi despre ştergarul cel mare lucrat de Prea Curata Fecioară. Cap. 5 vorbeşte despre valea lui Iosafat, unde a fost înmormântată Prea Curata Fecioară. în cap. 6: despre Muntele Măslinilor de pe care Domnul S-a înălţat la cer. y In cap 7 despre Bethleem, în cap. 8 despre Hebron, în cap. 9 despre Ierihon, în cap. 10 despre Iordan si Marea Galileei. Cap. 11 e despre Marea Moartă. Cap. 12 despre locul unde S-a botezat Domnul 1199 . Cap. 13 despre lăcuste, miere sălbatică şi izvorul Sfântului Ioan Botezătorul. In cap. 14: despre fântâna lui Iacov, de lângă Sichem. In cap. 15 despre Tiberiada, Cafarnaum şi Nazareth. în cap. 16 despre Muntele Tabor, în cap. 17 despre Damasc, în cap. 18: despre Alexandria [Egiptului], fluviul Nil şi Biserica în care a fost înmormântat Sfântul Evanghelist Marcu. în cap. 19, ultimul, despre Constantinopol şi Biserica din ea, în care este Crucea Domnului. Cap. 20 e conclusiv. Sfântul Felix Mărturisitorul e Sfântul Felix de Nola 1200 , trăitor în sec. al III-lea d. Hr. 1201 . Sfântul Cuthbert a fost episcop de Lindisfarne 1203 . by J. A. Giles, in voi. IV, Historical Tracts, Ed. Whittaker and Co., Ave Măria Lane, London, MDCCCXLIII [1843], 446 p. 1199 Idem, p. 430-432. 1200 Idem, p. 175. 1201 Ase vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Felix_of_Nola. 129 Iar acesta e mormântul său, aflat în catedrala din Durham: Şi Sfântul Beda spune despre Sfântul Cuthbert, la începutul cap. al 14-lea al Vieţii sale, că plângea atât de mult încât era în stare să stingă un foc cu lacrimile sale 1204 . Şi când i-au deschis mormântul „au găsit trupul său întreg, ca şi când el ar fi fost încă viu, şi încheieturile îi emu foarte flexibile, ca şi când nu ar fi fost mort ci adormit. De asemenea, hainele sale erau intacte şi păreau a-şi fi păstrat prospeţimea şi culoarea" 1205 .' Scrierea Vieţile Stareţilor începe la p. 358 şi vorbeşte despre Stareţii Benedict, Sigfrid şi Ceolfrid, ultimul adormind într-o zi de vineri, pe 25 septembrie 7 16 1206 . The Miscellaneus Works of Venerable Bede, op. cit., p. 203. A se vedea : http ://en. wikipedia. org/wiki/Cuthbert . 1203 Ase vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Lindisfarne. The Miscellaneus Works of Venerable Bede, op. cit., p. 251. Idem, p. 343. ' Idem, p. 401. 130 Radu Zugravul, fiul lui Mihai Zugravul, s-a născut în anul 1740 (7249 de la facerea lumii) după opinia Teodorei Voinescu 1207 . Tatăl său l-a iniţiat în pictură şi acesta a murit, din cauza ciumei, împreună cu două fiice ale sale, în 1770 1208 . Radu a studiat la sat, apoi la oraş, poate chiar la Episcopia Râmnicului 1209 . Termină de pictat Biserica din Gura Văii 1 1 în 1758 1211 , unde se şi portretizează 1212 . Biserica era ctitoria lui Gheorghe Abagiu, pârcălab din Bogdăneşti 1213 . Din 1759 începe repictarea Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc 1214 din Curtea de Argeş 121 . Şi autoarea conchide că 1802 ar reprezenta anul morţii sale 1216 . y De ce 1802? Pentru că atunci se încheie Caietul său de modele, catalogat la Modele, schiţe, desene, în manuscrisele BAR 4602 si 5307 Şi autoarea redă manuscrisul între p. 42-71. Unde, pe marginea descrierii textului, avem reproduse diverse desene ale lui Radu: o gâscă în p. 42, un potir în p. 43, mâna unui preot binecuvântând (p. 49), o oaie (p. 66). Iar în color sau alb-negru avem reproduse 103 mostre din pictura acestuia. 1207 Teodora Voinescu, Radu Zugravu, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1798, p. 12. Cartea are 78 de pagini şi diverse reproduceri iconografice ale pictorului bisericesc şi am împrumutat-o de la Prof. Mihai Moraru. A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/cv-prof-dr-mihai-moraru/. 1208 Idem, p. 11. 1209 Idem, p. 12-13. 1210 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului_din _Gura_V%C4%83ii. 1211 Teodora Voinescu, Radu Zugravu, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1798, p. 14. 1212 Idem, p. 15. 1213 Idem, p. 14. 1214 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Domneasc%C4%83_din_Curtea_ de_Arge%C8%99. 1215 Teodora Voinescu, Radu Zugravu, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1798, p. 17. 1216 Idem, p. 26. 1217 Idem, p. 42. 131 Mihail Straje (1901-1978) a scris un dicţionar de 810 pagini. Cu titlul: Dicţionar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime, criptonime ale scriitorilor si publiciştilor - -1218 romani Pentru că „pseudonimomania" a fost „una din boalele scriitorilor" secolului al XX-lea, după cum spunea Mircea Eliade într-un articol de 1 1 Q A ziar . Insă în secolul al XXI-lea ea e boala tuturor, atâta timp cât onlineul e plin de nume false. Tudor Arghezi e pseudonimul lui Ion N. Theodorescu. Care a mai semnat, printre multe altele, şi ca Tudor Arghezzi, T. Argeş, I. Gabriol, Papagalul albastru, Senar, Teodor, Ion Tudor 1220 . Onisifor Ghibu a folosit pseudonimele: Dr. G. OpreanşiG. Sima 1221 . Ion Ionescu-Quintus a semnat şi ca Ionescu- Quintus sau Quintus 1222 . G. C. Ionescu-Siseşti a fost pseudonimul lui Gheorghe C. Ionescu. El a semnat şi ca G. Berea, G. C. Ionescu, I. Sisesti 1223 . Ştefan Octavian Iosif poetul, a semnat şi ca Abel, I. Darie, A. Mirea, I. Neamţu, M. Patru 1224 . Camil Petrescu, scriitorul, a semnat şi ca Arcadius, Bai, Gramaticus, K. Mill, Piramidon, 1 TOC Ghită Pristanda, Ion Răscoală Iar Ion Vinea este pseudonimul lui Ion Eugen Iovanaki, şi a semnat, printre altele, şi ca Ajax, Evin, Ion Iovin, Ion Japca, Junius, Ion I. Ainea Biblioteca Apostolica Vaticana ' va cuprinde şi manuscrise digitalizate 1229, , aflate în arhivele Vaticanului. Mihail Straje, Dicţionar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime, criptonime ale scriitorilor şi publiciştilor români, Ed. Minerva, Bucureşti, 1973, XXIII p. + 810 p. 1219 Idem, p. IX. 1220 Idem, p. 29-30. 1221 Idem, p. 295. 1222 Idem, p. 357. 1223 Idem, p. 358. 1224 Idem, p. 361-362. 1225 Idem, p. 542. 1226 Idem, p. 776. 132 256 Până în 7 februarie 2013 fuseseră digitalizate de manuscrise de către Universitatea din Heidelberg gratuit. 1229 Toate downloadabile, în mod Primul manuscris digitalizat (Ott. lat. 259) ~ e din sec. al 14-lea şi conţine, printre altele, şi texte ale Sfântului Augustin şi ale Sfântului Isidor. Vinieta din paginea 92 r 1231. Al 43-lea e din secolele 12-13 si conţine 5 5 1 9^9 A 19^^ texte ale Sfântului Ieronim ~ . In pagina 46 r avem această literă enormă, colorată: («tu* : M I'YtL ft .rufciu-. , _r Pol i^TP VsîMU.t ■WJP^_4Jag__g_ Ase vedea: http://www.vaticanlibrary.va/home.php. 1228 Idem: http://www.vaticanlibrary.va/home.php?pag=mss_digitalizzati&BC=ll. 1229 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_din_Heidelberg. 1230 Idem: http://digi.vatlib.it/view/bav_ott_lat_259. 1231 Idem: http://digi.vatlib.it/view/bav_ott_lat_259/0187/image?sid=cf8afDaa0946 4138f4556036bef722a3#current_page. 1232 Idem: http://digi.vatlib.it/view/bav_pal_lat_185. 1233 Idem: http://digi.vatlib.it/view/bav_pal_lat_185/0099/image?sid=aae9b0751aa 6f527ecc6ablfD86613bb#current_page. 133 Al 120-lea e din jurul anului 1.100, din Germania si cuprinde Istoria bisericească . • ,.,-1234 ' tripartita Al 245-lea e din secolul al 9-lea 1235 . Şi e un bine enorm faptul că toate aceste comori sunt puse la îndemâna publicului larg, pentru ca ele să fie văzute de toţi, chiar dacă numai specialiştii le pot studia şi înţelege. E un pas înainte. Şi unul fără precedent în ceea ce priveşte Vaticanul... Colecţia Mansi e formată din 53 de volume, plus 3 suplimente (pentru volumele 17, 18, 31) iar 1 OQ/C voi. 36 e format din 3 tomuri . Şi cuprinde informaţia teologică din perioada 33 d. Hr. - Vatican I. Titlul colecţiei: Sacrorum Conciliorum nova, et amplissima collectio. S AC R O R U M CONCILIORUM rtOVA, ET AMPUSSIMA CQLLECTIO. Şi primul volum a fost editat la Florentiae [Florenţa], în MDCCLIX [1759] 1237 . Are 1286 de coloane şi e în greacă şi latină. E dedicat Sfinţilor Papi ai Romei de până în anul 304 d. Hr. In Mansi 7, de la col. 1.039 începe Epistola Sfântului Dionisie al Alexandriei împotriva lui Pavel de Samosata, care era episcopul Antiohiei. în Mansi 2, care acoperă perioada 305-346 d. Hr., de la col. 635 s-au editat datele istorico- teologice ale Sinodului I Ecumenic. Crezul de la Niceea este editat în col. 665- 668, în greacă şi latină, şi e acesta: xrMBOAON TH-2 ATTH-Î STMBOLUM NIC*NI o» Nouua ffvnîa. C Concilii. ■TTUTETOMEN * tk t»« <Wv , m- y~^Redimu« «munum Deum, pamm. "Xi ftMt ■amapcfOfxt , nittMi iftmi» n V^, oranipotentem.'omniura Tifibiliumic £ «uniri tonalii . «I *i *w uitm I'anuS invifibiliunv faclorem. Et in unumdomi- IXt/rtt -iw utw >•£ ©« , ycm^îtm i'« t» num ' Jelum Chrirtum filiura Dei , ex ' icţfc iMrvycri ■ Tw/nrr» i'jt t« tCrlas -n* pat re nitum unigenilum , id eft citub- » flan- 1234 Idem: http://digi.vatlib.it/view/bav_pal_lat_824. 1235 Idem: http://digi.vatlib.it/view/bav_pal_lat_1877. 1236 Idem: http://patristica.net/mansi. 1237 Idem: http://galhra.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k515834/f4.image. 134 66? C O N.C I L I O R U M O M N I V M* 66% (lanţ in pitris ; Deum exDeo, lumen t x A ttţit . 0«» U &m , ţJ; m «wik , ~ luni inc, Deum veruin ex Dcoverojna- Qri> aXnŞmo» ■** ©« Ax3i«C ' jCiUB^sV ■ tuni non* " fiilum ,'confobflanrialem pa- m , «o nnduTB , •y««-iw tJ tihw , fa" ,tii, per quetn omnia fa&afur.c , *&qux ti ni xirne îyinn , vi n ci» rji «f«»ji , ' in cotlo & que in terra - Qui prepter *«' 7jl 1*1' tÎî },»? • t» îl i/tîi nui «V ' nos hominet, & propternoflramfaiutcm Sf*v*w; , x. ii Tiu) tfurijm rant/m xxnX- defeendit, & incarnatus efl , & homo 3tmi , 1$ «f juSimb , xj cWSfwiţravru \ Uctuî; palfus efl , &" relurrexit tercia *«3<imi , n_*J ««raVni tţT Teirii ifiipţ t njfl , dic: & aleendit inccrlos;' ' &itcruni ven- «Vt^SoVni « i»w «famx - »j< (fX*V 1 î u<,, '! .tunis cft judicare vivoi & niorttiof.. Et xilur *eJm< ţvrrut «ji »i«pws . H5H «î « 'in fpiritum (andlnm. - * . Eos autem qui TrfCfW n> ary<w . i*w îi Xf'jwntţ • Uui> ! Jicunt: Erat ' ' aliquaodo quindo non n 071 oue Uu , nji t"> ynnnr3(u«i^ « 1(5 , ,'erat, &ante quamnilfeeretur, non erat, ^ oti cţ »« ovtuv ( jţJn» , »,c4-.irifaî "- & qtna " ex iis qua: non (unt , taitus e(t ; 8 »or«"i* » âriif ţârxwniî hwu, » »w«» , aut ex alia fiibftamia Tel eflentia dicunt â i>A««jtw, iî ?'ittw'-«i' w« r» 0i!' w- efîe , ' vel creat um, vel ' mutabilem vel tw awStfMm'ţw i wtS^wi •$ *'iors?i"!^ convc-ttihilem filium Dei ; anathematiiaC ,'tt\mria. l v " cacholica & apoflolka ecclefu . ' . Mansi 2 are 1.379 de coloane. în numărul din ianuarie, 1934, din Gândirea, Părintele Stăniloae, semnând D. Stăniloae, publica articolul Iisus Hristos, adevărata noastră 1 TOO transcendenţă . Articolul are 5 note de subsol, toate în germană. în p. 1: „contimporane". Şi se referă la o carte a lui Nicolae Hartmann Credinţa ca certitudine absolută e un dar de la Dumnezeu 1240 . Despre cum au experiat Sfinţii Apostoli dumnezeirea lui Hristos 1241 . „Realitatea de temelie [de bază]" (p. 5), „Dumnezeu este o realitate trans subiectivă şi absolută"" (p. 6), „necuprinzibilitate şi neobiectivitate (Unerfasslichkeit und Nichtgegenstăndlichkeit)" (p. 9), „darurile 1 O/l o prieteniei Sale dumnezeieşti" Articolul Despre dogmă îl publicase în 1941, în aceeaşi revistă 1243 . „Unde e dogmă e viaţă, pentrucă e comuniune, pentrucă e încredere în persoana vie a altuia" 1244 . „Vivificator" 1245 , „dogma D.fumitru] Stăniloae, Iisus Hristos, adevărata noastră transcendentă, înrev. Gândirea (XXII), nr. 1, ianuarie 1943, p. 1-10. 1239 Idem, p.'l. 1240 Idem, p. 5. 1241 Ibidem. 1242 Idem, p. 10. 1243 D.fumitru] Stăniloae, Despre Dogmă, în rev. Gândirea (XX), nr. 3- 4, martie-aprilie 1941, p. 174-181. 1244 Idem, p. 175. 1245 Ibidem. 135 e răspunsul absolut la întrebarea absolută''' 1124 , dogma are „o structură antinomică" 1247 , începe să se refere la Blaga din p. 178, pentru a afirma faptul că la filosoful nostru dogma e un fapt al eului şi nu „o sinteză de credinţă-logică, un factor de comuniune" 1248 . In p. 81 foloseşte sintagma „formula christologică" şi la finalul articolului e acest desen: Dicţionarul onomastic românesc al lui N. A. Constantinescu 1249 costa 29 de lei la publicare, adică în 1963. Şi are 469 de pagini. Prescurta, ca şi mine, Biblioteca Academiei cu BAR 1250 . Achila = vultur , Barabas = fiul tatălui , Caloianul = frumosul , Casian = gol , Ecaterina = care loveşte de departe , Eftimie = voie bună , Iosif = Dumnezeu să adauge , Iov = dorinţă mare 1258 , Irina = pace 1259 . Preda = înainte mergător (provenit din slavonă) 1260 , Prohor = cel care conduce corul 1261 , 1246 Idem, p. 176. 1247 Ibidem. 1248 Idem, p. 180. N. A. Constantinescu, Dicţionar onomastic românesc, Academiei RPR, Bucureşti, 1963, 469 p. + două pagini de erată. 1250 Idem, p. LXXV. 1251 Idem, p. 3. 1252 Idem, p. 20. 1253 Idem, p. 27. 1254 Idem, p. 28. 1255 Idem, p. 48. 1256 Idem, p. 49. 1257 Idem, p. 86. 1258 Idem, p. 87. 1259 Ibidem. 1260 Idem, p. 136. Ed. 136 Pulheria = frumoasa , Rodion = de trandafir , Remete = sihastru 1264 , Sebastian = venerat 1265 , Silvestru = de pădure 1266 , Crasna = frumos (cuvânt slavon) 1267 , Deva = fată 12 8 , Grăjdan = cetăţean 1269 . Gurban = jertfa , Hagiu = pelerin , Halângă = tufiş , Hasan = frumos , Mamul = grâu de Turcia , Margareta = perlă , Măcicat = 1 T"7iC mare , Mecu = moale, gingaş (cuvânt bulgăresc) , Medelean = fiu mare, robust (cuvânt ucrainean) 1278 . Mereut = încetinel 1279 , Mischiu = otel 1280 , 1 98 1 Mogoş = înalt (cuvânt maghiar) , Mureş = cafeniu închis 1282 , Scarlat = catifea roşie 1283 , Scordea = usturoi (de la gr. oKopSov) 1284 , Staiu = colibă 1285 , Stroe = providenţă 1286 , Suţu = lăptar 1287 . în numărul din 24 decembrie 1938 al ziarului 1988 Universul literar , Vladimir Streinu edita articolul Cerebralii 12 * 9 , în care spunea că „intelectualii seamănă unul cu altul, putându-se 1261 Idem, p. 137. 1262 Ibidem. 1263 Idem, p. 139. 1264 Ibidem. 1265 Idem, p. 145. 1266 Idem, p. 146. 1267 Idem, p. 252. 1268 Idem, p. 259. 1269 Idem, p. 287. 1270 Idem, p. 290. 1271 Idem, p. 291. 1272 Idem, p. 292. 1273 Idem, p. 293. 1274 Idem, p. 315. 1275 Idem, p. 316. 1276 Idem, p. 318. 1277 Idem, p. 320. 1278 Ibidem. 1279 Idem, p. 321. 1280 Idem, p. 323. 1281 Idem, p. 325. 1282 Idem, p. 329. 1283 Idem, p. 367. 1284 Idem, p. 368. 1285 Idem, p. 374. 1286 Idem, p. 378. 1287 Idem, p. 379. 1288 Universul literar (XLVII), nr. 45, sâmbătă, 24 decembrie 1938, 16 P- 1289 Idem, p. 1, 15. 137 fixa [unul pe altul/ recunoaşte] oriunde" 1290 iar Vasile Voiculescu poezia O, brad frumos, formată din 5 strofe 1291 . Ziarul era al lui Stelian Popescu, Mihai Niculescu era redactor responsabil, numărul de telefon al ziarului era 3. 30. 10 iar preţul (ziar săptămânal) era de 8 lei. Abonamentul costa 220 de lei pe an şi 120 de lei pe 6 luni Dan Botta a fost pe 15 ianuarie 1939 la Sibiu, la „o şezătoare a scriitorilor tineri" . A conferenţiat Prof. N. I. Herescu 1294 . Olga Greceanu are un articol în p. 5, unde aminteşte despre carnetul ei de notiţe. Iar Poşta redacţiei e la p. 15, unde, lui O. C. Bohociu i se spune: „Mai încercaţi şi probabil veţi reuşi" în domeniul literar. în partea de jos a paginii a 16-a, ultima, sunt 5 discuţii amuzante. Imagini alb-negru. Revista Generaţia nouă, din martie 1891 1295 , a fost tipărită la tipografia J. Weiss, situată pe Calea Victoriei, nr. 29. In Bucureşti Abonamentul costa 20 de lei pe an. Iar profesorii, profesoarele şi studenţii „universitari" plăteau 10 lei 1297 . Redacţia şi administraţia erau pe Strada Vânătorului, nr. 20, din Bucureşti, cu intrare pe strada Sfinţii Apostoli Primul rând al revistei: „Bucureşciul a înviat ca un ghiocel de sub zăpadă" 1299 . Iar deputaţii români „îşi ascute [ascut] limba pentru a mai păcăli o dată pe bieţii alegători" 1300 . 1290 Idem, p. 15 1291 Idem, p.l. 1292 Ibidem. 1293 Idem, p. 2. 1294 Ibidem. iDiaem. 1295 Generaţia nouă [România literară] (XI), seria a Ii-a, nr. 2, martie 1891, Bucuresci, 66 p. 1296 De pe coperta revistei. Din namna Cunrinsului. Din pagina Cuprinsului 1298 Ibidem. 1299 Idem, p. 33 1300 Ibidem. 138 Mite Kremnitz a scris romanul Ausgewandertel Emigranţii şi 1-a publicat la i q ai i 'ino Bonn , Titu Liviu Maiorescu , despre istoricul cafelei în p. 46-48, în p. 56-58 despre „maladiile vinurilor", „poesii populare" în p. 60-61, consemnate de N. Vaschide şi „auzite de la Marina Alexe Cojocaru, din satul Dabărlău, scaunul Sântu George, Transilvania" 1303 . „Clubul Tinerimei din Piteşti" însă nu dorea să plătească revista deşi o primise timp de un an de zile 1304 . Era pe lista răilor platnici. La farmacia La ochiul lui Dumnezeu, de pe Calea Victoriei, nr. 154, din Bucureşti, apa de gură era 2 lei sticla, pasta de dinţi, sub formă de „tăbliţe", 60 de bani tăbliţa si la borcan de cristal 2 " i 7 3 5 lei, iar prafurile de dinţi, de culoare roz, alb sau negru, 1 leu cutia 1305 . Antisudina: medicamentul care înlătura „sudoarea escesivă" 1306 . 1 OA"J Iar cutia de Antisudina era un leu Flaconul de „oleu [ulei] antireumatic şi antinevralgic" costa un leu şi 50 de bani , esenţa contra moliilor: 1, 50 de lei, săpunul de gudron: 1 leu 1309 . în pagina a 66-a reclamă la „locomobile şi treerătoare" dar şi la „pietre de moră [moară] franţuzesc! [franţuzeşti]". La Sinodul VII Ecumenic [787 d. Hr.], în cadrul hotărârii dogmatice 1310 , după citirea Crezului, au fost re-anatematizaţi, în mod nominal şi în următoarea ordine: Arie, Macedonie, Nestorie, Eutihie, Dioscor, Sever, Petru, Origen, Evagrie, Didim, Serghie, Honorie, Cyrus, Pyrrhus, Macarie. 1301 Idem, p. 34. 1302 Ibidem. 1303 Idem, p. 61. 1304 Idem, p. 62. 1305 Idem, p. 63. 1306 Idem, p. 64. 1307 Ibidem. 1308 Ibidem. 1309 Idem, p. 65. 1310 A se vedea: http://www.documentacatholicaomnia.eu/04z/z_0787- 0787 Concilium Nicaenum II Documenta LT.doc.html. 139 în 1933, editura Tipografia cărţilor bisericeşti publica conferinţele Fundaţiei Dalles , din perioada 28 ianuarie-8 aprilie 1933, sub titlul: Biserica şi problemele sociale. Şi cartea cuprinde alocuţiunile a 11 persoane: Dr. Miron Cristea, Ştefan Bogdan, Mihail Manoilescu, Şerban Ionescu, Nichifor Crainic, Pr. Valeriu Iordăchescu, Arhim. Iuliu Scriban, I. Nistor, V. G. Ispir, Dr. Ioan Lupaş, I. Petrovici 1312 . Conferinţa lui Crainic s-a numit Tineretul si Creştinismul şi a fost ţinută „marţi, 14 februarie 1933" 1313 . Paginile 107-125. Şi, ca şi azi, sloganul era: „Vremea noastră e vremea tineretului" 1314 . Cu asta a început... Spunându-le neadevărul cum că există „un hiatus" „între generaţia veche şi generaţia 1 O 1 c nouă" . Cine a provocat acest hiat, atâta timp cât generaţiile se succed una după alta şi nu pot trăi una fără alta? Tineretul: „preocuparea universală" 1316 . Numai că tineretul, ieri, azi şi mâine. ..e, în mod preponderent, masă de manevră şi mai puţin factor de progres. Lucru pe care îl atestă şi vorbitorul nostru: Italia fascistă, Rusia sovietică si Germania lui Hitler „îşi bizuie triumful, fie într'o direcţie, fie în cealaltă, pe tineret" . Da, şi-au trimis tineretul să moară într-un război al orgoliilor demente. „Metafisică" 1318 , „comunismul ateist" 1319 , 1 QTA „spiritul extremist al vremii" ...şi considera Biserica şi problemele sociale. Conferinţe (ţinute la Fundaţia Dalles - 24 ianuarie-8 aprilie 1933 - sub auspiciile Consiliului central bisericesc) Ed. Tipografia cărţilor bisericeşti, Bucureşti, 1933, 266 p. Potrivit Cuprinsului. 1313 Idem, p. 106. 1314 Idem, p. 107. 1315 Ibidem. 1316 Ibidem. 1317 Ibidem. 1318 Ibidem. 1319 Idem, p. 108. 1320 Ibidem. 140 regimul politic românesc din anul 1933 drept „un i ■2'j i regim de indiferenţă democratică" In Constituţia de la acea dată scria, spune conferenţiarul nostru, că Biserica Ortodoxă 5 7 Română este „Biserica dominantă" 1322 . însă, în realitate, ca şi azi, „statul [român] e laic , indiferent din punct de vedere religios, gata oricând să socotească religia ca [pe] o simplă afacere particulară, după cea mai bună regulă democratică şi să se simtă incomodat ori de câte ori religia se conturează ca forţă colectivă socială'''' 1324 . Fapt pentru care Biserica era şi este „o sarcină bugetară" pentru stat şi doar atât. Lucrurile, după cum se observă, sunt aproape neschimbate. Pentru că şi atunci, tineretul nu era o problemă reală pentru statul român 132 . „Statul acesta indiferent şi fără nicio directivă clară spre enigma zilei de mâine, devine complice prin toleranţă la infernala operă de corupţie a sufletului tânăr. Tiparul, cinematografia şi radiofonia, care sunt instrumentele cele mai de seamă ale unei sănătoase îndrumări, şi care n'ar trebui să scape controlului continuu si sever al oficialităţii, sunt azi 5 5 ™ în România marile oficii ale dezagregării morale. Librăriile şi chioşcurile gem de tipăritura pornografică în care imaginea trupului gol se întrece cu textul celor mai abjecte apologii ale instinctelor inferioare. Cărţi si reviste ce sunt interzise în ţările 5 5 5 apusene se refugiază în România, sunt etalate pretutindeni şi sunt recomandate insistent în conferinţele radiofonice" 5 Indiferenţă şi politicianism . Şi Crainic afirma faptul că tineretul universitar îşi căuta 1321 Idem, p. 108-109. 1322 Idem, p. 109 iaem, p. iuy. 1323 însă, se observă, că nu înţelegea prin laic ca fiind mirenesc ci secularizat. Biserica şi problemele sociale. Conferinţe, op. cit., p. 109. 1325 Ibidem. ' 1326 ThiHflm 1326 Ibidem. 1327 Idem, p. 110 1328 Ibidem. 141 propriul drum, fiind călit de ororile primului război . Contacul prea devreme cu moartea a făcut tineretul de la acea dată o generaţie cu „un simţ realist" şi, totodată, având „înclinarea către un sens metafizic al existentei" 5 Studenţii români trăiau „sentimentul izolării jicnite" 1331 . Stând lângă studenţii evrei în bănci îşi simţeau inferioritatea economică . Pentru că studenţii români erau săraci, „copii de plugari şi de i '2'2'2 mici salariaţi în marea lor majoritate" Antisemitismul românesc: bazat pe „amintirea proaspătă a felului cum mulţi evrei s 'au purtat în vremea războiului" 1334 . Cu cine? Cu românii. E vorba de primul război mondial... Pară să dea date, lucru care înseamnă că audienţa cunoştea foarte bine cazul. De aceea studenţii români, ca să se diferenţieze de studenţii evrei, se numeau 1 oo c „studenţimea română creştină" Pentru că „evreii [din România], prin foile lor şi, în special, prin ziarul Mântuirea, ce apărea [a apărut] în 1919, atacă [atacând] ortodoxia noastră cu o violenţă neîngăduită, determină creştinismul nominal al studentimii să evolueze din ce în ce mai mult spre o stare de conştiinţă" 133 . Si astfel studenţii români deveneau naţionalişti, prin aversiunea lor faţă de studenţii evrei, evreii fiind marca comunismului . De aceea afirma Crainic că antisemitismul românilor din 1933 era, de fapt, un anticomunism 1329 Idem, p. 111. 1330 Idem, p. 112. 1331 Ibidem. 1332 Idem, p. 113. 1333 Ibidem. 1334 Ibidem. 1335 Ibidem. 1336 Idem, p. 114. 1337 Ibidem. 1338 Ibidem. 142 Despre tinerii legionari în p. 114-115, în viaţa cărora „misticismul religios devine... un element component al naţionalismului" Un al doilea motiv de izolare al studenţilor români: „dureroasa răceală" a profesorilor faţă de studenţi 1340 . înainte de primul război mondial, Nicolae Iorga a fost cel care a creat „mistica naţională a i "2/11 ^ războiului" . Insă, după război, a făcut „figură deprimantă de dezorientat"™ 2 . La fel au fost improprii pentru educaţia tineretului creştin si Pârvan si Rădulescu Motru 5 5 5 Iar profesorii universitari, „intimidaţi probabil de ideologia francmasonică a unor ziare, au crezut că nu e civilizat lucru să se amestece în vălmăşag, să-i tempereze excesele şi să-i dirijeze spre clarificări fecunde" 1344 . Demofilial iubirea de neam a studenţilor de atunci, considera Crainic, venea de la Bălcescu, Eminescu, Coşbuc, Nicolae Grigorescu 1345 . Iar Dobrogeanu-Gherea a făcut „contrabandă de idei ateiste", împrumutate din materialismul istoric, pe când Titu Maiorescu a arborat „un ateism elegant" 134 în cursurile sale universitare. Singurii pe care-i laudă: Nicolae Paulescu şi Simion Mehedinţi, care nu au practicat „ateismul ostentativ" 1347 . Şi Crainic considera că renaşterea religioasă a vremii lui va crea o Românie nouă l34S si că 5 Biserica are responsabilitatea de a face acest lucru posibil 1349 . 1339 Idem, p. 115. 1340 Ibidem. 1341 Idem, p. 116. 1342 Ibidem. 1343 Idem, p. 116-117. 1344 Idem, p. 117. 1345 Idem, p. 119. 1346 Idem, p. 120. 1347 Ibidem. 1348 Idem, p. 123. 1349 Idem, p. 125. 143 Din Postfaţa cărţii (p. 191-200) 1350 , aflăm că Dialogorum Libri IV. De vita et miraculis Patrum 1 Q C 1 italicorum, et de aeternitate animarum a Sfântului Grigorie Dialogul, a fost tradusă la Mănăstirea Căldărusani la începutul secolului al 19-lea 1352 . Şi, opinează Prof. Remus, „singurul care ar fi putut să realizeze această traducere a fost Sfântul Mitropolit Grigorie Dascălul (1765-1 834)" 1353 . Cartea a rămas în manuscris si neterminată 1354 . Si traducătorul anonim a eliminat o parte din textul Sfântului Grigorie Dialogul 1355 1 TC/T Patrologia Latina [PL] începe cu Tertullian. Şi primul volum este editat la Paris, în 1844. îl el putem găsi, printre altele, şi Apologeticus adversus gentes, Liber de Baptismo sau Liber de Poenitentia. Al doilea volum din PL conţine alte texte ale sale. Editat tot în 1844. Aici găsim De anima adversus philosophos, De Carne Christi sau De resurrectione carnis. Tertullian a fost preot în Cartagina. De la col. 9 începe Liber de praescriptionibus adversus haereticos. PL 3 a apărut tot în 1844. Conţine, printre multe altele, Actele martirice ale Sfintelor Muceniţe Perpetua şi Felicitas, Liber de Trinităţi a lui Novaţian, date despre Sinoadele de la Roma şi Cartagina. Are 1.612 coloane. 1350 Patericul Sfântului Grigorie Dialogul, ed. îngrijită, trad. din limba latină (p. 161-190) şi postfaţă de Prof. Dr. Remus Rus, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 2007, 204 p. 1351 A se vedea: http://www.documentacatholicaomnia.eu/01p/0590- 0604,_SS_Gregorius_I_Magnus,_Dialogorum_Libri_IV- De_Vita_et_Miraculis_. . . ,_LT.pdf. 1352 Patericul Sfântului Grigorie Dialogul, ed. cit., p. 191. 1353 Ibidem. 1354 Idem, p. 192. 1355 Idem, p. 193. 135 Ase vedea: http://latina.patristica.net/. 144 PL 4 a fost editat în acelaşi an si are 1.248 de coloane. Conţine scrieri ale Sfântului Sfinţit Mucenic Ciprian al Cartaginei. Viaţa sa începe la col. 73 şi ţine până la col. 182. De la col. 191 încep Epistolele sale, care se termină în col. 438. E vorba de 83 de Epistole. Urmează apoi Liber de habitum virginum, i Ten Liber de lapsis, Liber de unitate Ecclesiae etc. Saitul oficial al Vaticanului poate fi accesat în 8 limbi: în limbile chineză, germană, engleză, spaniolă, franceză, italiană, latină şi portugheză. m Deh Hejlige Stuhl The Holy See La Santa Sede ** Deuttcb EngliJ} Fi^inal LE SA1NT-S1ECE La SaNTa SEDE SaNCTa SEDES ASALTASE *** Italiano Latine PwAgMâ însă în sait sunt texte în si mai multe limbi ale lumii. Spre exemplu, papa Benedict al 16-lea a scris 3 enciclice: Deus caritas est (25 decembrie 2005), Spe salvi (30 noiembrie 2007), Caritas in veritate (29 iunie 2009) 1359 . Şi fiecare dintre ele poate fi citită în mai multe limbi. 1357 PL 4, col. 439-440. ! ,58 Ase vedea: http://www.vatican.va/. 1359 Idem: http://www.vatican.va/holy_father/benedict_xvi/encyclicals/index_en.ht m. 145 Cea din 2005: în bielorusă, chineză, croată, olandeză, engleză, franceză, germană, ungară, italiană, latină, poloneză, spaniolă şi portugheză. Cea din 2007 în bielorusă, chineză, olandeză, engleză, franceză, germană, ungară, italiană, latină, poloneză, portugheză, spaniolă. Ultima: în bielorusă, chineză simplificată, chineză tradiţională, olandeză, engleză, franceză, germană, ungară, italiană, latină, poloneză, portugheză, spaniolă. Niciuna însă în română... Dar Vaticanul arată că se poate... şi că e nevoie de traduceri în multe limbi ale lumii pentru ca mesajul teologic să pătrundă la toţi. Constituţiile apostolice ale papei Benedict sunt în latină 1360 . Exortaţia apostolică din 14 septembrie 2012 e şi în arabă 1361 şi ebraică 1362 . Biografia sa e în engleză, franceză, germană, italiană, portugheză şi spaniolă 13 3 . Mesajul Ubi et orbi pascal, începând din 2007, e si în croată 1364 . Platforma Daco Romanica, în lunile ianuarie-februarie 2013, a uploadat la nivel online numere din prima ediţie a revistei Biserica Ortodoxă Română . In total 85 de volume. 1360 Idem: http://www.vatican.va/holy_father/benedict_xvi/apost_constitutions/ind ex_en.htm. 1361 Idem: http://www.vatican.va/holy_father/benedict_xvi/apost_exhortations/doc uments/hf_ben-xvi_exh_20 1209 14_ecclesia-in-medio-oriente_ar.html. 1362 Idem: http://www.vatican.va/holy_father/benedict_xvi/apost_exhortations/doc uments/hf_ben-xvi_exh_20 1209 14_ecclesia-in-medio-oriente_he.html. 1363 Idem: http://www.vatican.va/holy_father/benedict_xvi/biography/index_en.ht m. 1364 Idem: http://www.vatican.va/holy_father/benedict_xvi/messages/urbi/index_en .htm. 1365 Idem: http://digitool.dc.bmms.ro:8881/R/4QU7PBPRlGPQQ47UQEMMTA7 8K4EYAP4PJI73ENIY99HV2TMYU2-0055 1 . 146 Primul număr uploadat al revistei bisericeşti ortodoxe e cel din 1 aprilie 1895 . Editat la Bucureşti, în Tipografia cărţilor bisericesci. B 1SER/ Ca 0RTH0D0XĂ ROMÂNĂ Revistă Periodică Eclesiastică, AOTL AL XlX-Iea, Ho. I. A-IPRILIE ..-. ^.. ..,..._ . _ . x sjEpyyy^^y^y ^ TABLA MATERIILOR ", P«g.lj I I i:i biserica] HriNîAlLi' .... 1 2. Iatoria bisericească a Iul Teo- dorei 2Q 3. Uivtntare 48 4. Tatona textului cărţilor Noului Testament ţg 5. Documente 72 ii. Cultivare siitiţimiu telor religid- se iu sinul familiei. .,.',, 77 : -!ie. ... T ......... 8t B. I)i-.li:itiui]t SrS r~?pfeăa3^a ■'■.- BUCUREŞTI TIPOGRAFIA CĂRŢILOR BISERICESCI 1895 WWW v ^^yfflHfUTfr f^ Şi numărul de faţă începe cu un text al lui Petru Maior. Despre istoria Bisericii românilor. Paginile 1-25. De la p. 26 începe o traducere din Fericitul Teodoret al Cyrului. Din Despre istoria bisericească. Care se încheie în p. 42 şi e în foileton. Rev. Biserica Orthodoxă Română (XIX), nr. 1, Bucureşti, Ed. Tipografia cărţilor bisericesci, 1895, 96 p. 147 Urmează o cuvântare/ predică despre raportul filosofiei şi al ştiinţei cu religia. începând din p. 43. Iar în p. 48 avem următoarea frază: Ca cât clerul va fi mal ignorant, cu atât va înţelege mal greşit şi mai neperfect îiiv&ţiUura religiunel creştine ; şi cu cât el va fi mal instruit, mai cult şi mal luminat cu lumina sciinţel, cu atât 8e va ridica la cea mal complecta posibilă înţelegere a dogmelor şi le va aprofunda. Predica se termină în p. 57 şi urmează o discuţie despre traducerile NT. Din p. 72 aflăm că Cesarie Daponte a adus în Moldova, în pelerinaj, „pe la 1758", partea din Sfânta Cruce a Domnului care se păstrează în Mănăstirea Xiropotamul din Sfântul Munte Athos. In timpul domnului Sclarlat Ghica şi a IPS Iacob Putneanul. In p. 75-76 e cuprins „actul de fundaţiune" al Mănăstirii Gorovei din judeţul Dorohoi. Din p. 77 despre „cultivarea simţemintelor religioase în sînul familiei", iar despre donaţii în ultimele pagini: p. 83-96. Donaţii nu fată de revistă ci fată de diverse 5 5 5 Biserici româneşti. Astfel, o Evanghelie legată „în piele marochin" costa 20 de lei . Iar un policandru de alamă: 400 de lei Maxim Decu Negoiţă, din Ploieşti, a donat Bisericii Sfântul Haralambie din oraşul său două 5 sfeşnice de alamă de 160 de lei. Şi Biserica a trimis la revistă această notă, pentru ca să îi mulţumească donatorului 13 9 . La fel s-au petrecut lucrurile în fiecare caz în parte. Ion Stan Andrias a donat Bisericii din corn. 5 Lunca Mare, cu hramul Sfântul Pantelimon, un rând de odăjdii/ de veşminte preoţeşti în valoare de 95 de lei, iar Ion Iliescu, din corn. Brebu, o candelă de 12 lei 1370 . Preotul paroh Gheorghe Trişcu a contribuit cu 310 lei la cumpărarea clopotului pentru Biserica 1367 Idem, p. 84. 1368 Ibidem. 1369 Idem, p. 85. 1370 Ibidem. 148 Sfinţii Voievozi, din cătunul Mărgăriteştii, parohia i nn i Racoviţa, jud. Romanaţi Se cumpărau cărţi bisericeşti, cele de la strană, 1 Q'7'l prin donaţii . Dar şi Icoane, covoare, perdele, mobilier bisericesc de tot felul. Mihalache Codescu a dăruit parohiei Lupoaia, din Mehedinţi, Minunile Maicii Domnului, o cruce si o iconiţă de metal în valoare de 12 lei. Si lui i se 5 5 5 aduc „mulţumiri publice" Prof. Alexandrina Iliescu, din Craiova, a dăruit o pereche de perdele pentru Icoane Bisericii Sfântul Nicolae din Craiova care au costat-o 40 de lei 1374 . La fel: „mulţumiri publice". Şi Episcopia Huşilor mulţumea în mod public pentru donaţii 1375 . In anul 1824, la Bucureşti, Sfântul Grigorie il376 Dascălul ' publica Dovedire împotriva eresului 1 Q'7'7 armenilor . O carte pe care el însuşi o tradusese. Editată în română, cu litere chirilice. Iar în Introducere, care poartă titlul: Cătră drept credinciosul Cetitoriu, Sfântul Grigorie spune că nimeni până la el nu a scris despre eresul armean în limba română 1378 . S-a amintit despre acesta doar în teologia Sfântului Ioan 1 Q"7Q Damaschin Şi Sfântul Grigorie a întocmit cartea la Mănăstirea Căldărusani . Prima secvenţă a cărţii 5 5 5 începe în p. 9 şi e formată dintr-o traducere din Dogmatichi Panoplia. 1371 Idem, p. 86. 1372 Idem, p. 90. 1373 Idem, p. 91. 1374 Ibidem. 1375 Ibidem. 137 Ase vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Grigorie_Dasc%C4%831ul. Slântul Grigorie Dascălul, Dovedire împotriva eresului armenilor, Bucureşti, 1824, în BAR, CRV 1207, p. 5-163. 1378 Idem, p. 7. 1379 Ibidem. 1380 Idem, p. 8. 149 Aici apare, în mod greşit, anul 443 , în loc de 451, ca an al celui de Al-4-lea Sinod Ecumenic. Insă se subliniază faptul că armenii s-au rupt de Biserica Sobornicească după Sinodul de la i oon Calcedon şi au rămas monofiziţi Iar Sfântul Grigorie aduce dovezi ale 1 ^8^ umanităţii lui Hristos din Evanghelii Blogul lui Emil Brumam 1384 se numeşte 1 TOC 1 TO/ Hobbitul şi a fost început pe 1 8 august 2007 Design enervant, scris neîngrijit, texte scurte. ; l)ohk>j.tjA ^logtil t Cu t mu CV VOLUME DOSAR DE PRESA FOTO ABONARE ARTICOLE Are 11 lincuri în blogroll, 19 fotografii personale, 16 lincuri spre articole despre el, în 1 ^87 1 ^88 Dosar de presă ' şi un CV personalizat 1 ^8Q Din pagia Volume aflăm cum se numesc cărţile sale. Prima carte a tipărit-o în 1970, la editura Albatros. ..iar poetul e „gustat" de cei cărora le place poezia pornografică. Din 5 martie 2010 şi până în 14 februarie 2013, Akismet 1390 a protejat Teologie pentru azi de 164.334 comentarii spaml nedorite. In timp ce, din 2006 până în 2013, numărul de comentarii şi pinguri acceptate este de 7.344. De ce oare au mai 1381 Idem, p. 9. 1382 Ibidem. 1383 Idem, p. 12. 1384 Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Brumaru. 1385 Idem: http://www.hobbitul.ro/. 1386 Idem: http://www.hobbitul.ro/crinul-e-melc/. 1387 Idem: http://www.hobbitul.ro/dosar-de-presa/. 1388 Idem: http://www.hobbitul.ro/cv/. 1389 Idem: http://www.hobbitul.ro/volume/. 1390 Idem: http://akismet.com/. 150 mult timp de tine cei pe care nu ţi-i doreşti decât cei pentru care te osteneşti zilnici Valeriu Cristea, în Bagaje pentru Paradis, vorbeşte despre bărbatul care îndrepta cărţile editate de comunişti. Acolo unde Dumnezeu era scris fără majusculă el majuscula cuvântul 1391 . Am şi eu acest obicei... de atenţie. Nu pot să trec mai departe până când nu îndrept lucrurile. Corectura, la mine, face parte din citire. La fel şi sublinierile sau înscrisurile făcute pe carte. Când caut ceva în cărţile citite în foaie îmi caut însemnările, sublinierile... pentru ca să îmi aduc aminte pasajele de care am nevoie. Noul Testament, în greacă, al lui Eramus a fost publicat în 1547 . Are 748 de pagini şi a fost editat cu litere greceşti greoaie. Nu are note de subsol dar are imagini la început de carte. Şi viniete. Faptele Apostolilor încep în p. 350 şi această pagină arată aşa: PPA2E1S TilN APOr - O N /a -nfăiny Ao-ytfp fcTiww ~ Valeriu Cristea, Bagaje pentru Paradis, ed. a Ii-a, cu pref. de Livius Ciocârlie, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2007, p. 254. Cartea are 332 de p. în ediţia de faţă. 1392 A se vedea: http://libscribd.plgo.info/index/collections.php?coll_id=2952863&doc_i d=87926955&access_key=key-lp3js6qxmzykg6bp6hj8. 151 Ediţia are împărţire pe capitole dar nu şi pe versete. Cătălin Frâncu 1393 , programator român, a început DEX online 13 în august 200 1 . In iunie 2003 motorul de căutare conţinea peste 20.000 de cuvinte. Din octombrie 2003 s-a mutat pe adresă ro. Ghidul de exprimare corectă 1395 a apărut în noiembrie 2003. Pe 15 februarie 2004 DEX online trecuse de 30.000 de cuvinte. Pe 9 mai 2004: 40.000 de cuvinte. In august 2006: peste 283.000 de definiţii incluse 1396 . Şi aici îi avem pe cei care au format baza de date a utilitarului DEX online Octoihul Mare, ediţia BOR 2003, are 723 de ■ -1398 pagini Cartea începe cu desenul iconic în care e reprezentat Sfântul Ioan Damaschin 139) şi din Precuvântarea patriarhului aflăm că Octoihul slavon, la 1510, a fost a doua carte tipărită la Târgovişte de către ieromonahul Macarie 1400 . Glasul I (p. 7-94), glasul II (95-175), glasul III (176-257), glasul IV (258-342). împletitura de la sfârşitul p. 342: 1393 Proiectele sale online: http://catalin.francu.com/. 1394 Ase vedea: http://dexonline.ro/. 1395 Idem: http://dexonline.ro/articol/Ghid_de_exprimare_corect%C4%83. 1396 Idem: http://dexonline.ro/informatii. 1397 Idem: http://dexonline.ro/top. 1398 Octoih mare. Care cuprinde cântările învierii pentru toate zilele săptămânii pe cele opt glasuri bisericeşti, tipărit cu aprobarea Sfântului Sinod şi cu binecuvântarea PFP Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 2003, 723 p. 1399 Idem, p. 4. 1400 Idem, p. 6. 152 Glasul V (p. 343-426), glasul VI (427-508), glasul VII (509-587), glasul VIII (588-676). Finalul de lap. 587: In categoria Adaosuri la Octoih (de la p. 678) sunt incluse: 1. învăţătură de tipic despre rânduiala slujbei duminicilor (p. 679-698), 2. Troparele Sfintei Treimi (triadicalele) (699-700), 3. Binecuvântările învierii (700), 4. Luminândele învierii şi stihirile celor 11 Evanghelii de la Utrenie (701-706), 5. Luminândele zilelor de peste toată săptămâna (707-709), 6. Troparele Născătoarei de Dumnezeu (710-718), 7. Rânduiala Parastasului (719-723). Textul a fost diortosit de Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula si a fost tipărit pe 90, 50 coli de ,. 1401 tipar Din propria lor variantă istorică 140 , „profetul" mormonilor, Joseph Smith, s-a născut pe 23 decembrie 1805. Are o primă „viziune" la începutul primăverii lui 1820, în New York, unde locuia. Pe 21-22 septembrie 1823 e „vizitat" de „îngerul Moroni" şi i se vorbeşte despre Cartea lui Mormon. Pe 22 septembrie 1827 descoperă „plăcile de aur" pe dealul Cumora. Pe 15 mai 1829 primeşte „Preoţia aaronică" de la nimeni altul decât de la „Sfântul Ioan Botezătorul", în localitatea Harmony din Pennsylvania 1403 . 1401 Pagina finală. Doctrina şi legămintele şi Istoria Bisericii. Manualul învăţătorului de doctrină a Evangheliei, în lb. rom, ed. în Germania, 2003, în PDF, 304 p. Preluată de aici: http://www.lds.org/bc/content/shared/content/romanian/pdf/language- materials/3 568 5_ron.pdf? lang=Eng&clang=ron. 1403 Idem, p. 300. 153 Şi tot în luna mai a anului 1829, pentru că prima „preoţie", se pare, nu i-a fost de ajuns, primeşte „Preoţia lui Melhisedec" de la „Sfinţii Apostoli Petru, Iacov şi Ioan" lângă râul Susquehanna. Termină de tradus (atât de repede?!) Cartea lui Mormon în iunie 1829. „Biserica" mormonă apare în oraşul Fayette, din New York, pe 6 aprilie 1830. Insă în decembrie 1830 - ianuarie 1831 ,JDomnul a poruncit sfinţilor [mormonii se consideră pe ei însisi „sfmti"] să se adune în Ohio" 1404 . Pe 14 februarie 1835 îşi aleg „12 apostoli", pe când pe 26 aprilie 1838 primesc, „prin revelaţie", numele bisericii lor 1 . Conducătorii bisericii mormone se numesc preşedinţi Din 30 septembrie 1978, în urma unei alte „revelaţii", mormonii „acordă preoţia tuturor bărbaţilor care sunt membri ai Bisericii, indiferent de rasă sau culoare". In noiembrie 1997 biserica lor avea 10 milioane de adepţi 1407 . Al 8-lea volum 1408 din Izvoarele Ortodoxiei îi este dedicat Sfântului Asterie al Amasiei 1409 . Cartea are 303 p. + Cuprinsul (p. 304) şi conţine 16 texte omiletice. De la p. 93 începe Cuvânt împotriva sărbătorii calendelor. E vorba de o sărbătoare - /v w j „ , , 1410 pagana de început de an 1404 Ibidem. 1405 Ibidem. 1406 Idem, p. 301. 1407 Ibidem. 1408 Asterie al Amasiei, Omilii şi predici, trad., cuvânt înainte şi introducere de Pr. D.[umitru] Fecioru, în col. Izvoarele Ortodoxiei, voi. 8, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1946, 304 p. 1409 Ase vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Asterius_of_Amasea. 1410 Asterie al Amasiei, Omilii şi predici, ed. cit., p. 94. 154 Adică revelionul nostru, în care se făceau, ca şi azi, urări pe la casele oamenilor şi se cereau bani, cu nesimţire, contra urărilor 1411 . Ediţia scripturală BOR 1939 1412 are 1374 de pagini şi tipărirea ei a început în ziua de 8 iunie 1937. S-a terminat de tipărit în ziua de 10 noiembrie 1938, adică la 250 de ani după ediţia scripturală din 1688, care s-a tipărit la 10 noiembrie 1688 1413 . Cel care s-a îngrijit de ediţia din 1939 a fost Prof. Al. Rosetti 1414 . Din cuvântul traducătorilor către rege aflăm că la baza ediţiei de fată stă ediţia lor din 1936 dar 5 5 5 că VT e după textul masoretic şi nu după LXX 1415 . Asa am înţeles eu următoarea frază: „am 5 5 ~~ recercetat în amănunţime partea noastră de traducere, începută în Biblia din 1936, şi am tradus din nou, din textul original ebraic, toate acele cărţi care până acum fuseseră tălmăcite numai din Septuaginta" 1416 . însă de ce a vrut Carol al II-lea VT în ebraică, în ediţia ortodoxă? De ce nu 1-a vrut în " 5 latină, dacă tot nu îi plăcea Septuaginta? Şi de ce a făcut o ediţie scripturală la 250 de ani după ediţia din 1688, care urmează LXX, dacă nu a vrut să dea o ediţie mult mai critică a aceleia, care să aibă 5 ™ Septuaginta la bază? Cuvântul traducătorilor către rege e datat: octombrie 1937, Bucureşti 1417 . Şi găsim aici următoarele titulaturi: I si II Samuil, I si II Cronici, 5 ™ 5 ™ Esdra, Obadia, Iisus, fiul lui Sirah, Apocalipsul. 1411 Idem, p. 97. Biblia, adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi a Noului Testament, tradusă după textele originale ebraice şi greceşti de Preoţii Profesori Vasile Radu şi Gala Galaction, din înalta iniţiativă a Majestăţii sale Regelui Carol II, Ed. Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II", Bucureşti, 1939, 1374 p. ' 1413 A doua pagină de prezentare a ediţiei. 1414 Ibidem. 1415 Idem, p. VII. 1416 Ibidem. 1417 Idem, p. X. 155 VT se termină cu Rugăciunea lui Mânase, în p. 1098. între 1099-1374 e NT. Şi ediţia scripturală costa 140 de lei la publicare. Părintele Dumitru Stăniloae îşi tipărea teza doctorală 1418 la Cernăuţi, în 1929. Care are numai 69 de pagini. Prefaţa lui Loichiţa este de nicio pagină, fiind datată: 15 iunie 1929, Cernăuţi 1419 . Din ea aflăm că înainte de a fi publicată aici, teza sa a fost publicată în revista Candela din Cernăuţi 1420 . Pe atunci nehirotonit, autorul era prezentat de către decan ca „temeinic cunoscător al limbilor clasice ca si al celor moderne, domnul Dumitru Stăniloae a putut cerceta şi utiliza cu spiritul critic şi preciziunea istoricului serios...'''' De ce 1-a publicat? Pentru că a fost studentul 1 A'J'J facultăţii din Cernăuţi Bibliografia şi indicele prescurtărilor în p. V-VI. In total 27 de surse folosite, dintre care 19 în greacă, 3 în română, 3 în franceză şi două în germană. Cartea are 8 capitole şi descrie, în mod diacronic, viaţa patriarhului Dosoftei. „Quasi-obedenţială" 1423 , „scoale" 1424 , „isvoarele" 1425 , „doresc ca lucrarea prezentă să trezească interesul si să suscite la cercetarea mai aprofundată" 1426 . Prin toate cărţile sale a dorit acelaşi lucru: să dea un impuls puternic studiului, muncii de cercetare. Dumitru Stăniloae, Viaţa şi activitatea patriarhului Dosofteiu al Ierusalimului şi legăturile lui cu Ţările Româneşti, teză de doctorat în Teologie, cu o prefaţă de V. Loichiţa, decanul Facultăţii de Teologie din Cernăuţi, Ed. Institutul de Arte grafice şi Editura „Glasul Bucovinei", Cernăuţi, 1929, 69 p. 1419 Prima pagină a cărţii, nenumerotată. 1420 Ibidem. 1421 Ibidem. 1422 Ibidem. 1423 Idem, p.l. 1424 Idem, p. 2. 1425 Ibidem. 1426 Ibidem. 156 Dosoftei s-a născut pe 31 mai 1641 142? . La 16 ani a fost hirotonit diacon de către mitropolitul Corintului 1428 . Va veni în Iaşi în septembrie 1663 şi va rămâne aici până în aprilie 1664 1429 . Pe 23 septembrie 1666, Dosoftei e hirotonit mitropolit al Cezareei . In februarie 1670 era la Bucureşti, unde stă până în mai 1670 şi sfinţeşte Sfântul si Marele Mir la Bucureşti 1431 . In mai 1670 pleacă spre Iaşi, trecând prin Buzău si Focşani 1432 . Scriere concentrată, cu multe date istorice dar şi cu explicaţii teologice. Care depăşeşte cu mult simpla prezentare a vieţii patriarhului Dosoftei. Ultima frază a tezei: „Patriarhul Dosofteiu a făcut din Ţările Româneşti un al doilea Patriarhat al Scaunului din Ierusalim" 1433 . Volumul al 9-lea al Catalogului documentelor Ţării Româneşti 1434 are 704 pagini şi cuprinde 847 de documente 1435 . Bibliografia: p. 15-21. In p. 17: Doc. jud. Teleorman = Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Documente referitoare la istoria judeţului Teleorman 1441- 1700. Catalog, voi. I, Bucureşti, 1989, 407 p. + 11 pi. Documentele: p. 23-454. Iar primul e din 2 ianuarie 1657 [7165 de la facerea lumii] 1436 . 1427 Ibidem. 1428 Idem, p. 3. 1429 Idem, p. 4. 1430 Idem, p. 5. 1431 Idem, p. 7. 1432 Idem, p. 8. 1433 Idem, p. 69. Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Naţionale, voi. IX, 1657-1659, întocmit de Mirela Comănescu, Laura Niculescu şi Ileana Dincă, Bucureşti, 2012, 704 p. 1435 Idem, p. 3. 1436 Idem, p. 23. 157 Radu poreclit Mega 1437 . Mitropolitul Ştefan cumpără „o bucată de vie în Târgovişte, lângă viile Mitropoliei, cu 1.000 aspri bani gata" 1 ™. Cu banii jos. Logofătul Dumitru Boldiciu 1439 . In ianuarie 1657 (documentul al 19-lea), Macarie, patriarhul Ierusalimului, Antiohiei şi al întregului Orient, a vizitat Mănăstirea de la Câmpulung 1440 . Documentul e în greacă dar semnătura patriarhului e în arabă 1441 . Satul Pupezeni 1442 , egumenul Melhie de la Câmpulung 1443 , Obretin din Cacaleţi, jud. Olt 1444 , documentul 27 e din Teleorman şi în el apare şi „popaVlădel" 1445 . Popa Crăciun din Cândeşti 1446 , Stanciu Buzică 1447 , Sanfira din Târgovişte 1448 , Dragomir era fiul lui Lup din Gomoieşti 1449 , Nedelea îi vinde vornicului Patru „un răzor de vie" în Leşcioare, judeţul Muscel 1450 , Ţalapiia (nume de femeie) din Foeşti 1451 , Badea din Budeani 1452 iar Rusa era soţia MVlaicu 1453 . Marica (nume de femeie) era ,jupâneasa" lui Alecse din Ciumeşti 1454 . Bălăci (nume de bărbat) din Cernaia 1455 , Gherghe Grama din Târgovişte 14 , popa Sava din Gurguiaţi 1457 , Constanda ţiganca 1 , 1437 Idem, p. 24. 1438 Ibidem. 1439 Idem, p. 28. 1440 Idem, p. 31. 1441 Ibidem. 1442 Idem, p. 32. 1443 Idem, p. 33. 1444 Idem, p. 34. 1445 Idem, p. 35. 1446 Ibidem. 1447 Idem, p. 37. 1448 Idem, p. 40. 1449 Idem, p. 41. 1450 Idem, p. 42. 1451 Idem, p. 46. 1452 Idem, p. 49. 1453 Idem, p. 60. 1454 Idem, p. 61. 1455 Idem, p. 64. 1456 Idem, p. 65. 1457 Idem, p. 66. 1458 Idem, p. 71. 158 Serafim, episcopul Buzăului 1459 , Nedelcu Orăşanu 1460 , jupâneasa Brânduşa 1461 , Frusina era soţia lui Stoica Tâmpănoiu 1462 . Vadra de miere costa 100 de bani în aprilie 1657 1463 . Stânjenul de pământ: 156 de bani 1464 . Mitropolia din Târgovişte primea drept pomană două pogoane de vie pe 20 aprilie 1657 de la Despa, Alexandra şi Iane paharnicul 1465 . Stoica ţiganul era rob al Mănăstirii Căldărusani 14 , o ocină/ moşie costa 2.400 de aspri 1467 , o ocină cu vad de moară: 6. 600 de aspri 1468 , o livadă a costat 2 ughi şi 50 de costande 14 9 iar o bucată de vie în Târgovişte 1.000 de aspri 1470 . Udrea (nume de bărbat) era fiul lui Chiriţă din Măciucesti 1471 . Răducu din Flocesti 1472 , Calotă era moşnean [ţăran liber] din Măicăneşti 1473 , un document din 8 septembrie 1657 adevereşte faptul că egumenul de atunci al Mănăstirii Tismana se numea Nicodim 1414 , jupâneasa Anca era fiica armaşului 1475 Gherghe din Blagodeşti 1476 , jupâneasa Alba era soţia logofătului Radu din Câmşor Clucerul Jipa 1478 , Stoica Vezeanul din Ciolăneşti 1479 , Balomir din Ţigăneşti 1480 . 1459 Idem, p. 72. 1460 Idem, p. 74. 1461 Idem, p. 75. 1462 Idem, p. 78. 1463 Idem, p. 84. 1464 Ibidem. 1465 Idem, p. 85. 1466 Idem, p. 109. 1467 Idem, p. 114. 1468 Idem, p. 115. 1469 Idem, p. 131. 1470 Idem, p. 139. 1471 Idem, p. 141. 1472 Idem, p. 153. 1473 Idem, p. 154. 1474 Idem, p. 160. 1 7 Dregătorul domnesc care administra temniţele şi aplica pedepsele celor închişi. Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Naţionale, op. cit., p. 164. 1477 Idem, p. 165. 1478 Idem, p. 166. 1479 Idem, p. 171. 159 Iorga era negustor din Bucureşti 1481 . Jupâneasa Tanasia era fiica lui Mihai din Cârcioaia 1482 . Patru olăcarul 1483 din Târgovişte 1484 , Voinea, unchiaş [bătrân] din Barca 1485 , Radu Guţu 148 , marele postelnic Neagoe primeşte satul Bărbăteştii din judeţul Teleorman, „pe apa Vezii, 1 A Q"7 [dimpreună] cu mori" [de apă]. Moşia din Cioroiaşi a costat 4 ughi Episcopul Dionisie era la Mănăstirea Câmpulung 1489 . Logofătul Radu Creţulescu cumpăra cu 25 ughi „6 pogoane de vie în dealul Ţigăneştilor" 1490 . Uncheaşul Dragu a fost spovedit şi împărtăşit pe patul morţii de popa Gherghe din Săcuiani. Documentul 844, din 25 decembrie 1659 1491 . Vornicul Cernica 1492 ...iar ultimul document e din 1659 şi apare în el şi Coman din Tâmpeani 1493 Caietul de reţete culinare al Nicoletei Bucur y (nu ştiu cine este) l-am găsit în două locaţii diferite, în PDF, 51 de pagini, 2005. Si aici suntem învăţaţi cum se fac diverse 5 5 5 prăjituri şi mâncăruri: Albă ca zăpada (p. 2), ecler (8), chec (12-13), pizza (16), plăcinte mocăneşti (16), ruladă de brânză (32), salam de biscuiţi (33), zacusca de dovleac (37), budincă de banane (38), cartofi cu smântână (42), drob de ciuperci (45), lapte de orez (47), sos de mere (49). Caietul se 1480 Idem, p. 189. 1481 Idem, p. 196. 1482 Ibidem. 1483 Curierul, factorul poştal. Catalogul documentelor Ţării Romaneşti din Arhivele Naţionale, op. cit., p. 199. 1485 Idem, p. 224. 1486 Idem, p. 225. 1487 Idem, p. 226. 1488 Idem, p. 227. 1489 Idem, p. 305. 1490 Idem, p. 368. 1491 Idem, p. 452. 1492 Idem, p. 453. 1493 Idem, p. 454. 160 termină cu tocăniţa de ciuperci (p. 51), peste care „se pot adăuga 1-2 linguri [de] smântână". Jurnalul de idei al lui Dan Gutu 1494 are 174 pagini. Şi începe cu ziua de 1 aprilie 2007, o zi de duminică 1495 . îi plac „femeile cu aspect intelectual, ochelari si aer inocent" 1496 . 5 Excesul de luciditate 1497 , jurnalul lui Eliade 1498 , programul de studiu 1499 şi caută femeia care să-1 poarte „spre înălţimi" 1500 . I se zbătea o pleoapă când îl citea pe Nietzsche 1501 . Semn de oboseală. Si cine nu e obosit... are mintea seacă. „Şi Nietzsche visa că z^oara" 1502 , împrietenirea cu computerul 1503 , „trăiesc mediocru" 1504 , a adormit citind Sabina lui Paul Goma 1505 . Dar găseşte că nu are nimic de învăţat de la Goma în ceea ce priveşte „tehnica" de a • 1506 scrie Pe 6 iunie, într-o zi de vineri, viaţa e „ca un cur de femeie frumoasă" . Insă, se pare, că nu e un compliment, pentru că îşi găseşte viaţa drept „superficială" 1508 . Autorul tocmai împlinea 26 de •1509 anim acea zi începe să studieze limba greacă . Are un accident de maşină între Piatra Neamţ si Bicaz 1511 . 9 3 5 Citeşte Viaţa ca o pradă a lui Marin Preda 1494 Dan Gutu, Jurnal de idei, Ed. Pax Aura Mundi, Galaţi, 2009, 174 p. 1495 Idem, p. 6. 1496 Idem, p. 7. 1497 Idem, p. 10. 1498 Idem, p. 12. 1499 Idem, p. 17. 1500 Idem, p. 18. 1501 Idem, p. 22. 1502 Idem, p. 23. 1503 Idem, p. 35. 1504 Idem, p. 37. 1505 Idem, p. 45. Puteţi downloada romanul de pe saitul autorului: http://www.paulgoma.com/sabina/. 1506 Ibidem. 1507 Idem, p. 53. 1508 Ibidem. 1509 Ibidem. 1510 Idem, p. 55. 1511 Idem, p. 61. 1512 Idem, p. 78. 161 Ardei copţi 1513 , 1-a pasionat Kazantzakis 1514 , a fost profesor la o şcoală cu o „cancelarie sordidă" 1515 si vrea să moară „într-o dimineaţă cu un cer albastru si un soare voios" 1516 . Pe 8 mai 2003 citea din Ascetica si Mistica y Părintelui Stăniloae cu toate că „îmi lipseşte credinţa" . II lasă rece „speculaţiile matafizice" ale teologiei şi îl enervează „primatul" Ortodoxiei 1519 dar a citit Metafizica sexului a lui Evola 1520 . De fapt, autorul fuge de el însuşi atunci când se apropie de scrierile serioase. Scrie cu stiloul 1521 , 1-a plictisit Kant 1522 , un examen la Antropologie , „femeia e un fel de frână metafizică'''' 1524 şi nu se poate dezlipi de i coc sentimentul că pierde timpul In concluzie: un tânăr cu potente pentru studiu şi scris, care are nevoie de un mentor, de revenire în sine şi de muncă împlinitoare. Sub titlul Bibliografia cărţii bucureştene de la origini pînă în prezent (1494-2006), Dr. Florin Rotaru a editat 4 tomuri. Primul volum are 1.217 pagini Al doilea are 1.349 p. 1527 , al 3-lea: 1.630 p. 1528 şi al 4-lea: 1.238 p. 1529 . 1513 Idem, p. 82. 1514 Idem, p. 83. 1515 Idem, p. 92. 1516 Idem, p. 95. 1517 Idem, p. 126. 1518 Ibidem. 1519 Idem, p. 127. 1520 Idem, p. 63. 1521 Idem, p. 128. 1522 Idem, p. 143. 1523 Idem, p. 146. 1524 Idem, p. 160. 1525 Idem, p. 164. Dr. Florin Rotaru, Bibliografia cărţii bucureştene de la origini pînă în prezent (1494-2006), Partea I. 1494-1918, Voi. I. A-C, Ed. Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2006, 1217 p. Idem, Bibliografia cărţii bucureştene de la origini pînă în prezent (1494-2006), Partea I. 1494-1918, Voi. II. D-K, Ed. Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2007, 1349 p. Idem, Bibliografia cărţii bucureştene de la origini pînă în prezent (1494-2006), Partea I. 1494-1918, Voi. III. L-Q, Ed. Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2007, 1630 p. 162 Din Introducerea cărţii aflăm că Biblioteca Publică Centrală Bucureşti s-a desfiinţat în 1901 si * 5 5 întregul patrimoniu a fost introdus în arhiva Bibliotecii Academiei Române si că aceasta s-a 5 reînfiinţat în 1935 de către Primăria Capitalei 153,0 . In p. a 14-a îi aminteşte pe cei care l-au ajutat la scrierea cărţii. i ro i Prima carte catalogată e din 1867 Manualul de VT si NT al lui Ioan 5 Constantinescu 1532 . Secolul al 19-lea. Chrissiţa Assenescu e catalogată cu o carte în 1 CQO două ediţii . Anton Bacalbaşa, cu Moş Teacă, în 4 ediţii: două în 1893, 1894 si i909 1534 . Cursul de Teologie Morală al lui Constantin Erbiceanu apărea în 1888 la Bucureşti, la Ed. Tipografia cărţilor bisericeşti. Are 271 p. Autobiografia lui Erbiceanu, numită Viaţa mea, scrisă de mine, după cât mi-am putut aduce aminte, are 40 de pagini şi a fost editată postum, în 1913, de „fostul său şcolar, Iconom Ilie Teodorescu, paroh al Bisericii Amza" In 1859 a fost editată aparte, în 7 limbi, Evanghelia care se citeşte în ziua de Paşti: în română, greacă, latină, rusă, germană, bulgară si turcă 1537 . Evanghelia, ediţia cultică a BOR din 1890, costa 10 lei 1538 . Traducerea ÎPS Veniamin Costache, editată în 1845, a cărţii îndeletnicire despre buna murire, a lui „Evghenie Vulgaris, Arhiepiscopul Idem, Bibliografia cărţii bucureştene de la origini pînă în prezent (1494-2006), Partea I. 1494-1918', Voi. IV. R-Z, Ed. Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2007, 1238 p. Dr. Florin Rotaru, Bibliografia cărţii bucureştene de la origini pînă în prezent (1494-2006), Partea I. 1494-1918, Voi. I. A-C, op. cit., p. 5. 1531 Idem, p. 15. 1532 Idem, p. 162. 1533 Idem, p. 946. 1534 Idem, p. 947. Dr. Florin Rotaru, Bibliografia cărţii bucureştene de la origini pînă în prezent (1494-2006), Partea I. 1494-1918, Voi.' II. D-K, op. cit, p. 69. 1536 Idem, p. 70. 1537 Idem, p. 72. 1538 Idem, p. 73. 163 Astrahanului", a fost reeditată în 1914. Având 131 p. 1539 . O ediţie a Prohodului Domnului din 1907. 32 de pagini 1540 . Dumitru Furtună publica în 1913 o carte despre viata PS Chesarie al Buzăului. Care costa 1, 5 lei 1541 . Părintele Grigore Pişculescu, alias Gala Galaction, îşi publica în 1903 teza de licenţă. Cu titlul: Minunea din drumul Damascului (argument apologetic). Are 65 de pagini şi a fost publicată de editurile Institutul de Arte Grafice şi Minerva 1542 . Viaţa Sfântului Nifon al Constantinopolului, scrisă de Gavril Protul, transcrisă după manuscrisul ieromonahului Ioan de la Bistriţa si corectată la tipar de Constantin Erbiceanu a fost editată în 1888 la Bucureşti, având 177 p. 1543 . Povestea vorbii, a lui Anton Pann, e catalogată în voi. 3 în 14 ediţii 1544 . In 1765, în 562 p., se tipărea la Bucureşti Voroavă de întrebări şi răspunsuri între[u] Hristos, a Sfântului Simeon al Tesalonicului 1545 . Slujba Sfintei Muceniţe Filofteia a fost tipărită pentru prima oară în 1831. Are 40 de pagini şi a apărut cu binecuvântarea PS Ilarion al Argeşului. Şi a fost tipărită prin osârdia şi cheltuiala ierodiconului Dionisie 1546 . Iar Slujba sfinţirii Bisericii a fost tipărită pentru prima oară în română în anul 1 897, având 156 p., ieşind cu binecuvântarea Sfântului Sinod 154 ' i 1539 Idem, p. 1540 Idem, p. 1541 Idem, p. 1542 Ibidem. 1543 Idem, p. 74. 79. 80. 81. Dr. Florin Rotam, Bibliografia cărţii bucureştene de la origini pînă în prezent (1494-2006), Partea I. 1494-1918, Voi. III. L-Q,op. cit., p. 1391-1393. Dr. Florin Rotaru, Bibliografia cărţii bucureştene de la origini pînă în prezent (1494-2006), Partea I. 1494-1918, Voi.' IV. R-Z, op. cit, p. 85. 1546 Idem, p. 88. 1547 Idem, p. 89. 164 Catalogul Socec are 198 de pagini 1548 . Şi din el aflăm ce cărţi s-au editat de către editura Socec 1549 . începe cu romanele. Părintele Ion Agârbiceanu aici şi-a editat Arhanghelii, în două volume 1550 . 5 traduceri din Balzac 1551 . Romanele 1 SS9 Elena si Manoil ale lui Bolintineanu Trei scrieri ale lui Dostoievski, în traducere, dintre care Fraţii Karamazoff în două volume Ambele volume costau 1 60 de lei şi au fost traduse de G. B. Rares 1554 . Ion Minulescu: 3 volume 1555 . Un om sfârşit, a lui Papini, a fost tradusă de Gheorghe Călinescu si s-a vândut cu 90 de lei 1 . Ioan Slavici a fost profesor la Turnu Măgurele în 1 890, apoi la Bucureşti şi şi-a editat la Socec două cărţi: Cel din urmă armas, care costa 1 00 de lei si Din două lumi, care se vindea cu 30 de lei 1557 . 1 CCQ Două traduceri din Stendhal . 8 din Tolstoi, Sonata de Kreutzer fiind tradusă de M. Gheorghiu şi se vindea cu 14 lei 1559 . Din păcate, la nicio apariţie editorială catalogată nu apare anul editării. 5 scrieri ale lui Duiliu Zamfirescu 15 . 6 scrieri ale lui Caragiale, printre care şi O făclie de Paşti 1561 . Hagi Tudose al lui Delavrancea costa 75 Catalogul general al librăriei editoare Socec & Co., S. A., Ed. Socec, Bucureşti, f. a., 198 p. 1549 Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Socec. Catalogul general al librăriei editoare Socec & Co , S.A., op. cit., p. 5. 1551 Idem, p. 4. 1552 Idem, p 5. 1553 Idem, p 8. 1554 Ibidem. 1555 Idem, p 14. 1556 Idem, p 15. 1557 Idem, p 16. 1558 Idem, p 16-17. 1559 Idem, p 18. 1560 Idem, p 19. 1561 Idem, p 24. 165 de lei iar Bisericuţa din răzoare a Părintelui y Gala Galaction costa 40 de lei 1563 . 8 scrieri ale lui Gârleanu 1564 . 3 ale lui Gorki 1565 . 5 ale lui Maupassant 1566 . Negru pe alb, a lui Negruzzi, costa 20 de lei . 4 scrieri ale lui Ibsen . Piesa de teatru Wilhelm Teii, a lui Schiller, în traducere, costa 14 lei 1569 . Viaţa şi pildele lui Esop: 7 lei 1570 . Simion Mehedinţi e un recordman: editura 5 Socec i-a editat 17 scrieri. Dintre care una în franceză: Le pays et le peuple Roumain, care costa 100 de lei 1571 . Lui Iorga i-au editat două cărţi: una în franceză şi alta în germană 1572 . Amintiri din copilărie, a lui Creangă, costa 14 lei 1573 . Legendele sau Basmele Românilor, a lui Ispirescu, în două volume, costa 28 de lei fiecare volum în parte 1574 . Povestea vorbii, a lui Anton Pann, în 3 volume, fiecare volum costând 14 lei Ediţiile scripturale sinodale suferă de două metehne mari: 1. nu urmăresc o singură ediţie în traducere, fapt pentru care sunt prelucrări/ mozaicuri traductoriale şi 2. românizează foarte mult conţinutul. Iar în cele ce urmează ne vom referi la numele existente în Scriptură pentru ca să se 1562 Idem, p. 26. 1563 Idem, p. 28. 1564 Idem, p. 29. 1565 Idem, p. 30. 1566 Idem, p. 32. 1567 Idem, p. 34. 1568 Idem, p. 64. 1569 Idem, p. 68. 1570 Idem, p. 92. 1571 Ibidem. 1572 Idem, p. 102. 1573 Idem, p. 162. 1574 Idem, p. 164. 1575 Idem, p. 165. 166 observe ce enervant e să nu urmăreşti o singură ediţie în traducere. 5 In LXX avem ESe|j la Fac. 2, 8, pe când în ed. BOR 2001 avem Eden. Pentru că a preluat varianta WTT: Ţ\V. In Fac. 14, 6 avem pământul NcaS în LXX, pe când în WTT: nia. Şi astfel în ed. BOR 2001 îl avem pe Nod din ebraică şi nu pe Ned din greacă. Enos 1-a născut pe Chenan în LXX (Fac. 5, 9). Enos 1-a născut pe Cainan în ed. BOR 2001. Tot la fel si în VUL. Pe când în WTT, Enos 1-a născut pe Chenan. De ce a preluat ed. BOR 2001 variante textuale din ebraică sau latină, dacă ea a mers pe LXX în cea mai mare parte, pe limba greacă! în Fac. 5, 15, ed. BOR 2001 urmează LXX: Maleleil si Iared. Insă în Fac. 5, 21, Enoh nu 1-a mai născut pe Matusala, cum e în greacă, ci pe Matusalem. De ce MatusalemP. Nu ştim. Pentru că în VUL avem Enoch si Mathusalam iar în WTT: Enok si Metuselah. Fiii lui Noe în LXX sunt Sim, Ham şi Iafet [Fac. 5, 32]. In WTT sunt Şem, Ham şi Iafet. In VUL: Sem, Ham, Iafeth. Iar ed. BOR 2001 îl foloseşte pe Sem din latină şi pe Ham şi Iafet din greacă. In Fac. 13, 3, în LXX, avem Betil/ Vetil. In VUL avem Bethel. în ed. BOR 2001: Betel, ca şi în WTT. Abimelek e în WTT [Fac. 26, 26]. Abimelec e în ed. BOR 2001. Abimelech e în VUL. Abimeleh e în LXX. Abimelec, în concluzie, e românizat după ebraică. In greacă e Rahil [Fac. 31, 19, cf LXX]. In latină e Rahel. In ed. BOR 2001 e Rahela. In ebraică e Rahel. L-am românizat, ca să se înţeleagă că e vorba de o femeie. Moise [leş. 2, 10] din română e Moşeh în ebraică. In latină e Moşi/ Moses, pe când în greacă e Moisis. Aşa că Moise e cape româneşte. 167 în Lev. 25, 1, în LXX, avem muntele Şina. în latină si ebraică avem muntele Sinai... si de aici avem denumirea lui în ed. BOR 2001. In ed. BOR 2001 vorbim de Iosua. Insă Septuaginta vorbeşte despre Iisus, fiul lui Navi [Iis. 1, 1]. In VUL e vorba de „Iosue, filium Nun". Pe când în ebraică de Iosua. Iosua e din nou românizat. Deborah e în VTT, Debbora e în latină, Debbora e şi în greacă. Debora, din română, e pronunţia cuvântului din ebraică. Pe Samuel din română îl cheamă Samuil în greacă. însă îl cheamă Samuel în ebraică şi Samuhel în latină. De unde l-am scos pe Samuel atunci? De ce trebuie să inventăm cuvinte, dacă noi traducem textul grecesc şi acolo e SamuiU In latină e Helias [I Reg. 17, 1]. In ebraică este Eliiahu. în greacă este Mu. ..iar la noi Ilie. De unde Iliel Profetul Ieremias, în greacă. Hieremia în latină. Ieremiah în ebraică iar la noi Ieremia, românizat. David e ca în greacă. Insă în greacă şi latină avem Salomon şi nu Solomon. Iar în ebraică e Solomoh. t In ebraică este Işaiahu [îs. 1, 1]. In latină: Isaiae. în greacă: Isaias. Dar la noi e Isaia, ca pe niciunde. Noi îl ştim ca pe Sfântul Avacum. In LXX însă e Amvacum, în latină Abacuc, în ebraică: Habakkuk. De unde Avacum, dacă noi traducem textul grecesc şi acolo e Amvacum 1 ? Să zicem că am preluat ediţia MGK. însă în MGK avem 'AppaKoun şi nu cu un singur v. Zaharias în greacă, Zecareiah în ebraică, Zaccharia în latină... românizat: Zaharia. In Mat. 12, 24, în latină, avem Beelzebub. In ed. BOR 2001: Beelzebul, ca şi în GNT. Avem Simon, la Mt. 27, 32, ca în GNT. Dar el nu e din Cirene ci din Cirineos în greacă. Noi 1- am românizat. 168 In latină şi în greacă avem Galilea. In ed. BOR 2001 avem doi de e: Galileea. Lazaros e din Bitania [In. 11, 1, cf. GNT]. In latină, Lazarus e din Bethania. La noi e Lazăr din Betania. Aristarcho e în latină, la F. Ap. 27, 2. In GNT: Aristarhos. In ed. BOR 2001, ca şi când ar fi fost român, e Aristarh. Şi pentru că am românizat lucrurile, de la început, în mod nepermis, a le îndrepta acum înseamnă a părea noi ridicoli şi nu că facem un act de normalitate. în Filip. 4, 20, în ed. BOR 2001, avem Evodia si Sintihia. De ce IPS Bartolomeu Anania a transliterat bine primul nume dar nu a vrut să îl translitereze şi pe al doilea? Căci în GNT avem Evodia şi Sintihi. Probabil că Sintihi, pentru cititorul român, ar fi părut bărbat şi nu femeie. Onisimos [Col. 4, 9] e Onisim pentru noi. Marcos [Col. 4, 10] e Marcu. Dar ed. BOR 2001 1-a transliterat în mod corect pe Epafras de la Col. 4, 12. Iar dacă ar fi fost Epafrasos. ..i-ar fi tăiat sufixul şi l-ar fi făcut Epafras, ca pe aproape toate cuvintele greceşti. Filimon [Fii. 1, 1] e ca în greacă. Insă e Timoteos si nu Timotei. E Pavlos si nu Pavel. Apfia e ca în greacă [Fii. 1, 2]. In Epistola Sfântului Iuda e Sodoma şi Gomorra [Iuda 1, 7] şi nu Gomora. Nu există Ioan în greacă ci doar Ioannis [Apoc. 1, 1]. Patmos e ca în greacă [Apoc. 1, 9]. Dar avem Sardis şi nu Sardes, Filadelfia e ca în greacă, dar în greacă e Laodicia şi nu Laodiceea [Apoc. 1, 11]. Pe coperta revistei Adam , din 1 iunie 1933, e Adolf Hitler 1577 , îmbrăcat în robă KKK 1578 şi cu două pistoale în mână. Şi articolul lui T.[udor] 1576 Rev. Adam (V), nr. 60, 1 iunie 1933, Bucureşti, 16 p. 1 77 Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_Hitler. 1578 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ku_Klux_Klan. 169 Arghezi, Punctul mort, deschide acest număr. Paginile 1-4. Iar aici Arghezi subliniază că „reichul 1579 actual e antisemit" 1580 . Şi, totodată, că Marx este iniţiatorul comunismului Poetul român se mira de faptul cum poate să prindă nazismul în Germania, tocmai acolo unde există „şapte abonamente de presă de cap de i con locuitor" . Cum pot să fie antisemiţi, cu alte cuvinte, oamenii foarte informaţi si culturalizaţi? 7 5 5 5 Tot în p. 2, el spunea: „Hitlerismul ar putea să fie o boală de megalomanie". Şi a avut dreptate! A fost un moft, ca şi comunismul, dar un moft antiuman. în p. a 4-a: „lepădarea unei cărţi în foc e un asasinat". Asta împotriva Germaniei naziste care începuse să epureze bibliotecile. Ultima propoziţie a lui Arghezi: „Ipocrizia e 1 COT un fruct al culturii" Urmează un articol al lui Th. Lowenstein, până în p. 6, iar din p. 7 articolul Germania şi evreii al lui E.[ugen] Lovinescu. Şi Lovinescu considera că nazismul german deschide „o nouă eră medievală" 1584 în Europa. 1 coc „Supremaţia" de rasă care extermină In p. a 16-a suntem anunţaţi că articolul lui Gala Galaction, „parvenindu-ne prea târziu", va fi editat în numărul următor. 1 CO£ Emil Dumea (preot romano-catolic) şi-a editat online jurnalul de călătorie din Japonia 1579 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Nazi_Germany. 1580 Rev. Adam (V), nr. 60, 1 iunie 1933, nr. cit., p. 1. 1581 Ibidem. 1582 Idem, p. 2. 1583 Idem, p. 4. 1584 Idem, p. 7. 1585 Ibidem. 1586 A se vedea: http://emildumea.ro/images/CV%20ProP/o20Pr%20%20Emil%20DUM EA%20 1 6%20martie%2020 1 2.pdf . Emil Dumea, Japonia (impresii de călătorie, 21 dec - 14 ian. 2013), Iaşi, 2013, 101 p. Care se poate downloada de aici: 170 A ajuns pe 21 decembrie 2012 în Tokyo şi a visat să ajungă în Japonia de când era copil. Interes t • 1588 religios A făcut două ore de avion până în Munchen şi aproape 12 până în Tokyo 1589 . Civilizaţia japoneză 1590 . Niciunul nu vorbea „cu voce tare" 1591 . Intre 23 si 29 decembrie 2012 a locuit în Nagasaki . In p. 20: o imagine din tipografie. I-a plăcut vălul alb de capul femeilor 1593 şi ni le arată, la slujbă, în fotografia din p. 24. Clopotul care a supravieţuit dezastrului atomic 1594 . Şi a văzut mai multe rozarii topite, păstrate de atunci... pentru că bomba a degajat căldură de până la 3.000 de grade Celsius 1595 . Efectele imediate ale bombei atomice: „vântul extraordinar de puternic, aerul fierbinte şi radiaţiile" 1596 . Japonia, în vechime, s-a numit şi Yamato, adică Armonie mare La întoarcerea în Tokyo vede, din avion, muntele Huji acoperit de zăpadă 1598 . Aeroportul Haneda din Tokyo 1599 . Până la vârsta de 20 de ani tinerii japonezi nu au voie să consume băuturi alcoolice şi nici nu li se vând ţigări 1600 . Scoală obligatorie, ordine si perfecţiune în .1601 i /cno ^ Lipsa vocaţiilor religioase . In p. 64 o transportul în comun Lipsa vocaţiil fotografie dintr-un cimitir budist. Pietre funerare în http://emildumea.ro/carti/Emil%20Dumea%20jurnal%20japonia%2020 13%20cu%20foto%20a5.pdf. 1588 Idem, p. 4. 1589 Idem, p. 6. 1590 Idem, p. 6-7. 1591 Idem, p. 7. 1592 Ibidem. 1593 Idem, p. 22. 1594 Idem, p. 27. 1595 Idem, p. 28. 1596 Idem, p. 44. 1597 Idem, p. 47. 1598 Idem, p. 56-57. 1599 Idem, p. 57. 1600 Idem, p. 58. 1601 Ibidem. 1602 Idem, p. 61. 171 linii drepte, la fiecare piatră funerară fiind urna cu cenuşă a decedatului 1603 . Seriozitatea şi corectitudinea japonezilor 1604 . Amabilitatea lor 1 ° 5 . însă, accentuează autorul, „Evanghelia nu a prins rădăcini adânci în spiritualitatea japonezilor. Creştinismul s-a confruntat prea puţin cu religiile tradiţionale şi nu a reuşit să-şi arate superioritatea asupra lor" 1606 . Pe 5 ianuarie 2013 a vizitat Muzeul National y din Tokyo 1 07 . Şi ne prezintă o fotografie cu vase i- • -1608' dm ceramica Mâncatul cu betisoare de lemn 1609 . Podul curcubeu noaptea 1610 . Apoi Tunul Tokyo, o replică a celui din Paris 1611 . Iar din p. 86 aflăm că el are 333 de metri înălţime. în pagina următoare: elevi de şcoală trecând 1 f\ 1 pe zebră. Ghiozdane de piele, negre, la spate A vizitat un templu budist şi în el a găsit statuete ale copiilor avortaţi, având pe cap fesuri roşii 1613 . Fanatismul pentru muncă şi tehnică al japonezilor 1614 . Merge şi se roagă în templul Yasukuni 1615 . Şi aseamănă Japonia cu Germania în pasiunea ei pentru muncă 1616 . Concluzia autorului, la întoarcere: „Japonia rămâne o ţară pe care trebuie să o admir şi să o descopăr, sau, mai bine zis, invers: să o descopăr pentru a o putea admira'"' 1603 Idem, p. 64. 1604 Idem, p. 65. 1605 Idem, p. 70. 1606 Idem, p. 71. 1607 Idem, p. 72. 1608 Idem, p. 73. 1609 Idem, p. 76. 1610 Idem, p. 77. 1611 Idem, p. 78. 1612 Idem, p. 87. 1613 Idem, p. 88. 1614 Idem, p. 95. 1615 Idem, p. 97. 1616 Idem, p. 98. 1617 Idem, p. 100. 172 Părintele Dumitru Popescu 1618 îşi publica 13 articole în Teologie şi Cultura 619 . Şi în Introducere vorbeşte despre secularizare 161 ® şi ecologie 1621 . Primul articol e dedicat actualităţii teologiei trinitare a Sfinţilor 3 Ierarhi (p. 9-18). Care au pus „la baza comuniunii trinitare... conceptul de -„1622 persoana De la p. 21 a cărţii vorbeşte despre hristologia Părintelui Dumitru Stăniloae. „Păcatul 1 iCOQ individualismului" De la p. 31 se referă la Mărturisirea de credinţă a Sfântului Petru Movilă. Până la p. 40. De la p. 43: despre religie în contextul actual. Unde spune că Revoluţia franceză a fundamentat cultura europeană „pe separaţia radicală dintre domeniul public şi cel privat, [aceasta] tinzând în permanenţă să excludă religia din sfera publică pentru a o transforma într-o chestiune de opinie pers onală" X62A . O lume „golită de adierea eternităţii" Despre semnificaţia Icoanei de la p. 57. De la p. 65 despre actualitatea teologiei Sfinţilor 3 Ierarhi. Apoi despre impactul filosofiei antice în teologie. De la p. 75. De la p. 84: implicaţiile teologice ale teoriei cunoaşterii a lui Kant. Despre ştiinţă din p. 97. In finalul articolului: „creaţia nu este autonomă ci implică prezenţa Duhului lui Dumnezeu" Violenţa generalizată . Puterea văzută ca si cauză a violentei 1628 . 1618 A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-prof-acad-dr- dumitru-popescu/. 1 19 Pr. Prof. Dr. Dumitru Gh. Popescu, Decanul Facultăţii de Teologie din Bucureşti, Teologie şi Cultură, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1993, 166 p. + Cuprinsul. 1620 Idem, p. 5. 1621 Idem, p. 5-6. 1622 Idem, p. 14. 1623 Idem, p. 24. 1624 Idem, p. 44. 1625 Idem, p. 52. 1626 Idem, p. 112. 1627 Idem, p. 137. 1628 Idem, p. 138. 173 Despre suferinţă din p. 141. Şi îl citează pe Yves Congar în p. 151, care spunea că teologia romano-catolică modernă a făcut o mare greşeală şi anume: „Sfânta Treime a fost răsfrântă asupra ei înşişi şi izolată de oameni si cosmos în transcendent". Numai că nu teologia modernă romano- catolică a făcut această greşeală ci teologia romano-catolică medievală, care a conceput harul ca fiind creat si nu a mai făcut dinstinctia i y tradiţională între slava si flinta lui Dumnezeu. y i J y Delap. 161: Concluzie. Antropocentrismul romano -catolic a început odată cu sfârşitul primului mileniu creştin 1629 . In p. 162: „Creştinismul românesc se caracterizează atât prin legătura omului cu Dumnezeu, dar şi prin aceea a legăturii sale cu cosmosul. Cele două legende ale spiritualităţii noastre, Meşterul Manole si Mioriţa, sunt o dovadă " y i y ~ elocventă a acestei realităţi". 5 Imaginea de la finalul cărţii 1630 : i /ro i Rudolf Arnheim spunea despre Arnold Schonberg că „a compus unele dintre cele mai complicate piese muzicale create vreodată" 1633 . Si ascultând câteva creaţii muzicale ale sale mi-am dat seama că Schonberg creează o muzică de stare, interiorizată, nevrotică, prin care vrea să ne transmită dezrădăcinarea si melancolia evreilor 1629 Idem, p. 161. 1630 Idem, p. 166. 1 31 Ase vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Rudolf_Arnheim. 1632 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Arnold_Schoenberg. Rudolf Arnheim, Arta şi percepţia vizuală. O psihologie a văzului creator, ed. a Ii-a, trad. de Florin Ionescu, Ed. Polirom, Iaşi, 2011, p. 201-202. Cartea are 500 de pagini şi e un curs universitar. 174 şi, cu precădere, frica, teama continuă a lor de cei care îi persecută. Compozitorul şi pictorul evreu Arnold Schonberg, care a trăit în Austria, s-a născut pe 13 septembrie 1874 şi a murit pe 13 iulie 1951 1634 . în 1899 compunea Verklărte Nacht [Noapte transfigurată] , opus 4. O melodie calmă şi romantică în substanţa ei, ce capătă accente tăioase, de film thriller. Simţi că eşti urmărit, că eşti filat, că nu ti se dă voie să fii fericit. Simţi cum îti palpită inima. Sinfonia da camera n. 2, op. 38 a scris-o în 1906, 1916, 1939 1636 . Ca şi în lucrarea anterioară suntem făcuţi părtaşi fricii, încordării, neliniştii. Sentimentul pe care îl am este acela că instrumentele, de cele mai multe ori, nu narează muzical nişte sentimente ci pur şi simplu ţipă starea interioară a autorului. A Survivor from Warsaw op. 16 este o intrigă militară post-factum, cu accente dramatice. A fost scrisă în 1909. Pe fondul muzical panicard apare glasul grav al unui povestitor al evenimentelor. Serenade, opus 24 ms e plină de suspans. Deşi a fost interpretată, într-un spaţiu privat, în 1924, ea a fost aranjată muzical de Dimitri Mitropoulos, în 1949, în America, pe când compozitorul împlinea 75 de ani. Şi varianta citată e cea din 1949. Introduce suspansul şi în Moses und Aron [Moise şi Aron], scrisă între 1930-1932 1639 . Cu monologuri în germană. Aici apare însă şijelirea. 1634 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Arnold_Schoenberg. 1635 Filă audio, 29. 26 minute: http://www.youtube.com/watch?v=U-pVz2LTakM. 1636 Filă audio, 21. 39 minute: http ://w ww. youtub e . co m/ watch? v=3 g Worj g YrmI . 1637 Filă audio, 7. 16 minute: http://www.youtube.com/watch?v=- CFnJiElpks. 1638 Filă audio, 32. 29 minute: http://www.youtube.com/watch?v=BCVLznDTvpc. 1 39 La nivel online în 3 file audio. Prima filă: 48. 50 minute: http://www.youtube.com/watch?v=eCJQLaVly_o. A doua filă: 53. 07 minute: 175 Volumul al 2-lea 1640 al cursului universitar al Părintelui Ştefan Buchiu începe cu hristologia. Mărturiile revelaţionale, p. 14-16. Paginile 17-18: hotărârile dogmatice referitoare la persoana Domnului. Unirea ipostatică şi urmările sale de la p. 21. In p. 31, la bibliografie, citează cursul Părintelui Dumitru Popescu, în formă manuscrisă, din 1992. Despre chenoza Domnului de la p. 32. Slujirile Sale (p. 42-47). Soteriologia începe odată cu p. 48. Citează Dogmatica Sfântului Iustin Popovici, în ediţia Paris, 1992 1641 . Despre îndreptare de la p. 79. Despre cinstirea Sfinţilor de la p. 101. Eclesiologia începe la p. 115. Unde consideră Sfintele Taine „centrul Bisericii şi condiţia indispensabilă pentru creşterea ei" 1 42 . Asta după ce autorul afirmase că Sfintele Taine „oferă, în mod personal, viaţa lui Hristos în Biserică" 1643 . Teologia Sfintelor Taine începe la p. 135 şi discută Tainele în următoarea ordine: Botezul (p. 145-154), Mirungerea (155-158), Euharistia (159- 174), Pocăinţa (175-178), Preoţia (179-184), Cununia (185-187) şi Maslul (188-190). De la p. 191 începe capitolul final: Eshatologia. Ghidul pentru profesorii care predau Religia la clasa pregătitoare a fost editat în 20 12 1644 . Şi el dezbate, în primul rând, metodele de predare: http://www.youtube.com/watch?v=4ho3BSXfdEI. A treia filă: 9. 38 minute: http://www.youtube.com/watch?v=arEgNSk9gz8. 1 40 Pr. Conf. Dr. Ştefan Buchiu, Dogmă şi Teologie. Curs de teologie dogmatică şi simbolică ortodoxă, voi. II, Ed. Sigma, Bucureşti, 2006, 219 p. 1641 Idem, p. 59. 1642 Idem, p. 117. 1643 Ibidem. 1644 Monica Opriş, Dorin Opriş, Irina Horga, Religia la clasa pregătitoare. Ghid pentru profesori, Ed. Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2012, 143 p. 176 explicaţia, povestirea, conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, jocuri, învăţarea problematizată, studiul de caz, exerciţiul, rugăciunea, observarea directă 1645 . Ilie vizitează o mănăstire si vrea să devină călugăr 1 4 . Poemul Duminica al lui Coşbuc 1647 . De ce avem numele pe care îl avem 1648 . La p. 85 începe lecţia: Iisus Hristos iubeşte copiii. Iar „modelul unei mame bune este Maica Domnului" 1649 . După fiecare lecţie li se explică numele apărute în decursul expunerii. In p. 90, spre exemplu, li se spune că Măria înseamnă stăpână, că Denisa vine de la numele Sfântului Dionisie Areopagitul, pomenit pe 3 octombrie, şi înseamnă puritate, că Dumitru înseamnă pământul-mamă, Sofia = înţelepciune şi Olga = binecuvântată. Puterea rugăciunii unei mame 1650 . De ce nu şi a unui tatăl Căci dacă îi învăţăm că doar mama e importantă, tocmai de aceea, mai târziu, divorţul nu mai e o problemă care vizează şi copiii şi nici custodia copiilor nu mai e văzută ca aparţinând ambilor părinţi ci doar mamei. a i /;c i îngerii ca păzitori ai copiilor . Sfinţii ca prieteni 1 52 ai lor. Scotându-se astfel din discuţie latura severă a rolului îngerilor si al Sfinţilor în viata noastră. Fiindcă nu sunt numai păzitori şi prieteni cu noi ci şi mustrători şi pedepsitori ai noştri când greşim. Şi aceste lucruri ar trebui să le spunem copiilor de la bun început şi să nu-i canalizăm spre o lume ireală, unde ei pot face orice, pentru că Sfinţii „îi păzesc" în păcatele lor. 1645 Idem, p. 18-27. 1646 Idem, p. 66. 1647 Idem, p. 68. 1648 Idem, p. 70. 1649 Idem, p. 89. 1650 Idem, p. 91. 1651 Idem, p. 92. 1652 Idem, p. 95. 177 Educaţia trebuie să fie sinceră, cu problemele pe faţă, adică şi cu bunele şi cu relele existenţei. Iar cu cât îi prevenim cu adresă la lucrurile dure ale vieţii, cu cât le spunem copiilor cu ce realităţi vor da nas în nas, cu atât îi pregătim pentru a suporta mai uşor dramele existenţei. Pentru că nu îi putem scăpa de ele... dacă îi minţim cu referire la ele. Iar mai târziu îsi vor pierde credinţa, dacă nu le-am spus de la început că credinţa e plină de bucurii dar şi de dureri amarnice. Teatrul religios 1653 . Care, din proprie experienţă, ştiu că îi responsabilizează pe elevi vizavi de evenimentul Naşterii Domnului dar e si un motiv de rivalitate între ei. Teologul romano-catolic Yves Congar 1654 s-a născut în Sedan, în nord-estul Franţei. Pe 13 aprilie 1904 1655 . La 10 ani dorea să se facă medic. In 1921 a intrat la seminar, în Paris. In 1925 a intrat în ordinul dominican şi pe 8 decembrie 1926 a devenit călugăr benedictin. A studiat tomismul în Belgia, devine preot romano-catolic în 25 iulie 1930, trăieşte în Germania, la Diisseldorf şi îşi dă doctoratul pe 7 iunie 1931. In 1937 iniţiază colecţia Unam Sanctam la editura du Cerf. Cade prizonier în Al doilea război mondial, studiază limba rusă în prizonierat şi este eliberat în primăvara lui 1945. Jurnalul său se numeşte: Journal d'un theologien (1946-1956) şi a fost publicat tot la du Cerf. 1653 Idem, p. 110. 1654 Ase vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Yves_Congar. 1655 Toate datele de aici încolo, despre viaţa lui Congar, sunt din articolul: Pr. Berea Corneliu, Viaţa teologului Yves Congar - lucruri ştiute şi mai puţin ştiute din perioada 1930-1959, în rev. online greco- catolică Credinţa noastră, viaţa noastră, nr. 4, 2008, cf. http://www.credinta-noastra.cnet.ro/2008/07/viata-teologului-yves- congar/. în http://en.wikipedia.org/wiki/Yves_Congar avem ca zi de naştere data de 8 aprilie 1904. 178 însă din 1952 teologia sa începe să fie cenzurată de papă. Nu mai primeşte dreptul, pentru la Vraie etfausse Reforme dans l 'Eglise [Adevărată şi falsă Reformă în Biserică], de a fi republicată şi tradusă. Se hotărăşte să scrie în continuare chiar dacă nu e lăsat să publice. De la iezuitul Jean du Rivau află că lui Rahner, în aprilie 1952, i s-a cerut o totală revizuire la o carte. Peste două zile află că i s-a respins r tipărirea cărţii sale Le Christ, Mărie et l 'Eglise [Hristos, Măria şi Biserica]. Publică însă, pe 29 noiembrie 1952, cartea Jalons [Jaloane], pe care o dedică părinţilor săi. Intre 5-13 aprilie 1954 se află în Egipt. Insă în acelaşi an e anchetat pentru credinţa lui. Când a ajuns papă Ioan al XXIII-lea şi-a reprimit libertatea şi a început să publice. Iar cine crede că teologii trebuie învăţaţi să gândească nu îşi suportă, de obicei, propria operă. Cursul de Dogmatică al Părintelui Gheorghe Remete, în format Word 1656 , are 322 p. 1657 . Pentru anul IV Pastorală. Şi începe cu secţiunea Persoana Mântuitorului în relaţie cu Sfânta Treime 165 *. Iisus Hristos este „singura dovadă palpabilă" a lui Dumnezeu 1659 . Citează un poem de Pasternak înp. 17. Prorociile mesianice: p. 25-26. Enipostazierea (p. 31), consecinţele dogmatice ale unirii ipostatice începând cu p. 33, chenoza începe la p. 45, soteriologia de la p. 56. Citează adesea din Ambigua. Dar de câteva ori şi din Sfântul Simeon Noul Teolog. Foloseşte colecţiile SC si PG. învierea Domnului e, în mod concomitent, supra-istorică şi istorică 1 °. Consideră că 1656 Preluat de aici: ftp://ftp.logos.md/Biblioteca/_Colectie_RO/Remete%20Gheorghe%20- 20Dogmatica%20Ortodoxa.doc. 1657 Pr. Prof. Dr. Gheorghe Remete, Curs de Dogmatică. Anul IV, semestrul I şi II, 2004-2005, în format Word, 322 p. 1658 Idem, p. 5. 1659 Idem, p. 11. 1660 Idem, p. 92. 179 Bulgakov a promovat un spiritualism „abstract şi uscat (!)" 1661 . Hariologia începe în p. 115. Despre harisme (p. 134-136), predestinaţia la Calvin (149-151), mântuirea personală de la p. 163, eclesiologia de la p. 176, Sfintele Taine începând cu p. 199. Despre numărul Sfintelor Taine în p. 207- 208. Şi începe cu Botezul (p. 218-233). Apoi Mirungerea (233-237), Spovedania (237-246), Euharistia (246-277), Preoţia (277-297), Cununia (297-300), Maslul (301-304). Ultimul capitol este intitulat: Spiritualitatea sacramentală (p. 313-322). Marilyn Monroe apărea pe coperta revistei Playboy în decembrie 1953. Blondă, surâzătoare, aparent „inocentă", cu mâna stângă în aer 1663 . Revista are 44 de pagini şi majoritatea imaginilor sunt alb-negru. Articolul referitor la ea se numeşte What makes Marilyn? [Ce face Marilyn?] 1664 , în care sunt incluse 4 fotografii, ultima fiind color... si ea nud 1665 . îşi acoperă ochiul drept cu mâna, sânii îi are la vedere, picioarele sunt îndoite, îşi ascunde sexul... iar unghiile de la mâini şi de la picioare sunt vopsite în roşu... ea fiind întinsă pe o pânză roşie. Amestecul de păr blond cu buzele şi unghiile în roşu va face carieră până prin anii 80-90. Rândurile despre ea sunt hiperbolice, reieşind faptul că „she is natural sex personified" 1666 [ea este personificarea sexului natural]. Adică e o personificare a senzualităţii feminine. 1661 Idem, p. 100. 1 62 Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marilyn_Monroe. 1663 Playboy USA, decembrie 1953, 44 p. 1664 Idem, p. 15-19. 1665 Idem, p. 19. 1666 Idem, p. 18. 180 Barbu Ştirbei ia primele măsuri de împădurire în 1852, încercând să fixeze dunele de nisip de pe moşia sa de la Băileşti, din Oltenia, prin „plantaţii de salcâm şi de plop" 1 7 . Dar o acţiune de proporţii a statului are loc în timpul lui Cuza, pentru că acesta era îngrozit de defrişările masive care aveau loc 1668 . Şi pe data de 1 septembrie 1 862 ia hotărârea de a înfiinţa pepiniere forestiere 16 9 . Se înfiinţează trei pepiniere de câte o sută de pogoane în judeţele Brăila, Iaşi şi Ismail şi două, de câte cincizeci de pogoane, în Giurgiu şi în Bărăgan. Şi înfiinţarea celor 5 pepiniere a costat 77. 046 de lei deşi bugetul alocat în acest sens era de 160. 120 de lei 1670 . Pe 28 noiembrie 1864 s-a înfiinţat un inspectorat general agricol, care cerceta, printre altele, dacă s-a plantat pădure în locurile sterpe în 1882-1883 statul a alocat 10.000 de lei aur pentru împăduriri. In 1884-1885: 20.000 de lei aur. în 1885-1886: 30.000 de lei aur. în 1886-1887: 40.000 de lei aur 1672 . în 1884, în Dobrogea, existau 11.169 hectare de păduri comunale şi se dorea împădurirea a 20.075 de hectare 1673 . Până la începutul secolului al 20-lea, în Dolj s-au plantat 1.750 de hectare de pădure. în Brăila: 600 de hectare, în Ialomiţa: 500 de hectare 1674 . Până la 5 octombrie 1859 s-au plantat 5.180 de hectare de pădureţe nisipuri mişcătoare: 5.000 de hectare la Ciuperceni şi Piscu Tunari, 150 la Iveşti, în sudul judeţului Tulcea şi 30 lângă Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi, ed. a Ii-a, revăzută şi adăugită, Ed. Ceres, Bucureşti, 1976, p. 140. Cartea are 391 pagini şi a costat la publicare 34 de lei. 1668 Ibidem. 1669 Idem, p. 140-141. 1670 Idem, p. 141. 1671 Ibidem. 1672 Ibidem. 1673 Ibidem. 1674 Idem, p. 142. 181 Constanţa. Iar salcâmul a fost copacul ce s-a prins cel mai bine pe nisip 1675 însă tot acest efort uriaş s-a făcut pentru faptul că între 1856-1890 fondul forestier al Ţărilor române scăzuse cu „aproape trei milioane de hectare" 1676 . In 1934 s-a împădurit în România 19.116 hectare de teren, lucru care a costat 18.628.887 de lei 1677 . Şi s-au folosit pentru asta 64.780.000 de puieţi, 8.136 hectolitri de apă şi 1.341 kilograme de seminţe 1678 . 5 Rowan Williams, arhiepiscopul anglican de Canterbury, a editat în 1987 o carte despre ereticul Arie 1679 . A doua ediţie, din 2001, are 378 de • -1680 pagini Şi aici autorul ne spune că Sfântul Epifanie al Salaminei a afirmat despre Arie că s-a născut în Libia 1681 . împăratul Constantin cel Mare i-a scris lui Arie în jurul anului 333 şi i-a dat voie să se întoarcă din exil în locurile natale 16 * 2 . Despre anul naşterii lui Arie autorul opinează că ar fi înainte de anul 280. Şi nu crede că Arie a fost ucenicul Sfântului Mucenic Lucian al Antiohiei 1683 . Arie a fost preot şi predicator 16 * 4 '. Sfântul Alexandru al Alexandriei ia atitudine împotriva aroganţei lui Arie . Şi Arie scrie 1675 Ibidem. 1676 Idem, p. 143. 1677 Idem, p. 144. 1678 Ibidem. 1679 Ase vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Arius. 1680 Rowan Williams, Arius: Heresy and Tradition, second edition, Ed. SCM Press, London, 2001, 378 p. 1681 Idem, p. 29. 1682 Ibidem. 1683 Idem, p. 30-31. A se vedea: http://www.ortodoxism.ro/proloagele/octombrie/Proloagel50ct.shtml. 1684 Idem, p. 32. 1685 Idem, p. 37. 182 poemul Thalia după excomunicarea şi expulzarea sa din Alexandria 1686 . Iar cum Arie si susţinătorii săi au fost 5 5 condamnaţi prima oară la Alexandria, de un sinod care a avut loc în jurul anului 32 1 1687 , în consecinţă, poemul Thalia a fost scris în 321 sau 322 1688 . Referitor la componenţa Primului Sinod Ecumenic, Filostorgius afirmă că au participat la sinod 22 episcopi arieni 16 * 9 . La Braşov, în 2002, a avut loc o sesiune internaţională de comunicări ştiinţifice dedicată f 5 5 Părintelui Dumitru Stăniloae 1690 . Iar în articolul său, Dr. Ioan Eşan, mărturiseşte faptul că Părintele Dumitru lucra, înainte să moară, la o carte numită Comentarii la Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul, la care scrisese 1.500 de pagini 1691 . Unde este manuscrisul? In acelaşi sfârşit de pagină autorul spune următoarele: „La mijlocul lunii septembrie 1992 părintele Stăniloae mi-a trimis la cerere un scurt material care serveşte drept Prefaţă a cărţii de faţă. La sfârşitul scrisorii părintele Stăniloae arăta printre altele: „Sacrificiul martirilor din decembrie 1989 trebuie canonizat şi ar trebui să capete o semnificaţie mondială. Să-1 pomenească toate bisericile ortodoxe. Martirii noştri ar putea fi prăznuiţi fie pe 22 decembrie, fie pe 29 [decembrie], odată cu pruncii ucişi de Irod"" 1692 . 5 IPS Bartolomeu Anania spune că Părintele Dumitru a semnat articole sub pseudonim, după ce 1686 Idem, p. 52. 1687 Idem, p. 56. 1688 Idem, p. 63. 1689 Idem, p. 67. Sesiune internaţională de comunicări ştiinţifice ,, Dumitru Stăniloae". Tema: Părintele Dumitru Stăniloae -Arhiereul ortodoxiei româneşti, în Caietele Universităţii „Sextil Puşcariu" din Braşov, anul II, nr. 2, voi. III, mai 2002, 167 p. 1691 Idem, p. 125. 1692 Ibidem. 183 a ieşit din închisoarea de la Aiud, pentru a-şi „putea agonisi câţiva bănuţi pentru el şi familie" 1693 . Iar de la Părintele Dumitru Popescu aflăm că Părintele Stăniloae nu a participat doar la scrierea manualului de Dogmatică ci şi la scrierea Catehismului ortodox editat în 1952 1694 . Primul volum din Trecute vieţi de doamne si y y domniţe, cartea lui Constantin Gane [1885- 1962] 1695 , în ediţia din 1933 are 572 p. + 11 pagini de tabele 1696 . Şi costa 180 de lei la publicare. A fost premiată de Academia Română, după cum scrie pe coperta primă. Iar din prima pagină de după pagina de titlu aflăm că volumul de faţă a fost editat în 3.000 de exemplare. Motoul cărţii e din Nietzsche. Iar Prefaţa lui Iorga e de trei fraze. Volumul e format din 31 de capitole. Şi discuţia începe cu doamna Clara, soţia lui Alexandru Basarab si se încheie cu doamna Ana Racoviţă. Despre doamna Măria Brâncoveanu autorul spune că s-a căsătorit cu Sfântul Constantin Brâncoveanu prin anii 1675-1676 si au avut 11 • •1697 copii Ea a construit Biserica dintr-o zi, din centrul actual al Bucurestiului, care a fost numită astfel pentru că a fost târnosită/ sfinţită în aceeaşi zi în care i se pusese temelia [1703] 1 98 . Din cei 11 copii ai ei 7 erau fete şi le-a văzut măritate pe toate 1 99 . Fiica cea mare, Stanca, s-a 1693 Idem, p. 6. 1694 Idem, p. 17. 1695 Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Gane. C.fonstantin] Gane, Trecute vieţi de doamne şi domniţe, voi. I, ilustrat, ed. a II -a, cu o pref. de N.ficolae] Iorga, Ed. ziarului „Universul", Bucureşti, 1933, 572 p. + 11 pagini de tabele. 1697 Idem, p. 437. 1698 Idem, p. 439. 1699 Idem, p. 443. 184 căsătorit cu Radu Beizadea, „ultimul Muşatin", în ziua de 1 noiembrie 1692 1700 . A doua fată a ei, Măria, s-a căsătorit cu domnul Constantin Duca al Moldovei în 1693. Elenca s-a căsătorit cu S cariat Mavrocordat în 1698. Safta cu Radu Creţulescu în 1700, Smaranda cu Băleanu în 1712, Ancuţa cu Niculai Rosetti în 1704 şi Bălaşa cu Manolachi Lambrino 1701 înl708 1702 . Mama Sfântului Constantin Brâncoveanu, jupâneasa Stanca Brâncoveanu, a murit în 1699 1703 . Martiriul Sfinţilor Brâncoveni a început la ora 9 dimineaţa, în ziua de 15 august 1714. în piaţa publică, ei fiind doar în cămăşi. De faţă era sultanul 1704 . Sfântul Constantin Brâncoveanu împlinea în acea zi 60 de ani... Primul martirizat: Sfântul Enache/ Ianache Văcărescu, ginerele Sfântului Constantin. După care au fost martirizaţi Sfinţii Constantin, Ştefan si 5 3 7 5 5 Radu, fiii săi. Sfântul Matei, cel mai mic, avea 14 ani 1705 . După ce a fost martirizat şi cel de-al 4-lea său fiu, Sfântul Constantin a îngenuncheat şi şi-a pus singur capul sub sabie 1706 Cele 6 capete ale Sfinţilor Mucenici au fost purtate în suliţe pe străzile Istanbului. Iar trupurile le-au fost aruncate în mare. Insă au fost scoase din apă şi au fost duse pe ascuns în Halki şi îngropate într-o Mănăstire zidită de împăratul Ioan 1 Hf\~l Paleologul în sec. al 15-lea l700 Ibidem. 1701 Idem, p. 444. 1702 Idem, p. 445. 1703 Idem, p. 446. 1704 Idem, p. 460. 1705 Ibidem. 1706 Idem, p. 461. 1707 Ibidem. 185 Iar autorul spune că la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti e îngropat trupul Sfântului Constantin Brâncoveanu 170 si nu doar capul său, aşa cum ştiam eu. A fost îngropat în iulie 1720 1109 . Şi cel care a descoperit inscripţia de pe candelă, prezentată în pagina 465, a fost Virgil Drăghiceanu, în 1914. ..200 de ani neştiindu-se acest lucru 1710 . Doamna Măria Brâncoveanu ştia latină si 1711 italiană . Şi a adormit în decembrie 1729, la Bucureşti şi a fost îngropată alături de Sfântul Constantin, în mormântul de la Sfântul Gheorghe Nou 1712 . Colecţia de texte intitulată Izvoarele istoriei creştinismului românesc a apărut la Iaşi, în 2008 şi ian are 8 1 9 p. . Un proiect absolut necesar. Şi sunt redate textele care vorbesc despre creştinismul românesc începând cu Tertullianus. Cartea are CXXIII [123] capitole. Abrevieri (p. 9-13), Cuvânt înainte (p. 15- 16), Studiu introductiv (p. 17-132), în care Nelu Zugravu, negându-1 pe Emilian Popescu, ajunge la concluzia nefericită cum că „apostolatul sfântului [Apostol] Andrei [în Dobrogea] nu este decât o frumoasă poveste hagiografică" 1714 , ediţiile folosite (133-138), nota asupra ediţiei (p. 139-149) şi substanţa cărţii începe cu p. 143. însă îl citează pe Sfântul Ipolit cu Cronica (p. 151-153) dar nu şi cu De duodecim Apostolis, 1708 Idem, p. 464. 1709 Ibidem. 1710 Ibidem. 1711 Ibidem. 1712 Idem, p. 465. Izvoarele istoriei creştinismului românesc, trad. inedite din lat. şi gr. de Mihaela Paraschiv, Claudia Tărnăuceanu, Wilhelm Dancă, reviz. trad. de Mihaela Paraschiv, reviz. textelor de Claudia Tărnăuceanu, selecţia textelor, stud. introd., notiţe bibliografice, note, com. şi indice de Nelu Zugravu, Ed. Univ. „Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, 2008, 819 p. 1714 Idem, p. 53. 186 unde, în PG 10, col. 952, acesta afirmă că Sfântul Apostol Andrei a predicat sciţilor şi tracilor. Şi e păcat că s-a încercat, într-o lucrare de asemenea anvergură, să se ideologizeze non- apostolicitatea creştinismului românesc. Tertullian vorbeşte despre faptul că sciţii îşi mâncau morţii . Eusebiu de Cezareea spune că „nu au mai mâncat oameni" după ce au primit Evanghelia 1716 . In p. 165 se redă mărturia din Istoria bisericească, unde Eusebiu de Cezareea spune că Apostolul Andrei a fost în Scythia. Cei 5 episcopi din părţile noastre care au participat la Sinodul I Ecumenic: Protogenes de Sardica (Dacia), Pistos de Marcianopolis (Mysia), Domnos de Pannonia (Pannonia), Theophilus de Gothia (Gothia) şi Kadmos de Bosporus (Bosporus) 1717 . Sfântul Vasile cel Mare aminteşte de râul Istros/ Dunărea în Omilia a 3-a din Hexaemeron in . Sfântul Ambrozie al Milanului aminteşte de Scythia în Scrisoarea 75. 22 1719 . După care de Danubius, în Hexaemeron II, 3, 12: „Danubius, izvorând din părţile de Apus, desparte neamul barbarilor de cel al romanilor, până se varsă în Marea Neagră" 1720 . Si Sfântul Asterie al Amasiei ştia că sciţii 1 5 3 sunt „foarte sălbatici"şi că locuiesc „continentul de dincolo de Marea Neagră" şi că se ocupă cu grădinăritul Sfântul Ieronim aminteşte despre frigurile şi zăpezile din Scythia în Scrisoarea 120 1715 Idem, p. 145. 1716 Idem, p. 163. 1717 Idem, p. 171-175. 1718 Idem, p. 231. 1719 Idem, p. 241. 1720 Idem, p. 243. 1721 Idem, p. 249. 1722 Idem, p. 309. 187 Filastrius de Brixia vorbeşte despre prezenţa Sfântului Apostol Andrei în Pontus Palladios de Elenupoleos aminteşte de Teotimos din Scitia 1724 . In 431, la Sinodul Ecumenic de la Efes, a participat episcopul Timoteos din Scitia, care a iscălit împotriva lui Nestorie In Martirologiul ieronimian, despre Sfântul Andrei se spune: „Andrei, care se traduce bărbătescul sau arătosul, fratele lui Petru; acesta a predicat în Scythia şi Achaia şi acolo a murit ridicat pe cruce, în oraşul Patras, cu o zi înaintea calendelor lui decembrie [30 noiembrie]'* La Sinodul al IV-lea Ecumenic, în 451, în dezbaterea a 4-a, arhimandritul Carosus vorbeşte despre sine şi spune că a fost botezat de Sfântul Theotimus de Tomis 1727 . Papa Hormisdas, în Scrisoarea 234, vorbeşte despre episcopul Paternus al Tomisului, 1 "7TQ „mitropolitul" proviniciei Scythia In scrisoarea preotului Trifolius (sec. 6 d. Hr.), în secţiunea a 6-a a scrisorii, apare fraza: „Ereticii încearcă mereu să fie demni de crezare în ereziile lor, interpretând greşit spusele Părinţilor" [Semper haeretici, male interpretando dicta Patrum, in haereses suas confirmări conantur] Şi tocmai în p. 686 autorii cărţii redau lista Sfinţilor Apostoli a Sfântului Ipolit, existentă în PG 10, dar ca scriere falsă. Deşi ediţia folosită, PG 10, nu o tratează ca atare. Insă istoria adevărată nu se scrie cu mistificări... Evangheliarul românesc din 1561, tipărit de Coresi la Braşov, are 517 p. 1730 1723 Idem, p. 313. 1724 Idem, p. 336. 1725 Idem, p. 358-359. 1726 Idem, p. 401. 1727 Idem, p. 418-419. 1728 Idem, p. 542-545. 1729 Idem, p. 579-578. 1730 Şi îl găsim în biblioteca online Transsylvanica, în 6 file, în format PDF- 188 Frontispiciul primei pagini: Titlurile şi prima literă a capitolelor din Evanghelie e cu roşu. Scrisă doar cu litere mari, chirilice. v*«|B fin ficc j&tmizi • dUlâ UiH ECH cţ)AS Pagina 25: „luaţi aminte de mincinoşii proroci cevor veni cătră voi înveşminte de oaie". Mărturia rezidentului imperial Fleischmann din ziua de 28 iunie 1714 1731 . 1-85 http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patrimoniu/BCUCLUJ_FCS_ BRV10_l.pdf; 86-172 http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patrimoniu/BCUCLUJ_FCS_ BRV10_2.pdf; 173-257 http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patrimoniu/BCUCLUJ_FCS_ BRV10_3.pdf; 258-342 http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patrimoniu/BCUCLUJ_FCS_ BRV10_4.pdf; 343-427 http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patrimoniu/BCUCLUJ_FCS_ BRV10_5.pdf; 428-517 http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patrimoniu/BCUCLUJ_FCS_ BRV10_6.pdf. 1731 Dr. Oana Mădălina Popescu, Mărturii despre Sfântul Constantin Brâncoveanu, în rev. Teologie şi Viaţă, nr. 5-8, mai-august 2012, Ed. Doxologia, Iaşi, p. 148. 189 Sfântul Constantin Brâncoveanu, închis la Şapte Turnuri, a fost dat pe mâna lui Bostangi Paşa şi a fost torturat „într-un chip de nedescris, cu roata la cap şi la mâini, arderea pieptului şi multe alte feluri groaznice şi interogat din pricina avuţiilor sale ce trebuie să fie ascunse" . Si la fel i-a chinuit şi pe fiii lui 1733 . Şi vorbind despre martirizarea lor, confirmă faptul că ea a fost publică şi în prezenţa sultanului 1734 . De la emisarul rus P. P. Safirov, dintr-un raport al său din 2 septembrie 1714 , aflăm amănuntul că trupurile Sfinţilor Mucenici Brâncoveni au fost îngropate de fratele lui Hrisant Notară, patriarhul Ierusalimului In 1720 Sfintele Moaşte ale Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost îngropate în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti şi ele au fost expertizate medico-legal în 1932, de o echipă de medici şi de arheologi, între care erau N. Minovici si Fr. Rainer, si dovedite autentice Reîngroparea Sfintelor Moaşte s-a făcut pe 21 mai 1934, de faţă fiind Patriarhul Miron Cristea 1738 . Simion Mehedinţi se naşte pe 16 octombrie 1868, la Soveja, în fostul judeţ Putna şi actualul Vrancea 1139 . Părinţii lui, Neculai si Voica Mehedintu, erau agricultori şi va fi unul dintre cei 11 copii ai lor. Termină liceul la Sfântul Sava, în Bucureşti, se înscrie la Facultatea de Matematică de aici, La nivel online aici: http://www.teologiesiviata.ro/sites/default/files/articol/pdf/2012/ll/07_p opescu_constantin_brancoveanu_0.pdf. 1732 Ibidem. 1733 Ibidem. 1734 Idem, p. 149. 1735 Ibidem. 1736 Idem, p. 150. 1737 Ibidem. 1738 Idem, p. 151. 1739 S.fimion] Mehedinţi, Civilizaţie şi cultură, o selecţie de texte, cu prefaţă, sumar bibliografic, note şi indice de nume de Gheorghiţă Geană, col. Humanitas, Ed. Junimea, Iaşi, 1986, p. 31. 190 rămâne orfan iar pe 17 iunie 1889 face parte din grupul de studenţi care a participat la înmormântarea lui Mihail Eminescu 1740 . Dorea să facă Istorie, când în 1893 primeşte o bursă de studii pentru a studia Geografia în străinătate. Bursa a fost dată de Societatea Română de Geografie şi cei care au hotărât să îl trimită la studii au fost Alexandru Odobescu şi Titu Maiorescu. Aşa ajunge la Paris, Berlin, Leipzig 1741 . îşi ia doctoratul la Leipzig, în 1 899, cu teza Inducţia cartografică In 1900, la Universitatea din Bucureşti, Mehedinţi predă la prima catedră de Geografie înfiinţată în România. Lecţia inaugurală a susţinut- o pe 3 noiembrie 1900 şi a fost prezent şi Titu Maiorescu. Din 1901, la rugămintea lui Spiru Haret, începe să scrie manuale de Geografie. Intre 1907-1924 a condus revista Convorbiri literare 11 ^. In 1915 e ales membru titular al Academiei Române şi pe 6 iunie 1920 devine academician In 1936 scrie Optimismul lui Eminescu într-o vreme în care contemporanii săi îl credeau un pesimist pe Eminescu 1745 . In septembrie 1948 se bucură de faptul că Eminescu, Creangă şi Grigorescu au fost primiţi post-mortem în Academia Română 1746 . Moare la 14 decembrie 1962 1747 . Volumul al 2-lea din Hronica Românilor, în ed. 1969, are 452 de pagini + 21 de imagini 1748 . Şi începe cu anul 1440 1749 . 1740 Ibidem. 1741 Ibidem. 1742 Idem, p. 32. 1743 Ibidem. 1744 Idem, p. 33. 1745 Idem, p. 34. 1746 Idem, p. 35. 1747 Ibidem. 191 Şi autorul ne prezintă, pentru fiecare an discutat, sursele pe care le-a folosit. Despre „prinţul Valachiei ceii munteneşti", Vladislav Dracula, începând cu p. 13. „Ioann Huniadi [Ioan/ Iancu de Hunedoara 1750 ]... era român de neam" 1751 . Ciubăr Vodă , pe soţia lui Ioan de Hunedoara o chema Elisaveta 1153 , „bidiganie" 1754 , Mihail Silagi 1755 , Mahomet II 1756 , Vlad Ţepeş i-a tras în ţeapă pe toţi boierii de frunte ai ţării când a venit la domnie, alături de copiii, soţiile şi robii 1757 acestora Şi autorul vorbeşte de faptul că Vlad Ţepeş a omorât 20.000 de bărbaţi, femei şi copii români 1758 . Triodion-u\ de la Blaj, din 1771, are 500 de pagini 1759 . Şi a fost tipărit de tipograful Petru Papavici la Mănăstirea Buneivestiri. Iar din pagina de titlu aflăm că Triodul a fost „acum întâiu aşezat şi Tipărit, după rânduiala Besearicii Răsăritului". In timpul Măriei Tereza. 1748 Gheorghe Şincai, Opere, voi. II, Hronica Românilor, tom II, ed. îngrij. de Florea Fugariu, note de Manole Neagoe, Ed. pentru literatură, Bucureşti, 1969, 452 de pagini + 21 de imagini. Despre autor a se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_%C8%98incai. 1749 Idem, p. 5. 1750 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_de_Hunedoara. 1751 Gheorghe Şincai, Opere, voi. II, Hronica Românilor, tom II, ed. cit., p. 19. 1752 Idem, p. 29. 1753 Idem, p. 41. 1754 Idem, p. 44. 1755 Idem, p. 46. 1756 Idem, p. 53. 1757 Ibidem. 1758 Idem, p. 54. 1759 îl găsim tot în biblioteca online Transsylvanica, în 4 file PDF: p. 1-125: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patrimoniu/BCUCLUJ_FCS_ BRV379A_l.pdf; p. 126-250: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patrimoniu/BCUCLUJ_FCS_ BRV379A_2.pdf; 251-375: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patrimoniu/BCUCLUJ_FCS_ BRV379A_3.pdf; 376-500: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patrimoniu/BCUCLUJ_FCS_ BRV379A_4.pdf. 192 In pagina Cătră Cetitoriu, sub rândurile scrise, se află aceste desene: Si textul e identic cu cel de azi în conţinutul sau. In p. 6: „Uşile pocăinţii deschidem mie, Dătătoriule de vieată, că mânecă Duhul mieu la Lăcaşul tău cel sfânt, Purtând lăcaşu al trupului, cu totul spurcat: ci ca un îndurat curăţeaştel, cu mila Milostivirii tale". Tipărit cu litere negre iar titlurile şi prima literă a imnelor cu roşu. 5 Fila a 4-a, p. 83: „Unde iaste desfâtăciunea Lumii; unde iaste nălucirea acestor vremealnice; unde iaste Aurul şi Argintul; unde iaste mulţimea slugilor, şi strigarea; toate sânt cenuşă, toate ţărână, toate umbră; şi veniţi să strigăm cătră împăratul cel ne muritoriu: D[oa]mne, învrednicieaste bunătăţilor tale celor veacinice [veşnice] pre cei ce sau mutat 1760 dela noi, şi odihneaşte pre ei întru fericirea cea ne înbătrânitoare". Sfârşitul cărţii: Mutare ca moarte, ca adormire, ca trecere de aici în viaţa cea veşnică. 193 Liturghierul de la Sibiu, din 1798, editat în tipografia lui Petru Bârt, poartă numele Sfânta şi 1 Hf. 1 Dumnezeiasca Liturghie. Şi are 340 de pagini , fiind tipărit în timpul împăratului Francisc al II-lea. începe cu învăţătură la Vecernia Mică şi Mare, apoi Vecernia, Utrenia, cele 3 Liturghii, binecuvântarea colivei, Litia pentru morţi, otpusturile, Privegherea, diverse rugăciuni de trebuinţă 1762 . Rânduiala Sfintei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur începe în p. 65. „Doamne trimite mâna ta, din lăcaşul tău cel înalt, şi mă întăreaşte spre slujba ta cerni este pusă înainte: ca fără de osândă să stau înaintea înfricoşatului tău scaun, şi să săvârşesc jârtva [jertfa] cea fără de sânge. Că ata este putearea, înveacii veacilor, amin" 1763 . Tăierea Agneţului: p. 70-71. Texte identice cu ce avem astăzi. Imaginea Proscomidiei e la p. 72: Poate fi downloadat de aici: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patrimoniu/BCUCLUJ_FCS BRV615.pdf. 1762 Idem, p. 3-4. 1763 Idem, p. 67. 194 Prima miridă din cele 9 îi este dedicată Sfântului Ioan Botezătorul 1764 Liturghia propriu-zisă, a Sfântului Ioan, începe în p. 83. Iar binecuvântarea mare începe cu a i n /ic „Blagoslovită e împărăţia..." Poporul, la ectenii, răspunde cu „Doamne miluiaştene" . Şi e pomenit arhiepiscopul apoi împăratul 11 ^ . pe Sinaxarul Liturghierului începe în p. 270. Iar 3 octombrie e pomenit „Sfântul Mucenic Dionisie areopagita" 1768 Atanasie Marian Marienescu (1830-1914) 1769 a publicat în 1861 o carte de colinde la 1 HHC\ Bucureşti , de 198 pagini, cu o grafie compozită româno-slavonă. Şi şi-a împărţit cartea în două: Colinde religioase (p. 1-103) şi Colinde lumescî (p. 105- 176). Cele religioase sunt în număr de 35 iar cele lumeşti în număr de 25. 1764 Idem, p. 73. 1765 Idem, p. 83. 1766 Idem, p. 84. 1767 Ibidem. 1768 Idem, p. 271. 1769 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Atanasie_Marian_Marienescu. 1770 At.fanasie] Marianu Marienescu, Colinde, culese şi corectate de autor, Ed. Imprimeria Naţionale, Bucuresci, 1861, 198 p. 195 Catalogată ca a 18-a colindă religioasă, Cântulu dorului se află la p. 50-52 şi are următorul conţinut în transliterarea noastră: 5 La cea dalbă de cetate, Florile dalbe! Merge carulu de mătase, Florile dalbe ! Dar în caru, oare cine-mi sede? Şede-mi Maria-n haină verde! Şi-mi cântă prea duiosu, Şi-mi lucră prea frumosu. Dar cu lucru ce găteşte? Totu-mi coase, firuieşte, La prapuri împărăteşti, La veşminte bărbăteşti. „Măria!, coase pentru noi, Dati-mi miei, si dati-mi oi, Dati-mi buti cu bani mărunţi 5 5 5 Galbeni nuoi, ori câtu de mulţi, Nişte care, cu comoare, Mi-oru luci ca sfântulu soare!". Dar Măria suspina: „De acelea n-oi lua, Florile dalbe ! De mi-aţi da pe Fiulu meu, Domnulu sfântu-mi Dumnezeu!". „Şi L-amu 1771 da, dar e legatu, Şi stă-n poartă răzematu, Susu la curtea lui Pilatu. Şi aşteaptă dupe Cruce, Ca pe ea, viu să-Lu usuce, Fiulu tău că a cutezatu De a strica pe unu împăratu, Şi să scape pe poporu De celu lanţu, şi de omoru!". 1771 L-am. 196 Măria merge şi se cântă, De dureri, focu se frământă, Cântă dupe Fiulu său, Doar aude versulu greu, Versulu greu că-i pare rău. Dar o aude o-mpărăteasă, Dintre toate mai aleasă, Florile dalbe! Şi în cale-i se grăbea, Şi atuncea-i grăia: „Nu cânta aşea înaltu, Că te-aude unu împăratu, Impăratu şi alu meu bărbatu, Şi pe mine m-a[r] urî, Pruncişorii o părăsi, Florile dalbe, Şi pe tine te-o iubi!". „De-oi cânta, câtu oi cânta, Taci, şi nu mă asculta, Nu cântu împăratului, Ci cântu numai dorului, Dorului si Fiului, Cerului împăratului!". Maică!, fii tu bucuroasă, Priimeste colinda noastră. O-nchinămu spre sănătate! Ediţia primă a poeziilor eminesciene e cea 1 "7"7T A din 1884 şi are 307 pagini . In ea sunt incluse 61 de poeme, începând cu Singurătate şi încheindu-se cu Criticilor mei. în loc de Scrisoare avem Satiră şi aici sunt prezente doar primele 4. Cuvântul înainte e semnat în luna decembrie 1 "7"7Q * 1883 . 7-ul e tipărit ca i în carte iar â-u\ ca ă. 1772 Mihail Eminescu, Poesii, Ed. librăriei Socec & Comp., Bucureşti, 1884, 307 p. 1773 Idem, p. IV. 197 Lipsesc adesea cratimele, iar locul lor e ţinut de apostrof. Exemplificăm acest lucru cu o strofa din p. 10. Şi dacă norii deşi se duc De iese 'n luciu luna , E qa aminte să mi-aduc De tine 'n tot deauna. La Cluj, în 1939, Marina I. Lupaş edita o carte despre viaţa Sfântului Sava Brancovici. De 126 de pagini 1774 '. Iar în Introducerea de două pagini, autoarea spune că prima biografie românească a Sfântului 1 77 ^ Sava e din 1906 şi aparţine lui Vasile Mangra Pe 14 septembrie 1656 Sfântul Sava e hirotonit mitropolit al Bălgradului [Alba Iulia] de către IPS Ştefan al Ungrovlahiei de la care primeşte un decret în limba română 1776 . Iar în iulie 1680 i se confiscă averea de către 1 777 principele Mihail Apaffi August Treboniu Laurian 1778 a pledat pentru canonizarea lui pentru că Sfântul Sava şi-a sfârşit 1 77Q viaţa ca un ,Jvlartir al credinţei româneşti" La fel au pledat şi Ioan Alexă Lepădatu, Sfântul Andrei Şaguna, Alex. Papiu Ilarian, Nicolae Tincu-Velea, PS Nicolae Popea, Gheorghe Bariţiu, Eudoxiu Hurmuzaki, Gheorghe Popovici 1780 . Istoricul Augustin Bunea însă 1-a privit cu 1781 adversitate, negându-i orice merit . Şi 1-a acuzat 1782 pe Sfântul Sava că ar fi fost calvinist 1774 Marina I. Lupaş, Mitropolitul Sava Brancovici (1656-1683), Ed. Cartea Românească, Cluj, 1939, 126 p. 1775 Idem, p. 3. 1776 Idem, p. 14. 1777 Idem, p. 17. 1778 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/August_Treboniu_Laurian. 1779 Marina I. Lupaş, Mitropolitul Sava Brancovici (1656-1683), op. cit., p. 22. I780 lbidem. 1781 Idem, p. 23. 1782 Ibidem. 198 împotriva lui Bunea va scrie Vasile Mangra, în 1906, în monografia Mitropolitul Sava II Brancovici 1183 . Părinţii Sfântului Sava se numeau Ioan si 5 3 Măria (Măria fiind numele monahal al mamei sale) 1 HQA si a fost primul-născut al lor . S-a născut la Ineu 1785 . Unchiul Sfântului Sava, PS Longhin Brancovici, a fost hirotonit episcop de Sfântul Chirii Lucaris al Constantinopolului în 1628 Tatăl Sfântului Sava era căpitan 1181 . Şi Sfântul Sava a mai avut trei fraţi si două surori, 3 3 7 1 "7QQ numele său de Botez fiind Simion . Pe alţi doi fraţi ai săi îi chema Mihail si Vasile 1789 Tatăl si sora lui mai mare mor de ciumă 1190 . 3 După 3 zile de la moartea lor mor şi fraţii lui, Mihail si Vasile 1791 . 3 La insistentele mamei sale, Sfântul Sava se 3 ™ căsătoreşte 1192 . Sfântului Sava îi moare un copil. Şi în această stare de durere PS Longhin îl duce la Târgovişte pentru a fi hirotonit preot E hirotonit preot, în zi de duminică, de IPS Ştefan al Ungrovlahiei. Insă când el era hirotonit preot... acasă, soţia lui, era înmormântată 1194 . Când se întoarce la Ineu o găseşte pe mama lui monahie 1195 . Deşi era prea tânăr, Sfântul Sava a fost ales în 1656 drept mitropolit al Bălgradului 1796 . Pe 28 decembrie 1656 i se iscăleşte „diploma de întărire" 1783 Idem, p. 24. 1784 Idem, p. 31. 1785 Ibidem. 1786 Idem, p. 33. 1787 Idem, p. 34. 1788 Ibidem. 1789 Ibidem. 1790 Idem, p. 35. 1791 Ibidem. 1792 Idem, p. 36. 1793 Idem, p. 37. 1794 Ibidem. 1795 Ibidem. 1796 Idem, p. 38. 199 şi va avea parte de cea mai întinsă jurisdicţie pe care o avusese vreun mitropolit ardelean 1 HQH vreodată A 1 "7QO In 1668 pleacă după danii la Moscova împreună cu el au fost „arhidiaconul Ioan, diaconul Stoica, fratele său Gheorghe, doi nepoţi şi alţi şase oameni" 1799 . Trece prin Polonia, ajunge la Smolensk şi apoi la Moscova 1800 . Pe 31 mai 1668 e primit în audienţă de ţarul Alexei Mihailovici 1801 , căruia îi dăruie „o icoană a Sfintei Treimi, încadrată în argint, o cruce de lemn în cadru de argint cu diamant, o panaghie tăiată în chiparos, încadrată în aur cu pietre scumpe şi i o no rubine, [şi] două cruci din lemn de cedru" Iar de la ţar, Sfântul Sava primeşte „o cupă de argint aurită, cu acoperământ, o ştofa de camohă (brocart), un soroc (patruzeci) de soboli şi bani 30 de ruble" 1803 . Pe 2 august 1668 e primit din nou în audientă de către tar si primeşte de la el o milostenie de 200 de ruble si o scrisoare pentru Apaffi 1804 . Pe 28 august 1668, tot de la ţar, primeşte un hrisov de danie prin care era invitat, din 7 în 7 ani, să vină să primească milostenie 1805 . A primit de la ţar şi o mitră făcută special pentru el iar în ziua plecării sale din Moscova, 28 august 1668, din ordinul ţarului, va fi însoţit până la Smolensk de către „Bogdan Trusov, căpitanul streliţilor din Moscova" 1806 . Pe 12 septembrie 1668, din localitatea Zverevici, Sfântul Sava îi trimite o 1 Qf\~l scrisoare de mulţumire tarului 1797 Idem, p. 41. 1798 Idem, p. 56. 1799 Ibidem. 1800 Idem, p. 56-57. 1801 Idem, p. 57. 1802 Ibidem. 1803 Idem, p. 58. 1804 Idem, p. 60. 1805 Ibidem. 1806 Idem, p. 61. 1807 Ibidem. 200 Pe 22 octombrie 1668, Sfântul Sava trece prin Varşovia şi primeşte de la Ştefan Kalaicsy o obligaţiune pentru 137 de galbeni şi pentru 130 de florini ungureşti 1808 . La întoarcere, Apaffi, care era calvin, îi cere Sfântului Sava ca să fie supervizat de episcopul calvin 1809 . Din lupta Sfântului Sava cu superstiţiile din vremea lui din Transilvania aflăm că se aruncau bani în groapa mortului iar muierile ţipau pe uliţă pentru cel adormit 1810 . Nu vroiau să-şi îngroape morţii lunea sau miercurea si făceau focuri în curte în Joia Mare si de Bunavestire si întindeau masă ca să vină morţii să mănânce şi aruncau apă pe pajişti ca morţii să • • 1 R 1 1 vină şi să bea apa Un sinonim, din timpul Sfântului Sava, pentru superstiţii: bobonăşaguri 1812 împăcarea lui Apaffi cu Sfântul Sava se face în 1675 . Insă acelaşi, în 2 iulie 1680, constituie „un scaun de judecată" pentru Sfântul Sava 1814 . Paginile 79-80: despre inventarul lucrurilor confiscate Sfântului Sava. In mod integral, inventarul e regăsibil în p. 97-107. Când a fost eliberat din temniţă, Sfântul Sava Brancovici era bolnav de podagră ni5 . Şi moare fără ca nimeni „să însemneze cel puţin data ioi/: si locul morţii sale" Si cei care au făcut inventarul au trecut în el tot ce au găsit în casa Sfântului Sava. Ca spre exemplu: un ciucure turcesc uzat, un orologiu de 1808 Ibidem. 1809 Idem, p. 64. 1810 Idem, p. 68. 1811 Ibidem. 1812 Idem, p. 69. 1813 Idem, p. 72. 1814 Idem, p. 74. 1815 Idem, p. 85. 1816 Ibidem. 201 lOIT perete , două ceşti de argint, „două bucăţi de postav englez roşu mâncate de molii", o mulţime de litere româneşti 1818 , un topor turcesc cu coadă argintie 1819 , o cingătoare roşie uzată, doi pinteni de argint turcesc 1820 etc. Si ştim toate aceste nimicuri... dar nu ştim 5 5 5 cum a murit Sfântul Sava... Viaţa Sfântului Constantin cel Mare e între p. 63-188 în PSB 14 1821 . Şi Eusebiu ni-1 prezintă pe Sfântul Constantin ca pe un om condus de Dumnezeu în toată viata sa 1822 . Primeşte domnia de la tatăl lui, Constantiu . Isi dă seama că e o nebunie să te 5 5 rogi zeilor şi s-a rugat adevăratului Dumnezeu Şi atunci a văzut Crucea Domnului pe cer, în mijlocul zilei, şi i s-a spus că va învinge prin ea 1825 . Domnul, în vis, îl învaţă ce să facă 1826 . Şi Sfântul Constantin face lancea cu Cruce si cu monogramul XP 1827 . Mila lui faţă de oameni . II învinge pe 1 89 Q Maxenţiu cu ajutorul lui Dumnezeu Intră în Roma biruitor fără să se lase „furat de îngâmfare" 1830 . Şi a făcut cunoscut romanilor că el a învins prin puterea Sfintei Cruci 1831 . 1817 Idem, p. 97. 1818 Idem, p. 98. 1819 Idem, p. 99. 1820 Idem, p. 101. 1821 Eusebiu de Cezareea, Viaţa lui Constantin cel Mare, Scrieri. Partea a Ii-a, cu studiu introd. de Prof. Dr. Emilian Popescu, trad. şi note de Radu Alexandrescu, în col. PSB, voi. 14, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1991, p. 63-188. 1822 Idem, p. 65. 1823 Idem, p. 74. 1824 Idem, p. 76. 1825 Ibidem. 1826 Idem, p. 77. 1827 Ibidem. 1828 Idem, p. 79. 1829 Idem, p. 80. 1830 Idem, p. 81. 1831 Idem, p. 81-82. 202 1 QQT Despre milosteniile sale . Grija sa faţă de Biserică 1833 . Iar Dumnezeu îi arăta, în mod tainic, lucrurile de care trebuie să se ferească 1 * 34 . Primii 10 ani de domnie ai Sfântului i Q'ÎC Constantin au fost „într-o linişte netulburată" Şi după ce, pe mai multe pagini, Eusebiu ne prezintă cum a persecutat Licinius Biserica, în p. 89 ne redă modul cum arăta el: „întreaga povară a cărnurilor lui ajunseseră, de prea multa lui lăcomie, un uriaş morman de grăsime pe care (puroaiele) acelea o făceau să putregăiască, oferind - după câte se pare - persoanelor ce se apropiau de el o privelişte greu de îndurat şi cutremurătoare"". în p. 97, Eusebiu mărturiseşte faptul că unele detalii ale vieţii Sfântului Constantin le ştie chiar din gura lui. Iar când el se ruga avea parte de 1 QO/' vedenii, pentru că era insuflat de Dumnezeu îl prinde şi îl omoară pe Licinius 1837 . Scrisoarea către locuitorii Palestinei începe în p. 103. „Dulceaţa odihnei" 1838 . Şi se termină în p. 110. Sfântul Constantin pune guvernatori creştini în imperiu şi opreşte jertfele păgâne 1839 . Interzice ridicarea de idoli şi prezicerile păgâne 1840 . Prima scrisoare a Sfântului Constantin către Eusebiu: p. 111. în care îl îndeamnă să rezidească sau să zidească Biserici. Scrisoarea sa împotriva păgânismului: p. 111-115. 1832 Idem, p. 82-83. 1833 Idem, p. 83. 1834 Idem, p. 84. 1835 Idem, p. 85. 1836 Idem, p. 98. 1837 Idem, p. 100. 1838 Idem, p. 106. 1839 Idem, p. 110. 1840 Ibidem. 203 Şi pentru că „poporul lui Dumnezeu ajunsese să se cam îngâmfe" nAl apare scindarea produsă de erezia lui Arie, despre care Eusebiu vorbeşte la nivelul consecinţelor ei în p.l 16. Scrisoarea Sfântului Constantin referitoare la erezie: p. 117-121. Şi în ea vorbeşte de Sfântul Alexandru al Alexandriei şi de Arie, răspunsul lui Arie considerându-1 „un răspuns pripit" Iar el le cere episcopilor: „întoarceţi-vă, aşadar, unii către alţii în duh de dragoste şi bună- voinţă; redaţi întregului popor dreptul de a se cuprinde în braţe'''' 1843 . Iar puţin mai încolo: „Redaţi-mi tihnitele zile şi nopţi ocolite de griji, ca să-mi rămână şi mie măcar cât de puţin din bucuria pe care o zămisleşte lumina cea neîntinată si o viată de linişte" 1844 . Insă Eusebiu, cu gust amar, îşi notează: „Numai că ruptura s-a dovedit a fi prea mare pentru o simplă scrisoare. Duşmănia celor ce se înfruntau creştea mereu, iar sămânţa răului ajunsese să prindă rădăcină în toate provinciile Răsăritului" 1845 . Sfântul Constantin copiază şi răspândeşte Sfânta Scriptură pe bani imperiali 1846 . Alături de 1 847 erezia lui Arie era şi problema datei Paştiului i qaq Convoacă Sinodul de la Niceea . Şi au venit la Sinod episcopi din Egipt, Libia, Mesopotamia, Fenicia, Arabia, Palestina, Persia, Sciţia, Pont, Galatia, Capadocia, Asia, Frigia, Pamfilia, Tracia, Macedonia, Ahaia, Epir, Spania 1849 . Şi participanţii la Sinod „străluceau prin graiul lor plin de înţelepciune, alţii prin străşnicia vieţii pe care o duceau şi prin îndelungatele lor 1841 Idem, p. 116. 1842 Idem, p. 118. 1843 Idem, p. 121. 1844 Ibidem. 1845 Ibidem. 1846 Idem, p. 125. 1847 Idem, p. 127. 1848 Ibidem. 1849 Idem, p. 128. 204 înfrânări [privegheri], alţii prin modestie. Unora le stârnea în jur admiraţia vârsta lor înaintată; alţii, dimpotrivă, sclipeau de tinereţe şi de avânt, şi erau unii care abia de curând păşiseră pe calea ,. -„1850 preoţiei Toată cheltuiala Sinodului a fost suportată de lori /\ împărat . Şi Sfântul împărat Constantin a participat la Sinod 1852 . Cuvântul său în cadrul Sinodului Ecumenic de la Niceea: p. 130-131. In care le spune că, pentru el, „vrajba ascunsă în sânul Bisericii lui Dumnezeu este mai înspăimântătoare decât războiul sau decât o bătălie, oricât ar fi ea de „1853 grea A vorbit în latină dar le-a fost tradus cuvântul şi sinodalilor 1854 . Şi autorul spune în p. 131 că Sfântul Constantin ştia şi limba greacă şi a vorbit cu sinodalii şi în greacă. Astfel el i-a ajutat pe episcopi să se înţeleagă 1 ^ 55 . Sinodalii primesc daruri de la împărat potrivit rangului lor Scrisoarea de după Sinod: p. 132-135. In care Sfântul Constantin vorbeşte despre binele care se ascunde în puterea lui Dumnezeu şi în care apare i orn sintagma „Biserica universală" Despre zidirea Bisericii Sfântului Mormânt 1 QCO de la Ierusalim . Găseşte peşterea Sfântului Mormânt 1859 şi îi scrie episcopului Macarie al Ierusalimului: p. 138-140. Scrisoare în care îi spune vestea că îi va trimite toate cele necesare pentru a zidi Biserica Sfântului Mormânt 1860 . Pentru că 1850 Idem,p. 128-129. 1851 Idem, p. 129. 1852 Ibidem. 1853 Idem, p. 130. 1854 Idem, p. 131. 1855 Ibidem. 1856 Idem, p. 132. 1857 Ibidem. 1858 Idem, p. 136-137. 1859 Idem, p. 138. 1860 Idem, p. 139. 205 „locul cel mai vrednic de admirat din întreaga lume [trebuie] să strălucească potrivit cu însemnătatea 1 Ct/l 1 lui" ...Cuvinte profetice până astăzi. Si odată cu Biserica Sfântului Mormânt a înnoit si cetatea Ierusalimului 1862 . Amănuntele despre cum arăta Biserica Sfântului Mormânt: p. 140-141. Era plină de plăci de marmură de diverse culori, acoperişul era acoperit cu plumb, căptuşit cu lemn şi interiorul era peste tot „poleit cu aur strălucitor" . Stâlpi masivi, zidării de formă cubică, multe ornamente, trei porţi, un brâu alcătuit din 12 coloane 1864 . Tot în Palestina a făcut Biserica Naşterii y Domnului 5 si Biserica înălţării Domnului 1 * 6 . Despre mama sa, Sfânta Elena, în p. 142, precizându-se faptul că Sfânta Elena a înălţat cele două Biserici amintite anterior. 1 QfJ~J Milosteniile Sfintei Elena , care a adormit la vârsta de 80 de ani, de fată fiind Sfântul Constantin 1868 . Si aceasta a fost înmormântată „între mormintele împăraţilor" 1869 . Despre Constantinopol: p. 144-145. Biserici ridicate de el în alte provincii 1870 . Topeşte idolii 1871 . Dărâmă temple 1872 . într-o altă scrisoare a sa Sfântul Constantin foloseşte 1 Q'7'3 sintagma „tradiţia apostolică" In scrisoarea către eretici (p. 156-157) se adresează novaţienilor, valentinienilor, 1 QH A marcioniţilor şi paulienilor 1861 Idem, p. 140. 1862 Ibidem. 1863 Idem, p. 140-141. 1864 Idem, p. 141. 1865 Ibidem. 1866 Idem, p. 142. 1867 Idem, p. 143. 1868 Ibidem. 1869 Idem, p. 144. 1870 Idem, p. 145. 1871 Idem, p. 148. 1872 Idem, p. 149. 1873 Idem, p. 155. 1874 Idem, p. 156. 206 Voi, ereticii, „sunteţi potrivnici adevărului, i Q"7C vrăjmaşi ai vieţii şi sfetnici ai pierzării" . Şi le interzice ereticilor şi schismaticilor întâlnirile publice şi particulare 1876 . i o"7"7 I-a subjugat pe sciţi şi sarmaţi . E vizitat de regele Persiei 1878 . Şi-a făcut o Biserică în palatul 1 Q"7Q imperial . Duminica devine ziua de odihnă a imperiului 1880 . Rugăciunea sa şi privegherea de noapte 1881 . /V 1 OO'l Ii scoate pe fameni din viaţa publică Despre viaţa cuvioasă 1883 . A legiuit faptul ca evreii să nu mai poată avea robi creştini m4 . A întărit cu sigiliul său hotărârile sinodale 1885 . îi comandă lui Eusebiu executarea a 50 de exemplare ale Scripturii „pe foaie de pergament de cea mai bună calitate, cu caractere uşor de citit si într-o formă uşor de mânuit" ° . După 40 de ani de domnie îşi anexează cei 3 fii la conducerea imperiului 1887 . „Domnia lui Constantin a ţinut treizeci si doi de ani fără numai câteva luni si câteva zile; iar viata, cam de două ori pe atâta" 1888 . Nu suferea de nicio boală 1889 . Despre creştinii doar „cu numele" 1890 . Construieşte Biserica Sfinţilor Apostoli 1891 . Şi se botează, devenind primul împărat creştin . A primit Botezul la Cicizecime 1875 Ibidem. 1876 Idem, p. 157. 1877 Idem, p. 162. 1878 Idem, p. 163. 1879 Idem, p. 166. 1880 Ibidem. 1881 Idem, p. 167. 1882 Idem, p. 168. 1883 Idem, p. 169. 1884 Ibidem. 1885 Idem, p. 170. 1886 Idem, p. 173. 1887 Idem, p. 174. 1888 Idem, p. 180. 1889 Ibidem. 1890 Ibidem. 1891 Idem, p. 182. 1892 Idem, p. 184. 207 Iar adormirea Sfântului Constantin s-a petrecut în aceeaşi zi în care s-a botezat. „Pe la amiaza" 1894 . A fost îngropat într-un sicriu de aur acoperit 1895 de purpura imperială. La Constantinopol , în Biserica Sfinţilor Apostoli construită de el 1896 Potrivit contului de Facebook al Guvernului 1 QQ'7 României , iniţiat la 1 februarie 2013, instituţia a fost înfiinţată pe 22 ianuarie 1862. Iar Barbu Catargiu a fost primul prim- ministru al României. Lui i-au urmat Apostol Ursache, Nicolae Kretzulescu, Mihail Kogălniceanu (11 octombrie 1863 - 26 ianuarie 1865), Constantin Bosianu, Nicolae Kretzulescu, Ion Ghica, Lascăr Catargiu, Ion Ghica, Constantin A. Kretzulescu, Ştefan Golescu, Nicolae Golescu, Dimitrie Ghica, Alexandru G. Golescu, Manolache Costache Epureanu (20 aprilie 1870-14 decembrie 1870), Ion Ghica, Lascăr Catargiu, Ioan Em. Florescu, Ion C. Brătianu, Dumitru C. Brătianu, Ion C. Brătianu, Theodor Rosetti, Lascăr Catargiu, George Mânu, Ioan Em. Florescu, Lascăr Catargiu, Dimitrie A. Sturdza, Dimitrie A. Sturdza, George Gr. Cantacuzino, Petre P. Carp şi ajungem la anul 1900. Lui Carp i-au urmat Dimitrie A. Sturdza, George Gr. Cantacuzino, Dimitrie A. Sturdza, Ion I. C. Brătianu, Petre P. Carp, Titu Maiorescu (28 martie 1912 - 14 octombrie 1912, 14 octombrie 1912 - 31 decembrie 1912), Ion I. C. Brătianu, Alexandru Averescu, Alexandru Marghiloman, Constantin Coandă, Ion I. C. Brătianu, Arthur Văitoianu (27 septembrie 1919 - 28 noiembrie 1919), Alexandru Vaida- Voievod, Alexandru Averescu, Take Ionescu (17 decembrie 1921 - 17 ianuarie 1922), Ion I. C. Brătianu, Alexandru 1893 Ibidem. 1894 Idem, p. 185. 1895 Ibidem. 1896 Idem, p. 187. 1897 Ase vedea: https://www.facebook.com/guv.ro. 208 Averescu, Barbu Ştirbei (4 iunie 1927 - 20 iunie 1927), Ion I. C. Brătianu, Vintilă I. C. Brătianu, Iuliu Maniu (10 noiembrie 1928-7 ianuarie 1930), Gheorghe Gh. Mironescu, Nicolae Iorga (18 aprilie 1931 - 31 mai 1932), Alexandru Vaida-Voevod, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Ion G. Duca, Constantin Angelescu, Gheorghe Tătărescu (5 ianuarie 1934 - 1 octombrie 1934, 2 octombrie 1934 - 29 august 1936, 29 august 1936 - 14 noiembrie 1937, 17 noiembrie 1937 - 28 decembrie 1937), Octavian Goga (28 decembrie 1937 -10 februarie 1938). Lui Goga i-au urmat PFP Miron Cristea (10 februarie 1938 - 30 martie 1938, 30 martie 1938 - 1 februarie 1939, 1 februarie 1939 - 6 martie 1939), Armând Călinescu, Gheorghe Argeşanu, Constantin Argetoianu (28 septembrie 1939 - 23 noiembrie 1939), Gheorghe Tătărescu, Ion Antonescu (6 septembrie 1940 - 14 septembrie 1940, 14 septembrie 1940 - 27 ianuarie 1941, 27 ianuarie 1941 - 23 august 1944, condamnat pentru crime de război). După Antonescu urmează prim-miniştrii Constantin Sănătescu si Nicolae Rădeanu. Primul prim-ministru comunist a fost Petru Groza (6 martie 1945 - 30 decembrie 1947, 30 decembrie 1947-13 aprilie 1948, 13 aprilie 1948 -2 iunie 1952). Lui i-au urmat prim-miniştrii comunişti Gheorghe Gheorghiu Dej (2 iunie 1952 - 24 ianuarie 1953, 24 ianuarie 1953 - 3 octombrie 1955), Chivu Stoica (3 octombrie 1955-19 martie 1957, 19 martie 1957-21 martie 1961), Ion Ghe. Maurer (21 martie 1961 - 18 martie 1965, 18 martie 1965 - 21 august 1965, 21 august 1965 - 9 decembrie 1967, 9 decembrie 1967 - 13 martie 1969, 13 martie 1969 - 28 martie 1974), Manea Mănescu (28 martie 1974 - 18 martie 1975, 28 martie 1975 - 30 martie 1979), Ilie Verdeţ (30 martie 1979 - 29 martie 1980, 29 martie 1980-21 mai 1982) şi Constantin Dăscălescu (21 mai 1982 - 209 28 martie 1985, 28 martie 1985 - 22 decembrie 1989). Premierii democraţi ai României, postdecembrişti: Petre Roman (26 decembrie 1989 - 28 iunie 1990, 28 iunie 1990 - 26 septembrie 1991), Theodor Stolojan (16 ctombrie 1991 - 19 noiembrie 1992), Nicolae Văcăroiu (19 decembrie 1992 - noiembrie 1996), Victor Ciorbea (19 decembrie 1996 - 17 aprilie 1998), Radu Vasile (18 aprilie 1998 - 21 decembrie 1999), Mugur Isărescu (22 decembrie 1999 - 27 decembrie 2000), Adrian Năstase (28 decembrie 2000 - 21 decembrie 2004), Călin Popescu-Tăriceanu (29 decembrie 2004 - 22 decembrie 2008), Emil Boc (22 decembrie 2008 - 16 februarie 2012), Mihai Răzvan Ungureanu (17 februarie 2012 - 7 mai 2012) şi de pe 7 mai 2012 actualul premier Victor Ponta. A doua ediţie a cărţii Regulele ortografiei române a apărut în 1899. Cartea lui Econ. St. Călinescu 1898 . Şi primul lucru pe care ni-l predă autorul e acela că în limba română nu se folosesc alăturările Ph, ph, Th, th, Qu, qu şi nici K, k 1899 . înainte de b şi p avem m: împăcare, îmbunare 1900 . Vorbeşte de existenta a 16 vocale în română, 5 3 ™ a 12 diftongi şi a 8 triftongi 1901 : X. — a) Vocalele alfabetului român sînt : A, a, ă, â, E, e, â, â, e, i, i, î, o, o, u, u. b) Diftongi sînt: ia, ie, ie, io, iu, ea, au, ai oi, ou, ii, îl c) Triftongi sînt : aiă, eai, eau, iai, iau, oiu, eiu, eiu. 7-ul epentetic: mame, pâme, came 1902 . Econ. St. Călinescu, Regulele ortografiei române, ed. a Ii-a, Ed. tipografiei Gutenberg, Bucuresci, 1899, 68 p. 1899 Idem, p. 5. 1900 Idem, p. 6. 1901 Idem, p. 10. 1902 Idem, p. 11. 210 Despre z'-ul semison: mte, Zacă 1903 . Perfectul istoric în formă interogativă: 1-1 - 1904 laudat-am, tacut-am Perfectul subjonctiv: să fi lăudat, să fi tăcut 1905 . Afereza şi apostroful 1906 . De la p. 25 încep exemplificările ortografice. Adăstare 1907 , cânepişte 1908 , trinitar 1909 . In p. 367 din Istoria României în texte, coord. de Bogdan Murgescu, Ed. Corint, Bucureşti, 2001 se reproduce: Cristian Ionescu, Dezvoltarea constituţională a României. Acte şi documente 1741-1991, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998, p. 757. Adică Actul de abdicare a Regelui Mihai din 20 decembrie 1947. Şi în acesta regele afirmă că „instituţia monarhică nu mai corespunde actualelor condiţiuni ale vieţii noastre de stat, ea reprezentând o piedică serioasă în calea dezvoltării României". De aceea renunţă, el şi familia sa, „la toate prerogativele" avute. Istoricul Ioan Lupaş (1880-1967) 1910 a descoperit, în vara lui 1925, „între actele neînregistrate ale arhivei Bruckenthal 1911 din Sibiu" 1912 , scrisoarea Sfântului Ioan de la Prislop 1913 , mitropolitul Bălgradului, către Lucas 1903 Idem, p. 13. 1904 Idem, p. 18. 1905 Ibidem. 1906 Idem, p. 20. 1907 Idem, p. 26. 1908 Idem, p. 29. 1909 Idem, p. 60. 1910 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Lupa%C8%99. 1911 Idem: http://www.brukenthalmuseum.ro/. Alex Lăpedatu şi Ioan Lupaş, Anuarul Institutului de Istorie Naţională, III, 1924-1925, Ed. Institutul de Arte grafice „Ardealul", Cluj, 1926, p. 546, n. 1. 1913 A se vedea: Asist. Drd. Florin Dobrei, Ioan de la Prislop - un ierarh hunedorean pe scaunul mitropolitan al Bălgradului, Revista Teologica, nr. 1,2008, p. 76-88, cf. http ://www.revistateolo gica.ro/articol.php ?r=3 9&a=3 609 . 211 Engeter, primarul [Burgermeister] Sibiului 1914 . Şi pentru că a găsit-o alături de scrisoarea din 1 mai 1 600, a Logofătului Teodosie, biograful Fericitului Mihai Viteazul, a datat-o ca aparţinând primei jumătăţi a anului 1600 1915 . însă tot în nota 1, p. 546, Lupaş spune că „e cea mai veche scrisoare românească, cunoscută până în timpul de faţă, din condeiul unui vlădică ardelean". Conţinutul ei 1916 : scrisoare românească a mitropolitului loan dela Prislop' (1600). f Milostiu bojiiu loan Vlâdica ot Belgrad, scriu închinăciune ţi multa sănătate la dumneata bulgăr Luca5 şi aduc ştire dumi- tale de rândul unui mişei dein Raşinariu, ceau venit de sau jeluit de u[n) fecur aE lui şi au zis că sâ leagă o fată de insul nu şiim avutau vină au nau avut că el să go(a)ră că nau avut şi după acea el(ă;gice că şi sânt sitige amestecat şl di altă parte ei sănt(u)cuTîiâiri de nu li cădi să laculascâ deci să cauţi dumneata că de-şi vor fi sânge, eu nui voiu lăsa împreună si fie eară de ce au greşit dumneata veri căuta leage cum va hi să au îngâdueaşte dumneata câ dosră voiu veni şi eu întracolea deci vei căuta leage cum va hi mai bine, şi să hii sănătos dumneata dela Dumnegău adevăr(at). în dos: -j- Scriu până la dumneata Lucac pulgăr meşter de Sibiiu, (pecete de ceară verde întunecata). în concluzie, nu era de acord cu relaţia incestuoasă dintre un fin şi fiica naşei lui. Pentru că Sfântul loan spune fată şi nu femeie. Iar ei sunt cumetri, pentru că mama fetei i-a fost naşă de Botez acestui tânăr. Si de aceea ei nu pot să fie împreună, să formeze o familie, pentru că amestecă sângele. Adică s-ar căsători cu rude spirituale. Discuţia despre boieri, în Studii de istorie socială 1911 , ed. a Ii-a, începe la p. 227. Alex Lăpedatu şi loan Lupaş, Anuarul Institutului de Istorie Naţională, op. cit., p. 546 + Idem, p. 546, n. 1. 1915 Idem, p. 546, n. 1. 1916 Idem, p. 546. 1917 Constantin Giurescu, Studii de istorie socială (Vechimea rumâniei în Ţara Românească şi legătura lui Mihai Viteazul. Despre rumâni. 212 Şi Constantin Giurescu spune că primele ştiri „asupra alcătuirii clasei boiereşti datează deabia dela începutul secolului al XVIII [-lea] şi ele se datoresc [datorează] în Moldova lui Dimitrie Cantemir, iar în Tara-Românească cercetărilor făcute de Austriaci în Oltenia" 1918 . Potrivit lui Cantemir, boierii moldoveni erau formaţi din dregători, curteni şi călăraşi 1919 . Iar pe răzeşi îi consideră ţărani liberi si nu boieri 1920 . y y i In Oltenia, „noţiunea de boier era cu totul vagă" 1921 . Pe lângă familiile de slujbaşi înalţi şi de mari proprietari de terenuri erau socotiţi drept boieri si „mazilii, slujitorii, cămărăseii, sutasii si aleşii" 1922 . Mazilii erau „boierii fără dregătorii", slujitorii erau militarii şi slujbaşii mărunţi, care munceau pentru marii boieri, cămărăseii şi sutasii erau factori fiscali iar aleşii erau locuitorii înstăriţi y 5 ai satelor 1923 . Insă austriecii, potrivit catalogului administrativ întocmit în Oltenia pe 3 iulie 1723, au stabilit că există 135 de familii si neamuri boiereşti 1924 . Dintre care „20 de boerinasi [boiernaşi], 12 şutaşi şi vreo 16 căpitani, funcţionari străini şi negustori" 1925 . Funcţionarii fiscali au criticat catalogul pentru că „tăgăduiau celor mai mulţi din cei înscrişi în el însuşirea de boieri" 1926 . Pe 30 iulie 1724 s-a stabilit că boierii Olteniei sunt „Cantacuzinii şi Bălăcenii, ridicaţi la rangul de conţi de împăratul Leopold", marii dregători şi familiile acelora care dovedesc faptul că au fost „neîntrerupt în funcţiuni timp de 4 Despre boieri), ed. a Ii-a rev. şi adaug., Ed. Universul S. A., Bucureşti, 1943, 349 p. 1918 Idem, p. 227-228. 1919 Idem, p. 228. 1920 Ibidem. 1921 Idem, p. 231. 1922 Idem, p. 232. 1923 Ibidem. 1924 Ibidem. 1925 Idem, p. 233. 1926 Ibidem. 213 generaţii" 1927 . însă hotărârea nu s-a luat în calcul 1928 . Iar autorul deduce faptul că „însuşirea de boier era în legătură nu numai cu slujba dar şi cu ,>1929 moşia Din 1739, datorită lui Constantin Mavrocordat, se reglementează demnitatea de boier. Şi cineva devine boier de aici încolo dacă exercita o funcţie 1930 . Sfântul Andrei Şaguna şi-a tipărit Proiectul de Regulament la Sibiu, în 1864. Si are 84 de pagini 1931 . Tipăritura nu are deloc diacritice. Ceea ce o face mai greu de citit. „Sinodulu episcopescu" [Sinodul episcopal], protoiereul se ocupa cu problemele matrimoniale şi disciplinare stabilite de către 1933 • -i i- 1934 episcop , comisionul diecezan , suprema jurisdicţie bisericească: Sinodul mitropolitan 1935 . „Necesitate imperativa" 19 [imperativă], „se va tracta mai pre largu" [se va trata mai pe larg] despre parohie (p. 11-24). Cartea de Botez , parohia era condusă de Sinodul parohial şi de Comitetul sinodului 1927 Ibidem. 1928 Idem, p. 234. 1929 Ibidem. 1930 Idem, p. 235. Proiectu de unu Regulamentu pentru organisarea trebiloru bisericesci, şcolare, si fundationale romane de Relegea [Religia] greco- orientale in Statele austriace, prin Andreiu Baronii de Siaguna, Episcopulu Bisericei greco-orientale din Ardealu, Ed. tipografi 'a diecesana, Siibiu, 1864, 84 p. 1932 Idem, p. 6. 1933 Idem, p. 7. 1934 Ibidem. 1935 Idem, p. 1936 Idem, p. 1937 Idem, p. 1938 Idem, p. 8. 9. 10. 12. 214 parohial 1939 , Sinodul parohial era format din toţi parohienii de peste 24 de ani şi care n-au fost 1 • • • 1940 i i pedepsiţi pentru vreo crima , parohul e conducătorul ordinar al Sinodului parohial 1941 . Sinodul parohial se ţinea o dată pe an, în a doua duminică a lunii ianuarie 19 . Epitropii parohiali 1943 , ţinerea jurnalului despre starea vistieriei parohiale 1944 , ajutorul pentru persoanele sărace şi stipendiate 1945 , şedinţele scaunului protopopesc se ţineau din lună ~ 1 '-1946 in luna Hirotesia protoiereului şi primirea singheliei 1941 . Mănăstirea nu poate fi transformată în locaş lumesc 194 *. Averea Mănăstirii nu se poate înstrăina 1949 . Trei ani de cercare pentru viitorul monah 1950 . Serviciul dumnezeiesc făcut după tipic 1951 , misiunea apostolică a episcopului 1952 , noul episcop e sfinţit de mitropolit şi de alţi doi episcopi 1953 , divorţul parţial şi total 1954 , sinodul eparhial era format din 60 de membri aleşi pe 6 ani 1955 . Mitropolitul trebuia să hirotonească un nou episcop în decurs de 3 luni 1956 . Biblioteca mitropolitului devenea avere neînstrăinabilă a mitropoliei 1957 . Mitropolitul putea avea un vicar 19 . 1939 Ibidem. 1940 Idem, p. 12-13. 1941 Idem, p. 14. 1942 Idem, p. 15. 1943 Idem, p. 22. 1944 Idem, p. 23. 1945 Idem, p. 24. 1946 Idem, p. 27. 1947 Idem, p. 34. 1948 Idem, p. 35. 1949 Ibidem. 1950 Ibidem. 1951 Idem, p. 36. 1952 Idem, p. 43. 1953 Idem, p. 46. 1954 Idem, p. 52. 1955 Idem, p. 53. 1956 Idem, p. 58. 1957 Idem, p. 60. 1958 Idem, p. 61. 215 Pe 8 august 1940, prin ordinul nr. 00961, al NKVD al URSS, s-a format în Moldova sovietizată NKVD-ul local 1959 . Iar la conducerea lui a fost pus Nicolai Stepanovici Sazâkin (1910-1985) 1960 . Ajutantul său era Iosif Lavrentievici Mordoveţ (1899-1976) 1961 , alături de S. Goglidze 1962 . Şi „prin frică şi teroare", Sazâkin a „racolat mii de doritori de a se repatria peste Prut, constrângându-i să colaboreze cu regimul de ocupaţie" 1963 . Misiunile lor erau cu „caracter militar" 1964 . Loy Frederic, din loc. Izvor- Şipotele, jud. Rădăuţi, s-a stabilit în Botoşani şi primise de la NKVD Moldova misiunea de a urmări „funcţionarea liniilor de cale ferată între oraşele Iaşi, Piatra-Neamţ, Paşcani şi Botoşani, precum şi să comunice despre trupele şi efectivele militare amplasate la faţa locului" 1965 . In august 1940, Ioan Silav, originar din Bârlad, a fost repatriat şi la semnarea contractului de colaborare cu NKVD a primit suma de 3.000 de lei 1966 . El trebuia să monitorizeze „ce trupe motorizate se aflau la frontieră cu Prutul, ce lucrări de fortificaţie s-au întreprins şi urmează să se întreprindă, numărul avioanelor ce se află la hotar, sediile diviziilor şi cartierele lor generale" 1967 . Şi alţi repatriaţi au dat amănunte asemănătoare 19 8 . 1959 Dr. Mariana S. Ţăranii, Unele modalităţi de racolare a basarabenilor în NKVD-ul sovietic (1940-1941), în La frontierele civilizaţiilor. Basarabia în context geopolitic, economic, cultural şi religios, coord. de George Enache, Arthur Tuluş, Cristian Dragoş Căldăraru, Eugen Drăgoi, Ed. Partener & Galaţi University Press, Galaţi, 2011, p. 382. 1960 Ibidem + Idem, p. 382, n. 4. 1961 Ibidem + Ibidem. 1962 Idem, p. 383. 1963 Ibidem. 1964 Idem, p. 384. 1965 Idem, p. 385. 1966 Ibidem. 1967 Ibidem. 216 Fapte care atestă pregătirile URSS pentru „un război de ofensivă împotriva României" 1969 . Andrei Turcuman primeşte 9.000 de lei la înrolare, pe data de 5 decembrie 1940 1970 . Gheorghe Burjakovski a primit 8.000 de lei la semnarea „angajamentului" şi a fost pus să îşi facă o trupă de spionaj 1911 . El şi trupa lui trebuiau „să adune informaţii referitoare la deplasarea navelor comerciale şi militare pe Dunăre" Nicolae Milescu Spătaru a plecat spre China pe data de 2 mai 1675 . Intr-o zi de duminică, seara 1974 . Pe 23 mai era la Surgut 1975 . Pe 3 iunie a avut parte de „ninsoare, ploaie şi vânturi tari" 1976 . începe să descrie fluviul Obi odată cu p. 45. Despre râul Keti începând cu p. 62. Cuseau cu maţe de peşte 1977 . Râul Taza 1 7 , râul Tungusk 1979 . Cimitirul de pe muntele de piatră 1980 . Râul Karabula 1981 , râul Koda 1982 . Pe 3 septembrie 1675 autorul a ajuns la râul Kitai 1983 . Pe 2 ianuarie 1676 a ajuns la râul Gana 1984 . Nemţi catolici care ştiau limba chineză 1985 . Tălmaci inculţi şi nepricepuţi • 1986 1968 Ibidem. 1969 Idem, p. 386. 1970 Idem, p. 387. 1971 Ibidem. 1972 Ibidem 19,2 Ibidem. Nicolae Milescu- Spătaru, Jurnal de călătorie în China, col. Biblioteca pentru toţi, Ed. pentru Literatură, Bucureşti, 1962, p. 3. Cartea are p. 414 p. si textul e incomplet. 1574 tu;^™ 1974 Ibidem. 1975 Idem, p. 31. 1976 Idem, p. 42. 1977 Idem, p. 64. 1978 Idem, p. 67. 1979 Idem, p. 72. 1980 Idem, p. 75. 1981 Idem, p. 77. 1982 Idem, p. 79. 1983 Idem, p. 101. 1984 Idem, p. 141. 1985 Idem, p. 186. 217 Satul mongol în care s-a construit „un pod 1 QQ'7 plutitor" pe două bărci 1 QSS „A dat Dumnezeu şi s-a însănătoşit" , „râuleţul Tav" 1989 , colinele nisipoase cu pomi mici 1990 , nisip galben 1991 , lanţul de munţi fără păduri 1992 , şi după ce merge prin nisip până la genunchi ajunge la o pădurice cu vişini, viţă de vie sălbatică şi piersici sălbatici 1993 . Colinele cu sălcii 1994 , chinezii nu ştiau să caute mărgăritare în scoici 1995 , statuile celor două broaşte ţestoase 1996 si au cântat cântecul Dunăre, 5 5 5 ' Dunăre 1991 . Oraşul mongol cu case de piatră 1998 . Marele zid chinezesc 1999 , care în chineză se numeşte Djasi iar în calmucă şi mongolă: Kalgan 2000 . Tarasun: băutura făcută din boabe de 2001 orez Idolul aurit 2002 . Podul de piatră 2003 . Idolul cu veşminte de „mătase galbenă" 2004 . Cei 7 elefanţi 2005 . Vin curat în cupă 2006 . Nicolae Grigorescu (1838-1907) 2007 era atent la chipuri în desenele sale. Totul pornea de la cap, 1986 Idem, p. 187. 1987 Idem, p. 206. 1988 Idem, p. 208. 1989 Idem, p. 210. 1990 Idem, p. 211. 1991 Idem, p. 212. 1992 Idem, p. 213. 1993 Ibidem. 1994 Idem, p. 214. 1995 Idem, p. 215. 1996 Idem, p. 217. 1997 Idem, p. 218. 1998 Ibidem. 1999 Idem, p. 222. 2000 Idem, p. 223. 2001 Idem, p. 224. 2002 Idem, p. 228. 2003 Idem, p. 229. 2004 Idem, p. 231. 2005 Idem, p. 286. 2006 Idem, p. 296. 2007 Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Grigorescu. 218 pentru că acolo e concentrat caracterul personajelor sale. în desenele mele fac acelaşi lucru: mă interesează umanitatea sau lipsa de umanitate a personajelor şi nu suprafaţa lucrurilor. Mă interesează implicitul lor. Cum scot din om realităţile sesizate de foarte puţini oameni. Părul în coc al femeii vorbeşte despre demnitatea ei 2008 . E o doamnă si nu o taranca. însă o doamnă tristă... Cei 3 porci pot fi confundaţi cu nişte dulăi. Coada si urechile lăsate ale celui din mijloc spun ' i r -2009 ca avem de-a race cu porci Două bătrâne cu bărbie lungă. Urâţenia lor este explicită 2010 . Păstorul e sprijinit de un copac. Odihnă. ..dar şi indiferenţă. Pierderea timpului 2011 . Căruţa şi acoperişul casei: cele două elemente de identificare ale unei staţionări . Mai greu deducem că e vorba de o cârciumă... Pălăriile din pagina 16. Ele sunt ale unor ţărani. Şi pălăriile ne fac cunoştinţă cu caii de lângă ei. Pentru că Grigorescu ne lasă să intuim realităţile desenate de la nişte tuse cheie. Dealurile din zarea peisajului . Deşi dealul a fost cel mai uşor de făcut ce există înaintea lui ne y indică simplitatea acestuia. Ochii şi gura femeii sunt elementele cheie în Portret de femeie 2014 . însă părul capului absoarbe privirea. Pentru că părul e mai omogen şi cuprinde jumătate din relieful capului ei. Jugul celor doi boi 2015 e tuşat numai între animale, mai ales în partea celui din dreapta. Dacă nu am citi numele desenului, Boi înjugaţi, nu am 2008 Idem: http://www.biblacad.ro/UPC_Personalitati/desene_grigl .pdf. Un PDF în 51 de pagini. Vorbesc despre desenul din p. 2. 2009 Idem, p. 3. 2010 Idem, p. 4. 2011 Idem, p. 9. 2012 Idem, p. 15. 2013 Idem, p. 18. 2014 Idem, p. 23. 2015 Idem, p. 24. 219 sesiza din prima că ei sunt la jug ci doar că ei sunt unul lângă altul. In Schiţe de ţărani , primele două siluete din stânga subliniază acelaşi detaliu: haina pe umeri. In prima imagine din faţă... m a doua: din spate şi în timpul mersului. Celelalte două, plus copilul: cojocul. La copil şi cămaşa, dar, mai ales, pălăria. Detaliul pălăriei facându-1 pe copil să se simtă matur. Santinela e înţeleasă doar prin raniţă. Iar puşca din mâna bărbatului pare o creangă ţinută nefiresc. Biserica este explicită prin turlă iar portretul de bărbat din dreapta aduce în prim-plan ochelarii şi şapca 2019 . Lăsarea pe spate a bărbatului din scaun 2020 ... Deşi pardesiul de pe el lasă să se înţeleagă că e frig afară. Cu capul gol... dar cu pardesiu... pierdut în gânduri pe un scaun? ! Primul om cu barbă mare din desenele lui Grigorescu este Ofiţerul Şi diferenţa dintre pălăriile ţăranilor de până acum şi pălăria orăşeanului din p. 41 stă în faţa celui din urmă. Faţa lui ne spune că nu e ţăran. Şi acest detaliu ne face să reconsiderăm pălăria lui. Barbă lungă şi păr vâlvoi în Portret de bătrân . Ochii şi gura ne vorbesc despre drama bărbatului. Prima ţigară apare în gura unui domn cu joben şi ochelari. Tot aici şi mustaţa fără barbă a bărbatului cu şapcă Prima chelie apare în desenul Cap de bătrân 2024 . 2016 Idem, p. 25. 2017 Idem, p. 26. 2018 Idem, p. 28. 2019 Idem, p. 34. 2020 Idem, p. 35. 2021 Idem, p. 40. 2022 Idem, p. 42. 2023 Idem, p. 43. 2024 Idem, p. 45. 220 Un al doilea bărbat privit din spate . Tot pe scaun... Iar Grigorescu a utilizat de mai multe ori scaunul dar nu şi patul. Pentru că scaunul e social, nu are intimitatea patului. Coşul dus de o femeie 2026 . Cu ambele braţe. 5 5 Deşi coşul pare mai mult o copaie de făcut pâine. Ţărancă văzută din partea dreaptă şi din spate. Desculţă şi cu broboadă, având haina pe umeri 2027 . Ies în evidentă broboada si călcâiul piciorului stâng. Pentru prima dată un bărbat văzut de la spate. ..care priveşte pe o fereastră schiţată din 3 linii 2028 . Şi tot pentru prima dată: un bărbat călare pe un cal. Vedere din faţă, stânga 2029 . Şi pe când capul calului e schiţat, bărbatul nu are faţă. E un întuneric... Si nu ştiu de ce se numeşte Ţăran călare atâta timp cât el pare a fi un soldat. Bărbaţi stând la masă . Vedere din spate. Restaurant. Pe când în p. 8 doi bărbaţi conversând la o masă. Fundul motanului pe la nasul bărbatului, desenul numindu-se Grecescu si motanul ...De y ce nu şi o pisică cu o femeie*} Pentru că până acum nu a apărut nicio femeie în vecinătatea unui animal. însă în pagina a 15-a, un bărbat o cară în spate pe. ..o doamnă. Bărbatul pare a fi un soldat... şi, în acelaşi timp, un subaltern al femeii. Femeia are fustă lungă şi coc dar un nas mic şi o gură mare. 2025 Idem, p. 46. 2026 A se vedea: http://www.biblacad.ro/UPC_Personalitati/desene_grig2.pdf. Tot un PDF cu 51 de pagini. E vorba de Idem, p. 1. 2027 Idem, p. 3. 2028 Idem, p. 4. 2029 Idem, p. 5. 2030 Idem, p. 6. 2031 Idem, p. 14. 221 Vizitiul 2032 pare a fi., .chinez. Barca veneţiană 2033 . Cal desenat din spate 2034 . Povara lui iese în evidentă. Doi tineri tolăniţi pe câmp 2035 . Pentru prima dată: o umbrelă... şi ploaia 203 . Capul de femeie tânără , foarte bine conturat, în care părul, nasul şi gura sunt un tot. Insă aici avem un desen si nu o schiţă. Femeia care îi pozează 203 * . Cu mâna în şold... 90^Q Cei trei de la masă . Contează nu cum arată (pentru că niciunul nu are faţă) ci că sunt împreună. Primii trei evrei desenaţi de el 2040 . Semnele distinctive: pălăriile şi bărbile. Primul nud de femeie 2041 . Contează doar fundul şi spatele, coloana vertebrală fiind o linie până la jumătatea spatelui. Un portret de evreu. ..cu tichie 2042 . Nasul acvilin al bărbatului 2043 . Cele două femei şezând 2044 . Cea din dreapta părând a avea un copil mic în braţe. Luarea apei din râu 2045 . Cu vadra. Calul înşeuat care paşte în faţa hanului 2046 . Ţăranca în vârstă gravidă. Prima gravidă de /v - ' 2047 pana acum Prima scară... proptită într-un copac 2048 . Primul car 2049 ... fără boi. 2032 Idem, p. 16. 2033 Idem, p. 19. 2034 Idem, p. 20. 2035 Idem, p. 21. 2036 Idem, p. 22. 2037 Idem, p. 24. 2038 Idem, p. 26. 2039 Idem, p. 28. 2040 Idem, p. 30. 2041 Idem, p. 32. 2042 Idem, p. 33. 2043 Idem, p. 38. ori/i/i 2044 A se vedea:' http://www.biblacad.ro/UPC_Personalitati/desene_grig3.pdf. Idem, p. 1. 2045 Idem, p. 3. 2046 Idem, p. 4. 2047 Idem, p. 5. 2048 Idem, p. 8. 222 Un evreu cu barbă lungă şi cu cei doi cârlionţi ai părului caracteristici 2050 . Primii trei copaci văzuţi din apropiere 2051 . O altă ţărancă grasă, privită din dreapta, care merge desculţă 2052 . Primul evreu care sade picior peste ■ • 2053 picior Prima ţărancă în faţa vetrei 2054 . Băgând pâinea în cuptor. O altă doamnă.. .dar prima cu părul buclat 2055 . Prima vedere de pe o stradă 2056 . Din Bacău. Prima troiţă. Ridicată pe câmp . Cu aplecătoare. Primul cap de tânăr desenat din 2058 apropiere Patru capete de pisică pe aceeaşi foaie 2059 . Primul desen istoric: fanarioţii 2060 . Patru pisici şezând 2061 . Prima casă simplă 2062 . Un câine ghemuit şi două pisici întinse pe burtă. E prima dată când desenează un câine 20 3 . Un cap de miel tot pentru prima dată 2064 . Botul şi ochiul drept. Primul pridvor privit din faţă 2065 . Trei trepte. Picioarele din spate la doi boi. Copitele 2066 . Două turle de Biserică . Pare o vedere dinspre altar. 2049 Idem, p. 9. 2050 Idem, p. 11. 2051 Idem, p. 12. 2052 Idem, p. 14. 2053 Idem, p. 17. 2054 Idem, p. 18. 2055 Idem, p. 20. 2056 Idem, p. 21. 2057 Idem, p. 27. 2058 Idem, p. 32. 2059 Idem, p. 33. 2060 Idem, p. 34. 2061 Idem, p. 35. 2062 Idem, p. 37. 2063 Idem, p. 38. 2064 Idem, p. 39. 2065 Idem, p. 40. 2066 Idem, p. 41. 223 Prima fântână cu roată 206s . 2069 Primul pod la Grigorescu . Peste care trece un car. înp. 3-4: imaginea. foişorului. Primul bărbat cu bonetă cu ciucure 1 Iar în Ţărancă sezând avem o veritabilă 2070 doamnă, care e adâncită în sine, contemplativă -2071 1 -9* 1 - p 1-2072 Copaci în acuarelă u/z . Verde şi maro. : 2073 Câine întins pe burtă . Urechi lungi, nas simţitor. 2067 Idem, p. 49. 2068 Idem, p. 50. 2069 A se vedea: http://www.biblacad.ro/UPC_Personalitati/desene%20grig4a.pdf. Idem, p. 1. 2070 Idem, p. 10. 2071 Idem, p. 13. 2072 Idem, p. 16. 2073 Idem, p. 17. 224 Bărbatul cu un nas cât tot capul 2074 . Un bou mergând, privit din faţă, stânga 2075 . Copilul priveşte spre stânga, spre locul de unde îl desena autorul . Şi este evident faptul că Grigorescu avea obiceiul de a desena din stânga. Femeia care coase pare mai degrabă a se ruga 2011 . E desenată tot din stânga. Obrajii bucălaţi ai copilul din josul desenului 2078 . Fântâna cu cumpănă, femeia cu vadra în mână, plină... şi animalele care trebuie adăpate 2019 . Privire din spate. Tânărul călugăr de la Căldăruşani e aşezat pe o piatră şi citeşte dintr-o carte. Are culionul pe cap şi e adâncit în citire 2080 . Femeia dormind e o altă doamnă... care „doarme" îmbrăcată în rochia de oraş 2081 . Pentru prima dată o pernă... Un chip urât, drăcesc, în p. 48. Şi o doamnă care lucrează lucru de mână, stând pe un scaun 2082 . 2074 Idem, p. 20. 2075 Idem, p. 23. 2076 Idem, p. 24. 2077 Idem, p. 25. 2078 Idem, p. 29. 2079 Idem, p. 30. 2080 Idem, p. 39. 2081 Idem, p. 48. 2082 Idem, p. 50. Bibliografia (în funcţie de apariţiile textuale) Vasile Oltean, Catalog de carte veche din Şcheii Braşovului, Ed. Edict, Iaşi, 2004, 268 p. http://www.primascoalaromaneasca.ro/cat_ca rti_publicate_Vasile_01tean.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_al_VI- lea_Cantacuzino Eugen Simion, întoarcerea autorului. Eseuri despre relaţia creator - operă, cu o cronologie şi o postfaţă de Andrei Terian, Ed. Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2005, 519 p. Mirel Bănică, Religia în fapt. Studii, schiţe şi momente, cu pref. de Nicu Gavriluţă, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2011, 307 p. Episcopul Melchisedec Ştefanescu, Tratat despre cinstirea şi închinarea Icoanelor în Biserica Ortodoxă şi despre Icoanele făcătoare de minuni din România ortodoxă, ed. îngrijită şi note de Pr. Eugen Drăgoi, cu prefaţă de Pr. Prof. Univ. Dr. Ştefan Buchiu (p. 5-10), ed. a Ii-a revăzută, Ed. Partener, Galaţi, 2010, 84 p. http : //ro . wikipedia. org/wiki/Melchisedec_% C8%98tef%C4%83nescu http://en.wikipedia.org/wiki/Ignaz_von_D% C3%B611inger http://mirceaplaton.com/html/cv.htm Mircea Platon, Ortodoxia pe litere. îndreptar de fundamentalism literar, Ed. Christiana, Bucureşti, 2006, 341 p. http : //ro . wikipedia. org/wiki/Nicolae_Manole seu http : //ro .wikipedia. org/wiki/Uniunea_Tineret ului_Comunist http ://ro .wikipedia. org/wiki/Dan_Ciachir http : //ro .wikipedia. org/wiki/S orin_Dumitresc u http ://ro .wikipedia. org/wiki/Constantin_R% C4%83dulescu-Motru http : //ro .wikipedia. org/wiki/Mihail_Neam% C8%9Bu Daniel Barbu, Bizanţ contra Bizanţ. Explorări în cultura politică românească, col. Societatea Politică, coord. de Cristian Preda, Ed. Nemira, Bucureşti, 2001, 303 p. http : //ro .wikipedia. org/wiki/Gabriela_Meline seu Gabriela Melinescu, Jurnal suedez IV (1997- 2002), col. Ego grafii, Ed. Polirom, Iaşi, 2008, format mic, 284 p. http://sv.wikipedia.org/wiki/G%C3%B6ran_ S%C3%B6derstr%C3%B6m http://www.janmagnusson.se/Nekrolog%20S ilverstolpe.htm http://sv.wikipedia.org/wiki/Fredrik_Silverst olpe Idem: http://www.qx.Se/l 148/gayhistorikern- fredrik-silverstolpe-dod http://salveazaistoria.wordpress.com/about/ http://salveazaistoria.wordpress.com/ http://salveazaistoria.files.wordpress.com/20 12/01/p300711_17-07_01.jpg http://salveazaistoria.wordpress.com/2012/04 /14/detectie-13-04-2012/ http://salveazaistoria.wordpress.com/2012/01 /30/sadagura- 1 772/ http://salveazaistoria.wordpress.com/2012/01 /28/moneda-medievala-din-argint/ http://salveazaistoria.wordpress.com/2012/01 12 1 /moede-medievale- 1661/ http://salveazaistoria.wordpress.com/2011/10 /28/obiecte-descoperite-astazi-28- 10-20 11/ http://salveazaistoria.wordpress.com/2011/10 /07/descoperire-de-secol-iv/ http : //salveazaistoria. wordpress . com/20 11/08 /O 8/inel- sec-xvii-xviii/ http://salveazaistoria.wordpress.com/2011/08 /08/piesa-de-armura-medievala/ http://salveazaistoria.wordpress.com/2011/08 /07/identificare-inel-vechi/ http://salveazaistoria.wordpress.com/2011/08 /07/catarama-si-buton/ http://salveazaistoria.wordpress.com/2011/05 /05/fals-moldovenesc-polonia-solidus- 1 666-ioan- casimir/ http://salveazaistoria.wordpress.com/2011/04 /06/autorizatie/ http://salveazaistoria.wordpress.com/2010/ll 12 1 /tezaur-preistoric-langa-alexandria/ http : //ro . wikipedia. org/wiki/Constantin_Noic a http://salveazaistoria.wordpress.com/2010/ll 12 1 /tezaur-preistoric-langa-alexandria/ http://salveazaistoria.wordpress.com/20 10/11 /20/mormantul-de-la-peretu-jud-teleorman/ http://salveazaistoria.wordpress.com/20 1 0/11 / 1 8/coiful-de-aur-de-la-cotofenesti/ http://salveazaistoria.wordpress.com/2010/ll / 1 7/descoperire-extraordinara-in-bulgaria/ http://salveazaistoria.wordpress.com/20 1 0/11 / 1 7/tezaurul-de-la-pietroasa/ http://salveazaistoria.wordpress.com/2010/ll / 1 7/comoara-de-la-sannicolau-mare- 1 799/ http://salveazaistoria.wordpress.com/2010/ll / 1 6/tezaurul-de-la-radeni/ http://www.teologiepentruazi.ro/2006/12/06/ evanghelia-din-ziua-de-pasti-dupa-traducerea-lui- luther-din-1545/ Idem: http://ro.wordpress.com/ http://www.teologiepentruazi.ro/2007/08/22/ anagramul-bastrix-si-o-scurta-istorie-pentru-cei- interesati-de-statistici/ http://www.teologiepentruazi.ro/20 1 0/03/05/ de-cand-totul-va-fi-altfel/ http://www.teologiepentruazi.ro/20 1 0/03/06/t eologie-pentru-azi-o-marca-a-ortodoxiei- romane%C8%99ti/ http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr- dorin-octavian-piciorus/ce-trebuie-sa-stiti-despre- teologie-pentru-azi/ http://www.teologiepentruazi.rO/2010/12/04/t eologie-pentru-azi-la-4-ani/ http : //archive . org/details/Eminesciana200 8 http://archive.org/details/SfantulSimeonNoul TeologImneleIubiriiDumnezeiesti2008 http://archive.org/details/SfantulGrigoriePala maDespreRugaciuneSiVedereDumnezeiasca2008 http://archive.org/details/SfantulGrigorieCel MareDialoguriDespreMoarte2008 http://www.teologiepentruazi.ro/2009/09/24/ cartea-psalmilor-ed-tpa-2009-audio-%C8%99i- download/ http://archive.org/details/SfantulDionisieAre opagitulDespreIerarhiaCereasca20 1 http://archive.org/details/SfantulDionisieAre opagitulDespreIerarhiaBisericeasca20 1 http : //archive . org/details/ArhivaAudio- videoteologiePentruAzi 1 http : //archive . org/details/ArhivaAudio- videoteologiePentruAzi2 http : //archive . org/details/ArhivaTpaPreluata DinViddler http://archive.org/details/DorDeBlogarhiva http://archive.org/details/SeriDeDorarhiva http://archive.org/details/Poeticum http://archive.org/details/CursOnlineDeIcono grafieOrtodoxa http://archive.org/details/InterviuriteologiePe ntruAziArhiva http://archive.org/details/Praedicationesteolo giePentruAzi http://archive.org/details/Tpa3arhivaAudio- video http : //archive . org/details/LecturiS iComentari iLaSfantaScriptura http://www.teologiepentruazi.rO/2009/l 0/0 1/ acatistul-nun%c8%9bii/ http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr- dorin-octavian-piciorus/ http://www.facebook.com/dorin.piciorus http : //www. chirbit.com/dorinfather/ https://twitter.com/fatherdorin http : //www. scribd.com/dorinfather http : //archive . org/bookmarks/fatherdorin https://picasaweb.google.com/118354888603 826562554 http://www.ipernity.com/doc/34778 http://en.wikipedia.org/wiki/Emil_Brunner Emil Brunner, The Christian Doctrine of God, Dogmatics, voi. I, Translated by Olive Wyon, Ed. The Westminster Press, Philadelphia, 1949, 361 P- http : //archive . org/details/dogmaticsO 1 brun http://www.amazon.de/Die-christliche- Lehre-von-Gott/dp/B002I95QHI Emil Brunner, The Christian Doctrine of Creation and Redemption, Dogmatics, voi. II, Translated by Olive Wyon, Ed. The Westminster Press, Philadelphia, 1952, 386 p. http://archive.org/details/dogmatics02brun http://www.deastore.com/book/dogmatics- christian-doctrine-of-the-emil-brunner-david- cairns-thl-parker-james-clarke-e-co- ltd/9780227 172 193. html. Emil Bruner, Christian Doctrine of the Church, Faith and the Consummation, Dogmatics, voi. III, Ed by James Clarke & Co, Cambridge, 2003. http://en.wikipedia.org/wiki/01ive_Wyon http://de.wikipedia.org/wiki/Emil_Brunner_ %28Theologe%29 Emil Bruner, The Mediator A Study of the Central Doctrine of the Christian Faith, Translated by Olive Wyon, Ed. The Westminster Press, Philadelphia, 1947, 624 p. http : //archive . org/details/mediatorstudyofcOO brun Emil Brunner, Our Faith, Translated by John W Rilling, Ed. Charles Scribner's Sons, New York, 1936, 153 p. http : //archive . org/details/MN40294ucmf_3 Sfînta şi Dumnezeiasca Evanghelie, tipărită cu aprobarea Sfmtului Sinod şi cu binecuvîntarea PFP Iustin, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1983, 421 p. http : //www. epr. ro/Pagini/Documente/docume nte.htm http : //www. epr. ro/Documente/Cerere%20trec ere%201a%20Ortodoxie.pdf http : //www. epr. ro/Documente/Cerere%20di v ort%20religios.pdf Moftul român, anul I, nr. 26, 29 aprilie 1893, Bucureşti, 8 p. http : //ro . wikipedia. org/wiki/Ion_Luca_Carag iale http ://ro .wikipedia. org/wiki/Anton_Bacalba %C8%99a http://ro.scribd.com/doc/76480513/Anton- Bacalbasa-Mos-Teaca http ://ro .wikipedia. org/wiki/Cincinat_Pavele seu http ://ro .wikipedia. org/wiki/Ferdinand_I_al_ Rom%C3%A2niei http://galaticity.olx.ro/vand-masina-de-cusut- singer-iid-42191288 Florin Faifer, Semnele lui Hermes. Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real şi imaginar, cu pref. de Nicolae Mecu, Ed. Timpul, Iaşi, 2006, 445 p. http : //ro .wikipedia. org/wiki/Constantin_Cant acuzino ,_stolnicul http://www.ghidvenetia.ro/palatul-dogilor- palazzo-ducale/ Titu Maiorescu, Beţia de cuvinte. Studiu de patologie literară (publicat iniţial în Revista Contimporană. Litere. Arte. Ştiinţe), Iassi [Iaşi], Ed. Tipografia Naţională, 1873, 30 p. George Potra, Din Bucureştii de altădată, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981, 471 p. + fotografii. http://dexonline.ro/definitie/%C8%99i%C8 %9B%C4%83 http : //www. muzeultaranuluiroman.ro/ http://en.wikipedia.org/wiki/Christine_Lagar http ://ro . wikipedia. org/wiki/Gheorghe_Bibes http://www.bnro.ro/Home.aspx http://en.wikipedia.org/wiki/Leipzig http : //ro .wikipedia. org/wiki/Leipzig http : //dexonline . ro/definitie/dughean%C4%8 http : //dexonline . ro/definitie/cirac http : //ro .wikipedia. org/wiki/Petrache_Poenar http : //ro .wikipedia. org/wiki/Alexandru_Mor http : //ro .wikipedia. org/wiki/Carol_Davila de cu 3 u UZI http : //ro .wikipedia. org/wiki/Foi%C 8 %99orul _de_Foc http : //ro .wikipedia. org/wiki/Alexandru_Vod %C4%83_Ipsilanti http : //ro .wikipedia. org/wiki/Biserica_M%C4 %83rcu%C8%9Ba http : //ro . wikipedia. org/wiki/Radu_Leon http : //dexonline . ro/definitie/oca http://www.cerculpoetilor.net/Alexandru- Obedenaru.html http : //ro .wikipedia. org/wiki/Nicolae_Filimon http ://ro .wikipedia. org/wiki/Alexandru_Mac edonski seu http : //ro .wikipedia. org/wiki/Cincinat_Pavele http://www.sfantulgheorghenou.ro/ http : //ro .wikipedia. org/wiki/Oscar_Han http : //www. uauim. ro/ http://www.rcs-rds.ro/ http : //www. orange . ro/ http://www.posta-romana.ro/posta- romana.html https://www.cec.ro/ Idem: http://www.fancourier.ro/ Idem: http://www.enel.ro/ro/ http : //www. carrefour.ro/magazin/carrefour- unirii-l.html http : //www. mediagalaxy.ro/ http://www.muzeul-satului.ro/ http ://ro .wikipedia. org/wiki/Grigore_Vasiliu_ Birlic Idem: http://www.nestea.ro/ http : //ro . wikipedia. org/wiki/S eneca Lucius Annaeus Seneca, Scrieri filozofice alese, antologie, prefaţă şi tabel cronologic de Eugen Cizek, traducere de Paula Bălaşa, Elena Lazăr, Nicolae Mircea Năstase si Svetlana Sterescu, col. Biblioteca pentru toţi, Ed. Minerva, Bucureşti, 1981. B.[ogdan] Petriceîcu-Haşdeu, Etymologicum Magnum Romaniae. Dicţionarul limbei istorice şi poporane a românilor, lucrat după dorinţa şi cu cheltuieala M. S. Regelui Carol I, sub auspiciele Academiei Române, tomul I, A-Azuga, Stabilimentul grafic Socec & Teclu, 1886, Bucuresci. http : //ro .wikipedia. org/wiki/Bogdan_Petricei cu_Hasdeu Ziarul Adevărul, anul I, nr. 18, din 4 septembrie 1888 (zi de duminică), Bucureşti, 4 pagini alb-negru. Ziarul Ciulinul, anul I, nr. 14, din 4 septembrie 1883 (zi de duminică), Bucureşti, 4 pagini alb-negru. Ion Delastuparu, Constituţia şi Regulamentul general ale francmasoneriei universale. Cu un istoric al francmasoneriei ab origine mundi şi cu explicaţiile necesare, voi. 1, Bucureşti, 1923, 139 P- http://sensidev.com/fc/dosare%20de%20urm arire%20penala/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lem n_din_Buj oreni,_Teleorman http : //sensidev. com/fc/dosare%20de%2 Ourm arire%20penala/dosar%20de%20urmarire%20pena la%20volumul%20 1 /dosar%20de%20urmarire%20 penala%20volumul%20 1 %20continuare/ http://www.facebook.com/ortodoxia.tinerilor http://www.facebook.eom/danion.vasile.3 http://www.facebook.com/manuila.siluan https://twitter.com/paulgoma https://twitter.com/principeleradu https://twitter.com/MMFlint https://twitter.com/ObamaNews http : //www. google . com/reader Max Scheler, Omul resentimentului, trad. din germ. de Radu Gabriel Pârvu, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2007, 198 p. http : //ro . wikipedia. org/wiki/Max_Scheler Aghiazmatariu mic de la Iaşi, din 1823, cf. BAR, CRV 1173. http ://ro .wikipedia. org/wiki/Veniamin_Co sta che http://en.wikipedia.org/wiki/Ioan_Sturdza Iordanes, Getica, text, trad. şi corn. de G. Popa-Lisseanu, în Izvoarele Istoriei Românilor, voi. XIV, Ed. Bucovina, Bucureşti, 1939, p. 21-79 (text latin) şi p. 81-156 (text românesc). http ://ro .orthodoxwiki. org/Ulfila http : //ro .wikipedia. org/wiki/Wulfila http : //ro . wikipedia. org/wiki/R%C3 %A2ul_S ava http : //ro . orthodoxwiki . org/Iustinian http://en.wikipedia.org/wiki/Johann_Gerhard Ernst Robert Curtius, Literatura europeană şi Evul mediu latin, trad. în rom. [din germ.] de Adolf Armbruster, cu o introd. de Alexandru Duţu, Ed. Univers, Bucureşti, 1970, 815 p. http ://books. google. ro/books?id=FjJBAAAA cAAJ&dq=inauthor:%22Johann+Gerhard%22+intit le: confessio&lr=&as_brr= 1 &pg=PT3 &redir_esc=y #v=onepage&q&f=false http://books.google.ro/books?id=BTlBAAA AcAAJ&dq=inauthor:%22Johann+Gerhard%22&lr =&as_brr= 1 &pg=PT9&redir_esc=y#v=onepage&q &f=false http://books.google.ro/books?id=VzlBAAA AcAAJ&dq=inauthor:%22Johann+Gerhard%22&lr =&as_brr=l&pg=PT3&redir_esc=y#v=onepage&q &f=false http://books.google.ro/books?id=HD5BAAA AcAAJ&dq=inauthor:%22Johann+Gerhard%22+in title:confessio&lr=&as_brr=l&pg=PR4&redir_esc =y#v=onepage&q&f=false Al celui întru Sfinţi Părintelui nostru Grigorie Nazianznieanul, Cuvântătoriului de Dumnezeu, Cuvânt pentru Preoţie, Bucureşti, 1821, cf. BAR, CRV 1121. http://biserica.Org/WhosWho/DTR/L/Dionisi eLupu.html Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan I. Ică jr., Sfântul Grigorie Palama, scriitor duhovnicesc isihast, în Anuarul Academic 2003-2004 [Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna"], Ed. Universităţii „Lucian Blaga", Sibiu, 2008, p. 91- 148. Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan I. Ică jr., Un tomos antilatin si un tratat euharistie scrise de patriarhul Alexandriei Chirii Lukaris în Târgoviştea anului 1615, în Anuarul Academic 2007-2008 [Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna"], Ed. Universităţii „Lucian Blaga", Sibiu, p. 47-69. http://en.wikipedia.org/wiki/Rumelihisar%C 4%B1 http : //www. dacoromanica.ro/ http : //ro . wikipedia. org/wiki/Vladimir_Ilici_L enin Lenin, Opere complete, voi. 19-23, ed. a Ii-a, Ed. Politică, Bucureşti, 1963. Lenin, Opere complete, voi. 24, ed. a Ii-a, Ed. Politică, Bucureşti, 1964. Gazeta Şatenului (X), nr. 2 (194), 20 februarie 1893, 56 p. http : //ro .wikipedia. org/wiki/Li_Po http://www.cerculpoetilor.net/Li-Tai-Pe.html http : //ro .wikipedia. org/wiki/Constantin_A._ Rosetti http : //ro .wikipedia. org/wiki/Insulele_Gal%C 3%Alpagos http://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Hodge Charles Hodge, Systematic Theology, voi. I, Ed. Charles Scribner and Company, New York, 1872, 648 p. Charles Hodge, Systematic Theology, voi. II, Ed. Charles Scribner and Company, New York, 1872, 732 p. Charles Hodge, Systematic Theology, voi. III, Ed. Scribner, Armstrong and Company, New York, 1873, 880 p. + un Index de nume şi termeni de 79 p. + un Index de texte scripturale comentate de două pagini (p. 80-81 finale). http://www.timpul.ro/ro-archives-20 1 3 .html http://www.timpul.r0/magazines/l.pdf http://www.timpul.ro/magazines/12.pdf Rev. Timpul, IV, serie nouă, nr. 52, aprilie 2003. Rev. Timpul, V, serie nouă, nr. 62, februarie 2004. http ://www. liternet.ro/ http : //antonesei. timpul .ro/ Rev. Timpul, V, serie nouă, nr. 70, octombrie 2004. http : //raduvancu.unspe . corn/ Rev. Timpul, V, serie nouă, nr. 72, decembrie 2004. http : //www. serbanaxinte .corn/ Rev. Timpul, VII, serie nouă, nr. 93, septembrie 2006. Rev. Timpul, X, serie nouă, nr. 121, ianuarie 2009. Rev. Timpul, X, serie nouă, nr. 129, septembrie 2009. http://paulgorban.blogspot.ro/ Rev. Timpul, XII, serie nouă, nr. 162, septembrie 2012. Rev. Timpul, XIII, serie nouă, nr. 166, ianuarie 2013. http : //fondane . net/ http://www.nestle-aland.com/en/history/ http://en.wikipedia.org/wiki/Eberhard_Nestle http://de.wikipedia.org/wiki/Bernhard_Wei% C3%9F_%28Theologe%29 http://en.wikipedia.org/wiki/Kurt_Aland http://en.wikipedia.org/wiki/Novum_Testam entum_Graece http://www.nestle-aland.com/en/read-na28- online/ http://www.nestle-aland.com/en/the-28- edition/ http://en.wikipedia.org/wiki/Institute_for_Ne w_Testament_Textual_Research http : //en. wikipedia. org/wiki/B arb ara_Aland http : //www.bibleworks .corn/ http://www.bibleworks.com/about.html http://www.bibleworks.com/content/full.html http : //www.bibleworks . com/content/new. htm 1 http://www.bibleworks.com/downloads/bw9 brochure.pdf http : //archive . org/ http : //archive . org/about/ Răzvan Theodorescu, Picătura de istorie, col. Istorie, Ed. Fundaţiei culturale române, Bucureşti, 2002, 303 p. http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zvan_ Theodorescu http : //ro . wikipedia. org/wiki/Plotin http://en.wikipedia.org/wiki/Constantin_von _Tischendorf Constantinus Tischendorf, Evangelia Apocrypha, Ed. Avenarius et Mendelssohn, Lipsiae, MDCCCLIII [1853], LXXXIII p. + 463 p. The Etymologies oflsidore of Seville, edited by Stephen A. Barney, W. J. Lewis, J. A. Beach, Oliver Berghof, with the collaboration of Muriel Hali, Ed. Cambridge University Press, 2006, 475 p. http://en.wikipedia.org/wiki/Bede The Miscellaneus Works of Venerable Bede, in the original latin, collated with the manuscripts, and various printed editions, accompanied by a new english translation, and a life of the author, ed. by J. A. Giles, in voi. IV, Historical Tracts, Ed. Whittaker and Co., Ave Măria Lane, London, MDCCCXLIII [1843], 446 p. http://en.wikipedia.org/wiki/Felix_of_Nola http://en.wikipedia.org/wiki/Cuthbert http://en.wikipedia.org/wiki/Lindisfarne Teodora Voinescu, Radu Zugravu, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1798, 78 p. + 103 reproduceri picturale. http://www.teologiepentruazi.ro/cv-prof-dr- mihai-moraru/ http : //ro . wikipedia. org/wiki/Biserica_Adormi rea_Maicii_Domnului_din_Gura_V%C4%83ii http : //ro .wikipedia. org/wiki/Biserica_Domne asc%C4%83_din_Curtea_de_Arge%C8%99 Mihail Straje, Dicţionar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime, criptonime ale scriitorilor şi publiciştilor români, Ed. Minerva, Bucureşti, 1973, XXIII p. + 810 p. http://www.vaticanlibrary.va/home.php http://www.vaticanlibrary.va/home.php?pag= mss_digitalizzati&BC=l 1 http : //ro .wikipedia. org/wiki/Universitatea_di n_Heidelberg http : //digi . vatlib . it/view/bav_ott_lat_2 5 9 http://digi. vatlib.it/view/bav_ott_lat_2 5 9/0 1 8 7/image?sid=cf8af0aa09464 1 3 8f45 5 603 6bef722a3 #current_page http : //digi .vatlib . it/view/bav_pal_lat_ 185 http://digi.vatlib.it/view/bav_pal_lat_185/009 9/image?sid=aae9b075 1 aa6f527ecc6ab 1 f0866 1 3bb #current_page http : //digi . vatlib . it/view/bav_pal_lat_824 http : //digi . vatlib . it/view/bav_pal_lat_ 1877 http://patristica.net/mansi http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k515834/ f4.image D.[umitru] Stăniloae, Iisus Hristos, adevărata noastră transcendenţă, în rev. Gândirea (XXII), nr. 1, ianuarie 1943, p. 1-10. D.[umitru] Stăniloae, Despre Dogmă, în rev. Gândirea (XX), nr. 3-4, martie-aprilie 1941, p. 174-181. N. A. Constantinescu, Dicţionar onomastic românesc, Ed. Academiei RPR, Bucureşti, 1963, 469 p. + două pagini de erată. Universul literar (XLVII), nr. 45, sâmbătă, 24 decembrie 1938, 16 p. Generaţia nouă [România literară] (XI), seria a Ii-a, nr. 2, martie 1891, Bucuresci, 66 p. http : //www. documentacatholicaomnia. eu/04z /z_0787- 078 7 Concilium_Nicaenum_II Documenta LT .doc.html Biserica şi problemele sociale. Conferinţe (ţinute la Fundaţia Dalles - 24 ianuarie- 8 aprilie 1933 - sub auspiciile Consiliului central bisericesc) Ed. Tipografia cărţilor bisericeşti, Bucureşti, 1933, 266 p. Patericul Sfântului Grigorie Dialogul, ed. îngrijită, trad. din limba latină (p. 161-190) şi postfaţă de Prof. Dr. Remus Rus, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 2007, 204 p. http : //www. documentacatholicaomnia. eu/0 1 p /0590- 0604,_SS_Gregorius_I_Magnus,_Dialogorum_Libr i_IV-De_Vita_et_Miraculis_. . . ,_LT.pdf http://latina.patristica.net/ (de unde pot fi downloadate volumele colecţiei PL) PL,vol. 1-4. http://www.vatican.va/ http://www.vatican.va/holy_father/benedict_ xvi/encyclicals/index_en.htm http://www.vatican.va/holy_father/benedict_ xvi/apost_constitutions/index_en.htm http://www.vatican.va/holy_father/benedict_ xvi/apost_exhortations/documents/hf_ben- xvi_exh_20 12091 4_ecclesia-in-medio- oriente_ar.html http://www.vatican.va/holy_father/benedict_ xvi/apost_exhortations/documents/hf_ben- xvi_exh_20 12091 4_ecclesia-in-medio- oriente_he.html http://www.vatican.va/holy_father/benedict_ xvi/biography/index_en.htm http://www.vatican.va/holy_father/benedict_ xvi/messages/urbi/index_en.htm http://digitool.dc.bmms.ro:8881/Pv/4QU7PBP R1GPQQ47UQEMMTA78K4EYAP4PJI73ENIY9 9HV2TMYU2-00551 Rev Biserica Orthodoxă Română (XIX), nr. 1, Bucureşti, Ed. Tipografia cărţilor bisericesci, 1895, 96 p. http : //ro . orthodoxwiki. org/Grigorie_Dasc%C 4%831ul Sfântul Grigorie Dascălul, Dovedire împotriva eresului armenilor, Bucureşti, 1824, în BAR, CRV 1207, p. 5-163. http : //ro . wikipedia. org/wiki/Emil_Brumaru http://www.hobbitul.ro/ http://www.hobbitul.ro/crinul-e-melc/ http://www.hobbitul.ro/dosar-de-presa/ http : //www. hobb irul .ro/c v/ http://www.hobbitul.ro/volume/ http : //akismet. corn/ Valeriu Cristea, Bagaje pentru Paradis, ed. a Ii-a, cu pref. de Livius Ciocârlie, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2007, 332 p. http://libscribd.plgo.info/index/collections.ph p?coll_id=2952863&doc_id=87926955&access_ke y=key- 1 p3j s6qxmzykg6bp6hj 8 http : //cătălin, francu. corn/ http : //dexonline . ro/ http : //dexonline . ro/articol/Ghid_de_exprimar e_corect%C4%83 http : //dexonline . ro/informatii http : //dexonline . ro/top Octoih mare. Care cuprinde cântările învierii pentru toate zilele săptămânii pe cele opt glasuri bisericeşti, tipărit cu aprobarea Sfântului Sinod şi cu binecuvântarea PFP Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 2003, 723 p. Doctrina şi legămintele şi Istoria Bisericii. Manualul învăţătorului de doctrină a Evangheliei, în lb. rom, ed. în Germania, 2003, în PDF, 304 p. http : //www. lds. org/bc/content/shared/content /romanian/pdf/language- materials/35685_ron.pdf?lang=Eng&clang=ron Asterie al Amasiei, Omilii şi predici, trad., cuvânt înainte şi introducere de Pr. D.[umitru] Fecioru, în col. Izvoarele Ortodoxiei, voi. 8, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1946, 304 p. http://en.wikipedia.org/wiki/Asterius_of_Am asea Biblia, adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi a Noului Testament, tradusă după textele originale ebraice şi greceşti de Preoţii Profesori Vasile Radu si Gala Galaction, din înalta iniţiativă a Majestăţii sale Regelui Carol II, Ed. Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II", Bucureşti, 1939, 1374 p. Dumitru Stăniloae, Viata si activitatea ~ y y patriarhului Dosofteiu al Ierusalimului şi legăturile lui cu Ţările Româneşti, teză de doctorat în y y ~ Teologie, cu o prefaţă de V. Loichiţa, decanul Facultăţii de Teologie din Cernăuţi, Ed. Institutul de Arte grafice şi Editura „Glasul Bucovinei", Cernăuţi, 1929, 69 p. Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Naţionale, voi. IX, 1657-1659, întocmit de Mirela Comănescu, Laura Niculescu si Ileana Dincă, Bucureşti, 2012, 704 p. Dan Guţu, Jurnal de idei, Ed. Pax Aura Mundi, Galaţi, 2009, 174 p. http://www.paulgoma.com/sabina/ Dr. Florin Rotam, Bibliografia cărţii bucureştene de la origini pînă în prezent (1494- 2006),' Partea I. 1494-1918, Voi. I. A-C, Ed. Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2006, 1.217 p. Idem, Bibliografia cărţii bucureştene de la origini pînă în prezent (1494-2006), Partea I. 1494- 1918, Voi. II. D-K, Ed. Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2007, 1.349 p. Idem, Bibliografia cărţii bucureştene de la origini pînă în prezent (1494-2006), Partea I. 1494- 1918, Voi. III. L-Q, Ed. Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2007, 1.630 p. Idem, Bibliografia cărţii bucureştene de la origini pînă în prezent (1494-2006), Partea I. 1494- 1918, Voi. IV R-Z, Ed. Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2007, 1.238 p. Catalogul general al librăriei editoare Socec & Co., S. A., Ed. Socec, Bucureşti, f. a., 198 p. http : //ro . wikipedia. org/wiki/S ocec LXX, VUL, WTT, MGK, GNT cf. BW 7. Ediţia scripturală BOR 2001. Rev. Adam (V), nr. 60, 1 iunie 1933, Bucureşti, 16 p. http : //ro .wikipedia. org/wiki/Adolf_Hitler http ://ro .wikipedia. org/wiki/Ku_Klux_Klan http://en.wikipedia.org/wiki/Nazi_Germany http://emildumea.ro/images/CV%20Prof%20 Pr%20%20Emil%20DUMEA%20 1 6%20martie%2 02012.pdf. Emil Dumea, Japonia (impresii de călătorie, 21 dec - 14 ian. 2013), Iaşi, 2013, 101 p. http://emildumea.ro/carti/Emil%20Dumea% 20jurnal%20japonia%2020 1 3%20cu%20foto%20a 5.pdf http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-prof- acad-dr-dumitru-popescu/ Pr. Prof. Dr. Dumitru Gh. Popescu, Decanul Facultăţii de Teologie din Bucureşti, Teologie şi Cultură, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1993, 166 p. + Cuprinsul. http://en.wikipedia.org/wiki/Rudolf_Arnhei m http://en.wikipedia.org/wiki/Arnold_Schoenb erg Rudolf Arnheim, Arta şi percepţia vizuală. O psihologie a văzului creator, ed. a Ii-a, trad. de Florin Ionescu, Ed. Polirom, Iaşi, 2011, 500 p. http://en.wikipedia.org/wiki/Arnold_Schoenb erg Filă audio, 29. 26 minute: http : //www.youtube . com/watch? v=U- pVz2LTakM. Filă audio, 21. 39 minute: http : //www.youtube . com/watch?v=3 g Worj g YrmI. Filă audio, 7. 16 minute: http : //www.youtube . com/watch? v=- CFnJiElpks. Filă audio, 32. 29 minute: http://www.youtube.com/watch?v=BCVLzn DTvpc. Filă audio, 48. 50 minute: http : //www.youtube . com/watch?v=eC JQLaV ly_o. Filă audio, 53. 07 minute: http : //www.youtube . com/watch? v=4ho3 B SX fdEI. Filă audio, 9. 38 minute: http://wwwyoutube.com/watch?v=arEgNSk 9gz8. Pr. Conf. Dr. Ştefan Buchiu, Dogmă şi Teologie. Curs de teologie dogmatică şi simbolică ortodoxă, voi. II, Ed. Sigma, Bucureşti, 2006, 219 P- Monica Opriş, Dorin Opriş, Irina Horga, Religia la clasa pregătitoare. Ghid pentru profesori, Ed. Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2012, 143 p. http://en.wikipedia.org/wiki/Yves_Congar Pr. Berea Corneliu, Viaţa teologului Yves Congar - lucruri ştiute şi mai puţin ştiute din perioada 1930-1959, în rev. online greco-catolică Credinţa noastră, viaţa noastră, nr. 4, 2008, cf. http://www.credinta-noastra.cnet.ro/2008/07/viata- teologului-yves-congar/. ftp://ftp.logos.md/Biblioteca/_Colectie_RO/ Remete%20Gheorghe%20- %20Dogmatica%20Ortodoxa.doc Pr. Prof. Dr. Gheorghe Remete, Curs de Dogmatică. Anul IV, semestrul I şi II, 2004-2005, în format Word, 322 p. http : //ro . wikipedia. org/wiki/Marilyn_Monroe Playboy USA, decembrie 1953, 44 p. Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi, ed. a Ii-a, revăzută şi adăugită, Ed. Ceres, Bucureşti, 1976, 391 p. http://en.wikipedia.org/wiki/Arius Rowan Williams, Arius: Heresy and Tradition, second edition, Ed. SCM Press, London, 2001, 378 p. http://www.ortodoxism.ro/proloagele/octomb rie/Proloage 1 50ct.shtml Sesiune internaţională de comunicări y ştiinţifice „Dumitru Stăniloae". Tema: Părintele Dumitru Stăniloae - Arhiereul ortodoxiei româneşti, în Caietele Universităţii „Sextil Puşcariu" din Braşov, anul II, nr. 2, voi. III, mai 2002, 167 p. http : //ro . wikipedia. org/wiki/Constantin_Gan C.[onstantin] Gane, Trecute vieţi de doamne şi domniţe, voi. I, ilustrat, ed. a Ii-a, cu o pref. de N.[icolae] Iorga, Ed. ziarului „Universul", Bucureşti, 1933, 572 p. + 11 pagini de tabele. Izvoarele istoriei creştinismului românesc, trad. inedite din lat. şi gr. de Mihaela Paraschiv, Claudia Tărnăuceanu, Wilhelm Dancă, reviz. trad. de Mihaela Paraschiv, reviz. textelor de Claudia Tărnăuceanu, selecţia textelor, stud. introd., notiţe bibliografice, note, corn. şi indice de Nelu Zugravu, Ed. Univ. „Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, 2008, 819 P- Evangheliarul românesc al lui Coresi, din 1561, 517 p. Evangheliarul lui Coresi e regăsibil online, în biblioteca Transsylvanica, în 6 file: p. 1-85: http : //documente .bcucluj . ro/web/bibdigit/patr imoniu/BCUCLUJ_FCS_ BRV 1 0_1 .pdf p. 86-172: http : //documente .bcucluj . ro/web/bibdigit/patr imoniu/BCUCLUJ_FCS_BRV 1 0_2.pdf p. 173-257: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patr imoniu/BCUCLUJ_FCS_BRV 1 0_3 .pdf p. 258-342: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patr imoniu/BCUCLUJ_FCS_BRV 1 0_4.pdf p. 343-427: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patr imoniu/BCUCLUJ_FCS_BRV 1 0_5 .pdf p. 428-517: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patr imoniu/BCUCLUJ_FCS_BRV 1 0_6.pdf. Dr. Oana Mădălina Popescu, Mărturii despre Sfântul Constantin Brâncoveanu, în rev. Teologie şi Viaţă, nr. 5-8, mai-august 2012, Ed. Doxologia, Iaşi, p. 129-165. http://www.teologiesiviata.ro/sites/default/fil es/articol/pdf/20 1 2/ 1 1 /07_popescu_constantin_bran coveanu_0.pdf S.[imion] Mehedinţi, Civilizaţie şi cultură, o selecţie de texte, cu prefaţă, sumar bibliografic, note şi indice de nume de Gheorghiţă Geană, col. Humanitas, Ed. Junimea, Iaşi, 1986. Gheorghe Şincai, Opere, voi. II, Hronica Românilor, tom II, ed. îngrij. de Florea Fugariu, note de Manole Neagoe, Ed. pentru literatură, Bucureşti, 1969, 452 de pagini + 21 de imagini. http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_%C8 %98incai ara http : //ro . wikipedia. org/wiki/Ioan_de_Hunedo Triodion, Blaj, 1771, 500 p. Triodion-vX e regăsibil online în 4 file PDF: p. 1-125: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patr imoniu/BCUCLUJ_FCS_BRV379A_l.pdf; p. 126-250: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patr imoniu/BCUCLUJ_FCS_BRV379A_2.pdf; 251-375: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patr imoniu/BCUCLUJ_FCS_BRV379A_3 .pdf; 376-500: http : //documente .bcucluj . ro/web/bibdigit/patr imoniu/BCUCLUJ_FCS_BRV379A_4.pdf. Liturghierul de la Sibiu, 1798, 340 p. Liturghierul de la Sibiu poate fi downloadat de aici: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patr imoniu/BCUCLUJ_FCS_BRV6 1 5 .pdf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Atanasie_Marian _Marienescu At.[anasie] Marianu Marienescu, Colinde, culese şi corectate de autor, Ed. Imprimeria Naţionale, Bucuresci, 1861, 198 p. Mihail Eminescu, Poesii, Ed. librăriei Socec & Comp., Bucureşti, 1884, 307 p. Marina I. Lupaş, Mitropolitul Sava Brancovici (1656-1683), Ed. Cartea Românească, Cluj, 1939, 126 p. http ://ro .wikipedia. org/wiki/August_Treboni u_Laurian Eusebiu de Cezareea, Viaţa lui Constantin cel Mare, Scrieri. Partea a Ii-a, cu studiu introd. de Prof. Dr. Emilian Popescu, trad. şi note de Radu Alexandrescu, în col. PSB, voi. 14, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1991, p. 63-188. https ://www. facebook. com/guv.ro Econ. St. Călinescu, Regulele ortografiei române, ed. a Ii-a, Ed. tipografiei Gutenberg, Bucuresci, 1899, 68 p. Istoria României în texte, coord. de Bogdan Murgescu, Ed. Corint, Bucureşti, 2001. Cristian Ionescu, Dezvoltarea constituţională a României. Acte şi documente 1741-1991, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998. http ://ro .wikipedia. org/wiki/Ioan_Lupa%C8 %99 http : //www.brukenthalmuseum.ro/ Alex Lăpedatu şi Ioan Lupaş, Anuarul Institutului de Istorie Naţională, III, 1924-1925, Ed. Institutul de Arte grafice „Ardealul", Cluj, 1926. Asist. Drd. Florin Dobrei, Ioan de la Prislop - un ierarh hunedorean pe scaunul mitropolitan al Bălgradului, Revista Teologica, nr. 1, 2008, p. 76- 88, cf. http://www.revistateologica.ro/articol.php ?r= 39&a=3609. Constantin Giurescu, Studii de istorie socială (Vechimea rumâniei în Ţara Românească şi legătura lui Mihai Viteazul. Despre rumâni. Despre boieri), ed. a Ii-a rev. şi adaug., Ed. Universul S. A., Bucureşti, 1943, 349 p. Proiectu de unu Regulamentu pentru organisarea trebiloru bisericesci, şcolare, si fundationale romane de Relegea [Religia] greco- orientale in Statele austriace, prin Andreiu Baronu de Siaguna, Episcopulu Bisericei greco-orientale din Ardealu, Ed. tipografi 'a diecesana, Siibiu, 1864, 84 p. Dr. Mariana S. Tăranu, Unele modalităţi de racolare a basarabenilor în NKVD-ul sovietic (1940-1941), în La frontierele civilizaţiilor. Basarabia în context geopolitic, economic, cultural şi religios, coord. de George Enache, Arthur Tuluş, Cristian Dragoş Căldăraru, Eugen Drăgoi, Ed. Partener & Galaţi University Press, Galaţi, 20 1 1 . Nicolae Milescu-Spătaru, Jurnal de călătorie în China, col. Biblioteca pentru toţi, Ed. pentru Literatură, Bucureşti, 1962, 414 p. şi textul e incomplet. http : //ro . wikipedia. org/wiki/Nicolae_Grigore seu http://www.biblacad.ro/UPC_Personalitati/de sene_grigl.pdf http://www.biblacad.ro/UPC_Personalitati/de sene_grig2.pdf http://www.biblacad.ro/UPC_Personalitati/de sene_grig3.pdf http://www.biblacad.ro/UPC_Personalitati/de sene%20grig4a.pdf In această carte am scris despre: catalogul de carte veche întocmit de părintele Vasile Oltean (2-10), despre Marin Preda văzut prin ochii lui Eugen Simion (10-13), despre neadevărul flagrant susţinut de Mirel Bănică (13- 14), despre adevărurile durabile ale PS Melchisedec Ştefanescu referitoare la dialogul teologic (14-15), despre o carte din 2006 a lui Mircea Platon (15-17), despre o carte din 2001 a lui Daniel Barbu (17-20), despre Frederik Silverstolpe plecând de la modul cum s-a sinucis (20-21). Apoi despre descoperirile arheologice ale lui Radu Ionuţ Apreutesei, un tânăr de 23 de ani din Târgu Neamţ (21-29), despre platforma Teologie pentru azi şi utilitarele sale (29-37), despre 3 cărţi ale lui Emil Brunner (37-40), despre ediţia din 1983 a Sfintei Evanghelii (40-41), despre două cereri bisericeşti pragmatice (41-44), despre un număr din rev Moftul român (44-46), despre jurnalul de călătorie al lui Constantin Cantacuzino (47), despre un studiu al lui Maiorescu (48), despre o carte a lui George Potra (49-78). După care am scris despre preţuri în România (78-80), despre mânie din perspectiva lui Seneca (80-81), despre primul volum din Etymologicum Magnum Romaniae (81-84) despre câte un număr din Adevărul (84-85) şi Ciulinul (85- 86), despre gradele masonice (86-89), despre dosarul de urmărire penală intentat împotriva acelora care au ordonat să se tragă în revoluţionarii de la Timişoara (89-97), despre nemulţumiri personale legate de Facebook, Twitter şi Google Reader (97). Apoi am continuat scriind despre o carte a lui Max Scheler (97-101), despre Aghiazmatariu mic de la Iaşi, din 1823 (101-103), despre Getica lui Iordanes (103-109), despre o carte a luteranului Johann Gerhard (109-111), despre ediţia de la 1821 a Tratatului despre Preoţie al Sfântului Grigorie de Nazianz (111-112), despre viaţa Sfântului Grigorie Palama (112-114), despre viaţa Sfântului Chirii Lucaris (114-115), despre opera lui Lenin în română (115-116), despre un număr din Gazeta Şatenului (116-119), despre Teologia Sistematică a prezbiterianului Charles Hodge (119-120), despre revista Timpul din Iaşi (121-122), despre istoria ediţiilor GNT (122-123), despre Bible Works (123), despre Internet Archive (124). După care am scris despre o carte a lui Răzvan Theodorescu (124-125), despre o alta a lui Tischendorf (126), despre conţinutul Etimologiilor Sfântului Isidor de Sevilla (126-127), despre scrieri ale Sfântului Beda (127-129), despre viaţa lui Radu Zugravul (130), despre dicţionarul lui Mihail Straje (131), despre manuscrisele digitalizate de către Vatican (131-133), despre colecţia Mansi (133- 134), despre două articole ale Părintelui Stăniloae din Gândirea (134-135), despre dicţionarul lui N. A. Constantinescu (135-136), despre un număr al ziarului Universul literar (136-137), despre un număr al revistei Generaţia nouă/ România liberă (137-138). Apoi am scris despre cine au fost re- anatematizaţi la Sinodul VII Ecumenic (138), despre o conferinţă a lui Crainic din 1933 (139- 143), despre traducerea de secol 19 a Dialogurilor Sfântului Grigorie cel Mare (143), despre primele 4 volume din Patrologia Latina (143-144), despre limbile în care sunt scrise textele de pe saitul Vaticanului (144-145), despre un număr din revista Biserica Ortodoxă Română, prima ediţie (145- 148), despre cartea împotriva armenilor a Sfântului Grigorie Dascălul (148-149), despre blogul lui Emil Brumaru (149), despre spamuri, comentarii şi pinguri pe TPA (149-150), despre un amănunt din memorialistica lui Valeriu Cristea (150), despre ediţia NT a. lui Erasmus (150-151). După care am scris despre utilitarul DEX online (151), despre Octoihul Mare, ediţia BOR 2003 (151-152), despre istoria mormonilor din propria lor variantă (152-153), despre voi. 8 din Izvoarele Ortodoxiei (153-154), despre ediţia scripturală BOR 1939 (154-155), despre teza doctorala a Părintelui Dumitru Stăniloae (155- 156), despre voi. al 9-lea din Catalogul documentelor Ţării Româneşti (156-159), despre un caiet de reţete culinare (159-160), despre jurnalul lui Dan Guţu (160-161), despre cele 4 tomuri de bibliografie ale lui Florin Rotaru (161- 163), despre catalogul editorial al editurii Socec (164-165), despre numele din Scriptură potrivit mai multor ediţii scripturale (165-168), despre un număr din rev Adam (168-169), despre jurnalul din Japonia al lui Emil Dumea (169-171). Apoi am scris despre o carte a Părintelui Dumitru Popescu (172-173), despre muzica lui Arnold Schonberg (173-174), despre voi. al 2-lea al cursului universitar al Părintelui Ştefan Buchiu (175), despre ghidul pentru profesorii care predau Religia la clasa pregătitoare (175-177), despre viaţa teologului romano-catolic Yves Congar (177- 178), despre cursul de Dogmatică al Părintelui Gheorghe Remete (178-179), despre numărul din Playboy în care a apărut Marilyn Monroe (179), despre împăduriri în Ţările Române (180-181), despre ereticul Arie (181-182), despre mărturii referitoare la Părintele Dumitru Stăniloae (182- 183). După care am scris despre doamna Măria Brâncoveanu si martirizarea Sfinţilor Brâncoveni (183-185), despre Izvoarele istoriei creştinismului românesc (185-187), despre Evangheliarul românesc din 1561 (187-188), din nou despre martirizarea Sfântului Constantin Brâncoveanu potrivit mărturiei lui Fleischmann (188-189), despre viaţa lui Simion Mehedinţi (189-190), despre Hronica Românilor a lui Gheorghe Şincai (190-191), despre Triodion-\x\ de la Blaj din 1771 (191-193), despre Liturghierul de la Sibiu, din 1798 (193-194), despre cartea de colinde a lui Atanasie Marian Marienescu (194-196), despre ediţia primă a poeziilor lui Eminescu (196-197), despre viaţa Sfântului Sava Brancovici (197-201), despre viaţa Sfântului Constantin cel Mare (201- 207). Apoi am scris despre prim-miniştrii României (207-209), despre ediţia a doua a Regulelor ortografiei române (209-210), despre actul de abdicare a Regelui Mihai (210), despre scrisoarea Sfântului Ioan de la Prislop din 1600 (210-211), despre boieri potrivit lui Constantin Giurescu (211-213), despre proiectul de Regulament al Sfântului Andrei Şaguna (213-214), despre racolările făcute de NKVD-ul din Moldova sovietizată (215-216), despre jurnalul de călătorie în China al lui Nicolae Milescu (216-217), despre desenele lui Nicolae Grigorescu (217-224). Pe coperta primă este o fotografie cu Părintele Dumitru Stăniloae împreună cu soţia sa, Preoteasa Măria. In casa lor din Bucureşti. © Teologie pentru azi 2013 http://www.teologiepentruazi.ro/ Cartea e proprietatea Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruş. 5 Ediţia de faţă e una gratuită. Ea nu poate fi tipărită şi comercializată fără acordul direct al autorului. Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruş Teologie pentru azi